Page 3 - 1875-06
P. 3

mitata  D.  magistru  de  cantari  dela  gimnasiulu  nos­   Aceste  le-amu  sentîtu  si  noi  romanii  lui  Q-eliu   mai  vertosu,  căci  este  chiar  că  ascutitulu  acestei
        tru  romanu  din  locu  €*eorgiu  Dima,  care          in  diu’a  de  3/15  Maiu,  candu  in  ambele  beserice  ro­  ordiuatiuni este indreptatu contra acestora.
                                                                                                                           „Ordonanti’a  concede  in  punctulu  alu  duoilea  se
        cu  perfecţiunea  sa  in  măiestria,  cu  nevincibilulu  si   mane  de  aici,  asistandu  la  sierbitiulu  si  parastasulu
                                                                                                                     se  constitue  si  natiunalitătile  in  reuniuni,  dar  numai
        nefatigabilulu  zelu  de  a  nobilitâ  acestu  gustu,  rapi-   solenne,  am  inaltiatu  rogatiuni  fierbinţi  pentru  re-
                                                                                                                     pe  terenulu  literaturei  si  culturei.  In  punctulu  b)
        toriu  si  insufletitoriu  de  anime,  a  adusu  Reuniunea   pausulu  martiriloru  Românismului  reinoindu  in  a-   inse  totu  asta  ordonantia  intredice  intrebuintiarea
        in  stare  de  a  meritâ  cele  mai  caldurdse  aplause,  ce   nimele nâstre juramentulu parintiloru noştri.  titlului de „ n a t i u n a l i t a t e *   o r i   d e   „ n a ţ i u n e . *
        le  a  si  seceratu  atatu  in  soli,  catu  si  in  numeros   „Dormiţi  in  pace  umbre*  esecutatu  cu  pietate   „Aci  este  contradictiune  si  aceste  dispusetiuni
        sulu  choru,  câ  la  vro  60  cavaleri  si   d a r n i c e l e .   de  chorulu  tenerimei  si  „Descdpta-te  Romane*  can-   ce-si  contradicu  un’a  alteia  n’ar  potb  să  aiba  nici
        Qn6re intregei Reuniuni!                               tatu  cu  profunditate  de  toti  cei  presenti,  au  pusu   unu  intielesu,  de  cumva  n’ar  fi  evidinte,  ca  ordo­
              Amu  aşteptă,  că  publiculu  se  se  interesseze  si   cununa sierbitiului divinu.                    nanti’a  are  cugetu  reservatu.  Si  acestu  cugetu
                                                                                                                     reservatu  e  a  denegâ  natiunalitătiloru  nemaghiare
        Cu  mai  mare,  ma  cu  celu  mai  incuragiatoriu  con­     După  acestea  ne-amu  despartitu  pentru  câ
                                                                                                                     numele  ori  titlulu  „ n a t i u n a l e *   pana  si  pre  te­
        curau  la  asemeni  productiuni  ale  fiiloru  sei,  ca  nu­  se  ne  intalnirau  bra  iutr’o  gradina  publica,  unde
                                                                                                                     renulu sociale si culturale.
        mai  încordările  animate  si  pe  calea  acbsta  provâca   festivitatea  a  tienutu  in  deplina  ordine  si  armonia
                                                                                                                           „Ori  cum  se  cugete  cine-va  in  cestiunile  poli­
         si  incordarile  la  progresse,  de  a  nobilitâ  pe  basea   pana la mâdia-nâpte.                          tice  asupra  conceptului  său  caracterului  de  „ n a t i u ­
        classicismului  si  music’a  nâstra  naţionale,  pe  care   Discursuri  seriâse  si  acomodate  n’au  lipsitu.   n a l i t a t e *   o r i   d e   „ n a t i  u n e *  a statului Ungaria,
        o  exploatbza  si  străinii  pentru  dulceati’a  si  incan-   După  cautarea  Imnului  naţionale  s’au  inceputu  in-   totuşi  din  punctu  de  vedere  culturale  si  sociale
         tarea,  ce  cuprinde  in  fondulu  resurseloru  ei.  Inca   chinatiunile  naţionale,  întrerupte  prin  numerdse  piese   fiecare  natiunalitate  pote  se  porte  numele  de
                                                                                                                      „ n a t i u n a l i t a t e *   si  titlulu  de  „ n a ţ i u n e *   căci
         odata:  Onâre,  lauda  si  bravura  bravei  nâstre  Reu­  romanesci acomodate parte vocale, parte musicale.
