Page 4 - 1875-06
P. 4

li  se  nimicesce  acestu  dreptu  si  li  se  intredice  pe   vatemari  Tabl’a  reg.  din  Budapesta  ordină  intre-   Nr.  7693,  se  conchiame  o  adunare  generala  e s t r a ­
                  viitoriu;                                              buintiaraa  ataroru  limbe,  âr  Curtea  de  cassatiune   o r d i n a r i a  a membriloru Associatiunei.
                        „Considerandu,  ca  regimulu  e  chiamatu  la    se  pronuncia,  ca  articl.  44  din  1868  este  o  lege   Corespondiendu  deci  subscrisulu  presidiu  amin­
                   primulu  locu  se  respecte  legile  sustatorie  si  totuşi   politica  nu  judeciaria  si  asiâ  avisa  se  se  cerce  vin­  titei  invitatiuni,  conchiama  prin  acăst’a  pre  bas’a
                   circular’a  amentita  a  dlui  ministru  sta  in  contra-   decarea ataroru vatemari pre calea amministrativa;  si  in  poterea  §-lui  susu-citatu,  adunarea  generala
                  dicere  nu  numai  cu  legea,  ci  si  cu  enunciatiunea    considerandu,  ca  prin  asta,  stare  nu  numai  se   e s t r a o r d i n a r i a   a  Associatiunei  năstre  pre
                  sa,  ca  adeca:  legea  trebue  essecutata  punctualu  si   micsioredia  respectuiu  facia  de  lege  si  se  datina   6/18  I u l i u   1875  in  c e t a t e a   A l b ’ a - I u l i ’ a
                   facia de natiunalitati.,                              increderea  comuna,  dar  si  partiloru  litiganti  li  se   (Belgradu),  si  r<5ga  pre  toti  onorabilii  membri  ai
                        „Intrebu  pre  dlu  ministru:  1.  Pe  ce  base   causedia  perdere  de  tempu  si  spese  fora  folosu;  con­  Associatiunei  a  concurge  si  a  partecipâ  la  acăsta
                  legale  a  esmissu  amentit’a  ordinatiune,  care  lovesce   siderandu,  ca  min.  de  justiţia  este  chiamatu  se   adunare.
                   in  libertatea  de  intrunire  ce  are  se  se  reguledie   vindece  atare  reu;                                 Dela  presidiulu  Associatiunei  transilvane  pen­
                  pre  calea  legelativa?  —  2.  Prin  ce  si-justifica  re-   si in fine                                     tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.
                  strictiunea,  cea  contraria  legii  si  nenaturale,  prin   considerandu  inse  ca  in  ministeriulu  de  justiţia   S i b i i u  in 28 Maiu 1875.
                   carea  natiunalitatiloru  se  ierta  se  se  intrunesca   in  urm’a  plansoriloru  contra  ataroru  vatemâri  se                                 lacoliu filologa,
                  numai  spre  scopuri  literarie  si  culturali?   —  3.  Prin  aproba  procedur’a  judecatorieloru  si  prin  ast’a  se                    vice-presiedinte.
                   ce  si~justifica  intredicerea,  cea  contraria  legii  si   dede ansa la si mai mare ne-indestulire.                                           loanne V. fitusu,
                  nenaturale,  prin  carea  opresce  portarea  titlului                  (Ya urma interpelarea.)                                               secret. II.
                   „natiunale*  si  reuninniloru  ce  se  interesedia  de
                   literatur’a  si  cultur’a  anumitoru  natiunalitati?  —
                   Este  aplecatu  se  suspinda  essecutarea  prâctica  a               Publfcatiime                                 Nr. 15/subc. 1875. Convocare.
                   aceloru  parti  din  ordinatiune,  cari  stau  in  contra-                                                       In  conformitate  cu  conclusulu  subcomitetului
                   dicere  cu  drepturile  si  interesele  natiunalitatiloru  ?  —   prin care se aduce la cunoscinti’a onoratului publicu
                   5.  Aplecatu  e  se  presente  la  inceputulu  sessiunii     !            urmatoriulu                       despartiamentului  IV  adusu  in  siedinti’a  mai  diosu
                                                                                                                               însemnata  subscrisii  si  ieau  voie  a  conchiamâ  prin
                   viit6rie  unu  proieptu  de  lege  despre  dreptulu  de               E  S  T  R  A  S  U  :                acăsta  adunarea  generala  a  despartiamentului  pe  a
                   reuniune  si  conveniri  nu  numai  liberale,  dar  si   alu  socoteleloru  anului  1874  despra  cele  4  fonduri,
                   dreptu facia de t6te natiunalitatile?* —              care  s’au  testatu  de  repausatulu  Dnu  Ioanu   I u g ’ a    t r e i ’ a   d i   de  Busalia  (15  Iuniu  a.  c.  st.  nou)  in
                                                                                                                               cetatea Sabesiu.
                        Interpelatiunea  ast’a  se  predede  ministrului,   d e   B a c i ,  din Brasiovu, spre scopurile filantropice.
                                                                                                                                    Din  siedinti’a  subcomitetului  despartiamentului
                   care si respunse, in asta siedintia.                       Sum’a  totala  a  acestoru  fonduri  e  de  25,000   IV tienuta in 23 Maiu 1875.
                        După  asta  interpelatiune  se  sculă  M.  B.  S  t  a-   fi.  v.  a.,  este  asiediata  primo  loco  in  pretiulu  casei,
                   n  e  s  c  u  si  indrepta,  in  caus’a  limbei,  o  interpelatiune   care s’a cumperatu in piati’a Brasiovului sub Nr. 82.  S. B a l o m i r i ,    I o a n u   M  u n t e a n u ,
                                                                                                                                                           actuariu subst.
                                                                                                                                     directoru.
                   catra ministrulu de justiţia.                              După  estrasulu  socoteleloru  din  anulu  1873  a
                        M.  B.  S t a n e s c u   dice:  „Scimu  cu  totii,  ca   fostu  remasu  din  venitulu  prediseloru  fonduri  cu
                   la  consolidarea  nnei  sisteme  de  stătu  este  de  lipsa   finitulu lui Decembre alu acelui anu, unu prisosu  (Bibliografia.)     P r e l e c t i u n i    t e o ­
                   respectarea  legiloru  nu  numai  de  cei  de  diosu  in   in bani de . -................................ 7510 fi. 56 % cr.  l o g i c e   despre  MATBIMONIU,  IMPEDIMENTE,
                  susu, ci si de cei din susu in diosu.                  la  carele  s’a  adaugatu  cu  inte-                  procedura  cu  respectu  la  teoriea  si  praxea  vigente
                        Si  acu  spunu  din  capulu  locului,  ca  de  asta   ressulu aceloru fonduri pre an.                  in  prov.  metr.  de  Alba-Iulia  pentru  alumnii  semina-
                   data  nu  voiu  să  vorbescu,  pentru  ca  se  ni  daţi   1874 ă 5% .  .  .  .  .  .    1260 „ —            riali  si  usulu  clerului,  cu  colectiune  de  formularia
                   ce-va  concessiuni  si  nu  voiu  cercă  nici  aceea  ca   asemenea  competinti’a  interesse-               de  Dr.  l o a n n e   B a t i u ,   prof.  de  drept.  Can.  in
                  adunarea  naţiunii  maghiare  de  la  1848  in  a  21.   loru  la  formandulu  alu  doilea                   Blasiu  si  assessoru  tribun,  matrimoniale  archiep.  in
                   siedintia  din  Segedinu  ex  proprio  motu,  pentru  a   fondu  de  6300  fi.  alu  legatu­                Blasiu,  cu  aprobarea  ordinariatului  metropolitanu,
                   linisci  natiunalitatile  li  fece  estora  anumite  con­  lui  IV  pre  anulu  1874  5%  •   315 „ —       opu  esitu  la  lumina  in  1875,  se  afla  de  vendiare  cu
                  cessiuni  ce  întrecu  forte  pe  cele  ce  le  legifera  Diet’a   apoi  interessulu  5°/   totu  pe         3 fi. m. a. la auctorulu.