                                                                                                                     legile  mai  vechi,  essistinti  astadi  in  Ungaria,  recu­
         niuni! —                                                   S’a  inchinatu  intru  glorids’a  amintire  a  trium-   noscu  numirea  genetica  a  diferiteloru  popora  ce
              —  Diariale  maghiare,  anumitu  „Nemzeti  Hir-   viriloru Romanimei H o r i a ,   T u d o r u   s i   I a n c u .  locuescu tier’a.
         lap,*  provdca  pe  regimu,  câ  se  pasibsca  cu  t6ta    Unu  toastu  s’a  redicatu  intru  memori’a  nemu-     „Articlulu  de  lege  44  din  1867  statoresce
         energi’a  a  cassa  conclusulu  conferintii  romane  din   ritoriului  Simionu  Bar  nu  t i u ,   care  a  proclamatu  numai  in  privinti’a  politica  numirea  de  unitate  a
         23  a.  c.  oprindu  comitetulu  dela  executarea  lui,  si   drepturile  si  a  formulatu  justele  pretensiuni  ale   cetatieniloru  din  Ungaria,  si  astu  feliu  pe  terenulu
         tragundui  la  responsabilitate,  ca-ce  prin  passivitate   N a ţ i u n i i    R o m a n e ,   si  care  ne-a  datu  una  a   sociale  si  culturale  laşa  fiecărei  nationalitati  numele
                                                                                                                      de  „ n a t i u n a l i t a t e *   si  titlulu  de  „ n a ţ i u n e . *
         se  dechiara  resbelu  legiloru  tierei.  Yedemu,  ca  ii   dbu’a  columna  Traiana  pre  „campulu  libertăţii*  de
                                                                                                                      De  altu-mentrea  insusi  numele  „ n a t i u n a l i t a t e *
         d6re amaru conclusulu respectivu.                      a Blasiu.                                             presupune  pe  celu  de   „ n a t i u n e , “   căci  cel’a
              Mai.  Sa  cu  ordinea  din  25  Maiu  a  defiptu      Frumâse  si  insufietitârie  cuvinte  s’au  pronun-   sprime  numai  insusitătile  si  proprietăţile  cestui-a;
                                                                                                                                            11
         conchiamarea  dietei  proxime  pe  28  Augustu  v.,   ciatu  pentru  d-lu  U e o r g i u   B a r i t i u ,   de  chorulu  apoi  numirea  „naţiune   —  naţio  —  mai  multu
         rescriptulu regiu resp. va esi in 1 Iuniu.             mblicistiloru  noştri,  modelulu  diligintiei  assidue,  care   se  pâte  luâ  in  intielesu  geneticu,  dr  unitatea  poli­
                                                                                                                      tica a cetatieniloru se sprime prin cuventulu „ p o p o r u *
              Agitaţiunile  alegeriloru  se  au  inceputu  prin   aprâpe  de  unu  diumetate  seculu  lucra  la  redicarea
         t6ta  Ungari’a  si  partit’a  Tiszaiana  va  servf  de  e-   si înaintarea culturei si a poterei naţiunii.   —     populus.  —  Abstragundu  inse  dbla  acestea,
                                                                                                                      legile  essistinti  la  noi  dau  besericeloru  si  fonduri-
         xemplu la asemeni agitaţiuni.                               S’a  inchinatu  inca  intru  sanetatea  altoru  băr­  loru scolastice si eclesiastice atributulu „ n a t i u n a l e *
              In  R o m a n i ’ a   s’a  deschisu  in  19  Maiu  v.   baţi distinşi in lupta cu spad’a si pbn’a.      —  nemzeti.
         prin  Domnitoriulu  sessiunea  extraordinaria  a  corpu-    S’a  amintitu  memori’a  scumpiloru  noştri  de­      „Eu  vedu  dara  in  ordinatiunea  dlui  ministru
         riloru  legislative.  Domnitoriulu  fă  intempinatu  inca   părtaţi din mediuloculu nostru.                  o  vatemare  a  drepturiloru  de  naţiune  si  de  aceea
         la  intrare  cu  cele  mai  entusiastice  aplause,  si  inca   Cu  unu  cuventu  petrecerea  a  fostu  însufleţită   indreptu catra dlu min. de interne urmatori’a.
         din motivele, pe cari le insira „Pressa* asia:        si  petrunsa  de  spiritulu  celu  mai  bunu  si  mai                   I n t e r p e l a t i u n e .