                                                                                             0
                  de la 1868.                                            an. 1874 la sum’a de 3920 fi.                               Asemenea  ^ p r i n c i p i a l e    g e n e r a l i *    ale
                                                                         78  cr.,  care  s’a  fostu  adunatu
                        Accentuediu  inse  aci  ca  consolidarea  bunei                                                        religiunei  creştine  esite  in  1872  pentru  classea  5
                   contielegeri  si  a  increderii  reciproce  —  ce  si  asiâ   pana  la  31  Decembre  1873,                 gimnasiale cu 80 cr.
                   se  cam  datina  —  cere,  ca  se  se  respecte  că  lege   spre  formarea  unui  alu  2-lea                      „ P r i n c i p i a l e   speciali*  său  dogmatice  totu
                   celea  pucine  concessiuni  ce  le  legiferă  Diet’a  de  la   fondu dela atinsulu legatu cu  196 „ —       din  1872  pentru  clas.  6  gimn.  si  preparandia  cu
                   1868  in  articlulu  44  chiar  la  cererea  propria  a                       Sum’a .      6281 fi. 56 V cr.  1 florinu.
                                                                                                                         8
                   natiunalitatiloru,  deşi  ele  sunt  mai  pucine  de  catu            Din c a r e  s’au d a t u :                 „ E t i c a    c r e ş t i n a *   esita  in  1873  Blasiu,
                   cele  de  la  Segedinu.  —  De  candu  cu  er’a  n6ua   1.  La destinatiunea legatului I                    pentru  seminar,  clericali  t6te  de  acelasiu  auctoru
                   dlu  min.  de  interne  enuncia,  ca  facia  de  natiunali­  105 fi.                                        cu 3 fi. m. a. Opuri alese.
                   tati  nu  va  fi  pre  darnicu,  dar  ce  li  s’a  datu  trebue   2.  La destinatiunea legatului II
                   respectatu  si  essecutatu,  Marturisescu  ca  eu  m'am   64 fi 50 cr.                                           „Cunoscientie iodusfriarie“ de
                   bucuratu  de  asta  enunciatiune  si  credu  ca  dora  pe   3.  La destinatiunea lagatul, III               E u f r .   0 .   H o m o r i c e a n u    esitu  la  lumina  in  Bu­
                   toti  ne-indestulesce.  De  are  trecere  la  guvernu    630 fi.                                            cureşti se afla la librărie cu 2 franci.
                  ast’a  si  de  va  câştigă  respectuiu  cuvenitu  legiloru   4.  La destinatiunea legatul. IV                     „Itoxuaut’a si lîihafu Vitc*ii,“
                  essistinti  t  atunci  se  va  restabili  increderea  reciproca   316 fi.                1114  fi.  50  cr.   poema  in  mersuri  de  Or.  S e r u r i e   1  leu  nou  la
                  dintre  diferitele  nationalitati»  —  Eu  me  restringu             Bemane prisosu      5167 fi. 06Vg cr.   iibreri’a  Soceou,  la  diariale:  „Alegatoriulu  liberu,*
                   de  asta  data  la  constatarea  unui  faptu*  Mi-iau                                                       „Ghimpe* si „Beforma* in Bucureşti.
                   inse  voi’a  ca  se  interpelu  chiar  si  acu  la  finea   tji   1    ■ :i 5* 8 f a » * •   » - '•   * ' '      „ G e r m a n i ’ a   s i   l u p t ’ a   r a n e l o r u *   Sect.
                                                                                        C a r e l e   s e   t i e n e : -
                  Dietei  de  aceea,  ca-ci  obieptulu  de  interpelatiune  s’a   a)  de fonduiu legatului II-lea              VI a cursului D. B. FI or e s e u .
                                                                                                                                >»*| »        • v'• . i \  • ; '.;; I; j  ’' ' v* • . *• , •   *
                   si  tractatu  in  ministeriulu  de  justiţia  si  s’a  dispusu   cu........................................  735 fi. 28 V*  cr.
                  asupra  lui,  si  asia  dlu  min.  —  cunoscundu  dejâ   b)  de formandulu alu 2-lea
                   lucrulu,  p6te  se-mi  respunda  ori  indata  ori  astadi   fondu alu legatului IV, cu 4431 „ 78                            „ALBINA"
                  adu  mane;  dar  eu  voiu  fi  indestulitu  si  numai  cu                      Sum’a . 5167 fi. 067, cr.