               „Senatorii  si  nuoii  deputaţi,  prin  acbsta  entu-   curatu.                                             „Considerandu,  ca  dreptulu  de  reuniune,  ca
                                                                                                                      unulu  din  cele  mai  fundamentali  si  mai  ponderâse
         siasta  priimire,  par  ca  au  voitu  se  faca  o  poternica   Saltâ  anim’a  de  bucuria,  vediendu  fratietatea
                                                                                                                      drepturi,  in  o  tibra  constituţionale  se  pote  regulă
         manifestatiune  de  iubirea,  devotamentulu  si  încre­  si  bun’a  intielegere,  ce  domniea  intre  toti  fara  ose­  numai  pre  calea  legelatorica;  dar  cu  tote  estea  dlu
          derea  ce  corpurile  legiuitâre  ale  statului  au,  câ  toti   bire, betrani pi teneri, civili si militari.  min.  de  interne  esmise  sub  3  maiu  1875  catra
         bunii  romani,  in  suveranulu  loru,  in  fondatorulu      Dă  ceriulu,  câ  acestu  angeru  pazitoriu  se  nu   tbte  juredictiunile  o  circulara,  prin  a  carei-a  alegata
         dinastiei romane.                                      ne  parasbsca  in  aceste  tempuri  de  grele  încercări   la  punctulu  9  statoresce  cu  privire  la  reuniuni
               Iubirea  si  încrederea  ce  naţiunea  romana  are   si  suferintie,  ca-ci  veni-va  tempulu,  candu  pphii   nesce  dispusetiuni,  cari  trecu  marginele  dreptului
                                                                                                                      seu  de  suprainspectiune  si  din  contra  se  reporta  si
          in  suveranulu  seu  este  cea  mai  poternica  temelia   noştri voru vidb mântuirea nâstra.
                                                                                                                      la  regularea  dreptului  de  reuniune,  respective  la
         a  esistentii  ndstre  naţionale,  si  cea  mai  solida  pâr­  Una  se  fimu  la  lupta,  la  bine  si  la  reu,  se
                                                                                                                      restringerea acestui-a;
          ghia  a  progressului  in  fiitoru.  De  aceea  suntemu   suferimu  si  se  rabdamu  luptandu-ne  uniţi  pana  la
                                                                                                                            „Considerandu,  ca  prin  punctulu  II  alu  acestoru
          mândri  si  fericiţi  ori  de  cate  ori  o  vedem  manifes-   mbrte,  ddca  voimu  se  traimu,  uniţi  in  libertate,   ordonantie,  resp.  restrictiuni  natiunalitatiloru  se
          tandu-se,  atatu  intre  noi  si  pentru  noi,  catu  si  pen­  ca-ci astfeliu suna juramentulu dela 15 Maiu 1848.  concede  constituirea  de  reuniuni  numai  pre  terenulu
          tru  străini.  Si  acbsta  fericire  o  simtimu,  nu  câ                                     C o r r e s p.  literaturei  si  culturei,  ceea  ce  sta  in  contradicere
                                                                                                                      nu  numai  cu  libertatea  naturale  cea  nemarginata
          membri  ai  unui  partitu,  ci  câ  romani:  ca-ci  suve­
                                                                                                                      pan’acu  nici  prin  vr’o  lege  si  nici  prin  vr’o  prassa
          ranulu  este  mai  pre  susu  de  partite,  si  poterea  ce
                                                                            luterpelatiuuile naţionali in diet’a      legale,  dar  sta  in  contradicere  si  cu  egalitatea  na­
          naţiunea  creaza  printr’insulu  este  poterea  toturoru                                                    tiunale  legiferata  in  articlulu  de  lege  44,  care  in
                                                                                      Ungariei.
          partiteloru,  adeca  poterea  tierei  întregi,  de  care  are                                               §  26  dispune  chiar,  ca  se  potu  constitui  societăţi
          nevoia orce partita.                                       In  siedinti’a  ultima  din  22  Maiu  a.  c.  depu­  economice,  industriali  si  comerciali,  prdcum  si  ca
                                                                taţii  naţionali  primiră  enunciatiunile  ministrului  la
               Este  remarcabilu  cuventulu  de  deschidere  ce                                                       se  potu  adunâ  fondurile  necesari  spre  acestu  scopu
                                                                interpelările  făcute,  pre  cari  le  reproducemu  după   si  se  potu  manipulâ  conforme  trebuintieloru  legali
          Domnitorulu  a  pronuntiatu,  si  mai  alesu  cuvintele
                                                                „Albina* in tâta estenderea:                          ale natiunalitatiloru;
          in  specialu  adressate  Camerii,  din  nou  albsa.  Elu
                                                                      „Primulu  interpelante  in  asta  siedinţia  fii  Dr.   „Considerandu,  ca  prin  o  atare  restrictiune  a
          a  fostu  acoperitu,  dela  inceputu  pana  la  sfirsitu,  cu   S.  Mileticiu.  Elu  interpelă  in  caus’a  ordinatiuniloru   libertăţii  de  reuniune  sdu  sociali  se  vatema  totu
          unanime si cele mai entusiaste aplause.*              ce esmise min. de interne cu privire la reuniuni.      odata  si  legile  despre  egalitatea  naţionale,  deorace
               Evenimente  mai  insemnate  din  politic’a  externa   Dr.  S.  Mi  le  ti  ci  si-motivă  interpelarea  prin   punctulu  alu  6  alu  circularei  —  prin  care  se  intre­
          nu  avemu,  br’  in  Spani’a  de  vr’o  3  septemane  se   urmatoriele:  „Dreptulu  de  reuniune  este  unulu  din   dice  intrebuintiarea  titlului  de  „naţiune*  ori  si
          disputa  pucinulu  successu  alu  armeloru  intre  pre­  cele  mai  fundamentali  drepturi  ale  cetatieniloru  in   cărei reuniuni, si asiâ si celoru literarie si culturali
                                                                statele  constituţionali,  elu  formedia  cardinea  liber­  sta  in  contradicere  nu  numai  cu  libartatea  de
          tendenţi. —
                                                                tăţii  sociali.  Apoi  de  compete  legelativei  să  regu-   asociatiune  si  cu  regulele  sustatorie  pan’  acu,  ci  si
                                                                ledie  vr’unu  dreptu:  atunci  de  buna  sdma  acestu   cu  articlulu  44  din  legea  despre  egalitatea  natiu­
                                                                dreptu  inca  trebue  să  cada  in  cerculu  de        nalitatiloru,  in  a  cărei  introducere  se  definesce  con-
                                         Clasia, 26 Maiu 1875.
                                                                activitate  alu  acestei-a.  Acestu  dreptu  n’a  potutu   ceptulu  „ n a ţ i u n e *   numai  in  privinti’a  politica  si
               Neuitat’a  di  mafetia,  in  care  acum  27  ani  na­  fi  deci  obieptu  alu  unoru  ordinatiuni  amministrative,   nu  se  estinde  si  cu  privirea  la  associatiune  si  cul­
                                                                si  de  aceea  se  si  potea  asteptâ  câ  dlu  min.  va   tura,  ci  in  asta  privintia  se  laea  in  libertatea
          ţiunea  mostdna  pre  aceste  plaiuri  stramosiesci  s’a
                                                                presentâ  unu  proieptu  de  lege,  prin  care  să  se  ase-   cetatieniloru  de  diferite  natiunalitati  să-si  numdsca
          redicatu  ea  insa-si  si  prin  sene  insa-si  din  sclavia
                                                                 cure  acestu  dreptu,  ori  —  fiindu  ca  in  ori  ce  stătu   reuniunile cu numele loru geneticu de naţiune $
          la  libertate,  acbsta  di  este  pretiosulu  momentu,  care   este  liberu  totu  ce  nu  contradice  legiloru  esistinti   „Considerandu,  ca  este  o  negatiune  tendentiosa
          singuru  târna  balsamu  de  mângâiere  si  îndulcire   —  din  punctu  de  vedere  a  suprainspectiunii  statului   candu  se  ascunde  numele  si  essistinti’a  natiunali­
          pre anim’a sangeranda a poporului dacoromanescu.       să  defiga  prin  acelu  proieptu  marginele  acestei   tatiloru,  recunoscute  in  lege,  prin  acea  contradic­
                Column'a  lui  Bar  nu  tiu  de  pre  malurile  Ter-   libertăţi.  In  tâta  templarea  inse  regularea  acestui   tiune,  ca  de  o  parte  se  ierta  estor’a  se  constitue
          navei  ni  revoca  in  memoria  reminiscintie,  suveniri   dreptu compete numai legelativei.                 reuniuni,  deşi  numai  literarie  si  culturali,  dr  de
                                                                      „Si  cu  tâte  estea  dlu  ministru  supleni  lips’a   alta  parte  li  se  angustatiesce  dreptulu  de  a  si-le
          sacre,  cari  macaru  la  3/15  Maiu  făcu  se  damu  pu-
                                                                 legii  prin  o  circulara,  respective  ordonantia  si  inca   numi reuniunile cu numele loru geneticu de naţiune;
           cintelu la una parte suferintiele si împilările.
                                                                 taindu afundu in competinti’a legelativei.                 „Considerandu,  ca  atare  procedura  va  produce
                Cu  catu  suntu  mai  rare  dilele  senine,  cu  atatu
                                                                      „Nu  voiu  să  insiru  din  ordonanti’a  ce  o  esmisse   confussiune,  nelinisce  si  ne-indestulire,  ba  chiar  si
           mai  cu  doru  ni  aducemu  aminte  de  ele  si  ne  des-   tuturoru  juredictiuniloru  acele  dispusetiuni  ce  taia   amaretiune,  —  mai  alesu  ca  unei  natiunalitati  i  se
           fetamu  la  memorarea  loru,  ca-ci  ele  dau  nbua  via-   in  competinti’a  legelativei,  ci  me  restringu  la  dis-   ierta  intrebuintiarea  numelui  ei  propriu  de  naţiune
           ţia si potere la viati’a ce petrecemu in lacrimi.     pusetiunile ce se reporta la natiunalitati cu atatu   pe terenuld de reuniune si de cultuţa, er celoralalte
   1   2   3   4   5   6   7   8