                  aceea,  ca  după  inchiderea  Dietei  se  faca  o  cerce­   Brasiovu 31 Decembre 1874.                            Institutu de creditu si economii
                  tare  se  iee  dispusetiunile  necesarie  pentru  respec­            Comitetulu administrativu alu fonduriloru                  în Sibiiu
                  tarea  legii,  ce  si  presupunu  dela  bunavointi’a  dlui                        Iugaiane.                       Cuponulu  dela  fi.  Iuliu  1875  alu  actiuniloru
                  ministru.*                                                                                                   institutului  nostru  se  va  rescumperâ  dela  numit’a
                                                                                                       I o a n u   P e t r i c u ,
                        Tomai  pentru  a  da  ministrului  de  justiţia                                     presiedinte.       dl in colo la cas’a institutului nostru in Sibiiu
                  ocassiune  se-si  p6ta  manifesta  bunavointi’a,  dlu                                                                              cu fl. 8 —.
                  Stanescu  i  indrepta  deci  o  interpelatiune  in  urma-   NB. Suntu rogate si celelalte diuaria romane          Cuponii  suntu  a  se  predă  pre   laDga  consem­
                  toriulu cuprinsu:                                      a reproduce acestu ratiociniu in colanele loru.       nare in ordine numerica.
                        Oonsiderandu,  ca  un’a  din  principalile  dorintie                                                        S i b i i u ,  29 Maiu 1875.          1—3
                  ale  cetatieniloru  de  natiunalitate  nemaghiara  este   Nr. 101-1875.
                  se-si  p6ta  intrebuintia  limb’a  —  unde  ei  sunt  in                                                                           Consiliulu de administratiune.
                  maioritate  —  nu  numai  in  amministratiune,  ci  si                    CoiicSiîainare.
                  in administrarea justiţiei;
                                                                              Comitetulu  Associatiunei  transilvane  pentru  li­                OilK’SMFfii©
                       considerandu,  ca  valorabilitatea  acestei  dorintie   teratur’a  romana  si  cultur’a  poporului  romanu  —
                  li  se  asecură  prin  articlulu  de  lege  44  din  1868,   luandu  in  vedere  unele  impregiurari  de  o  influintia   la bursa iu 1 Iuniu 1875 stă asia :
                  in  urma  carui-a  limb’a  loru  intr’adeveru  s’a  si   considerabila  si  inevitabila  asupr’a  celoru  mai  de   Galbini imperatesci —   —  5 fl. 26 V  cr. v. a.
                                                                                                                                                                         s
                  intrebuintiatu,  după  cum  se  pote  documentă  prin   apr6pe  afaceri  ale  Associatiunei,  ivite  pe  neascep-   Napoleoni   —   —   —      8 „ 89   „
                  archive;                                               tate  in  decursulu  anului  acestuia  —  a  decisu  in   Augsburg   —    —      —    102 - — «
                       considerandu  inse  ca  la  t6te  tribunaliele  si   siedinti’a  s’a  estraordinaria  din  26  ale  lunei  curente,
                  judecatoriele  cam  de  unu  anu  si  diumetate  siste­  a  invită  pre  subscrisulu  presidiu,  că  pe  bas’a  si   Londonu   —   —   —     111   35
                  matice  a  incetatu  trebuintiarea  limbeloru  nemaghiare   după  dispoaitiunea  §  21  din  statutele  Associatiunei,   Imprumutulu naţionala   —  74  50
                  ce  se  intrebuintiara  pan’  atunci  si  intratele  in  aceste   aprobate  prin  Preainalt’a  decisiune  maiestateca  din   Obligaţiile metalice vechi de 5%   70  15
                  limbe se respingu fora a le resolve;                   6  Septembre  1861,  si  emanate  prin  emisulu  escel-   Obligaţiunile rurale ungare   81  75
                        considerandu, ca la plansorile contra ataroru    sului gubernu r. transilvanu din 26 Septembre 1861,          „        . temesiane      79   75


                                 Redactoru respundietoriu                                                                                   Editiunea: Cu tipariulu lui
                         I A O O B U   M U R E S I A N U .                                                                         IOANE GOTT si fiiu HENRICU.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9