Page 5 - 1875-06

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, 8e prenomera la poştele o. si r., si pe lfc
Fâi's, candu concedu ajatdriaie. — Preiiuiu: AmwM XXXVIII. DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 arm 10 fi., pe Va ^ fi- v. a. Tieri «steme 12 fi. Tacs’e timbrala a 30 or. de fiacare pu-
v. a. pe urm anu sâu 2Vs galbini mon. sunatdri». ytiluare.^

Ir. 38. ir&sSovn 6Iuniu 25 Maiu 1875.
...................... —------ ....................................... ...

Se’mi-ti cutedie d-nii Lonyay, Tisza si t6ta calitatea sa de diariu ministeriale, cu scopu de a
Arcliiereii romani din Transilva­ cât’a loru calvinâsca a se adressâ catra arhiepisco­ ne intimidâ, descuragiâ si a uutrf servilismulu.
nii câ conductori politici? pii si episcopii romano-catholici cu pretensiuni de Este mare desastru, ca aceşti âmeni suntu a-

Diariale maghiare, cu„Reform“ din Pest’a si care indrâpta catra prelaţii nostrii, si ai vcdâ la tatu de grei la audiulu loru si atatu de groşi la
cu „Kelet" (Orientele) din Clusiu in frunte, conti­ momentu scolandu-se una volbura, una tromba ma­ pelitia. De cate-ori nu li s’a spusu, ca naţiunea
nua a cere pedâpsa aspra, temnitia, glontiu si furci rina, care ’iar’ face valu-verteju unii preste alţii. nâstra nu mai sufere, câ archiereii sei se se ex­
in contra membriloru conferentiei romanesci, care Si se mi se incerce catholiculu cu t6te organele pună in cestiuni de natura politica, nici se se în­
in 23/11 Maiu a. c. s’a declaratu, acum a trei’a ministeriului seu de culte a infestâ in asemenea cumete a luâ asupra-si vreunu obligo, vreunu an-
âra in siepte ani, pentru resistentia passiva. Am­ modu pe s u p e r i n t e n d e n t i i , p e c u r a t o r i i gagementu in numele natiunei; acei fanatici inse
bele acele diarie suntu redactate de jidovi si de diecesani ai calviniloru, ai lutheraniloru, ai socinia- nu audu, nu vedu, nu vrâu se intielâga.
alţi renegaţi, ele inse stau sub protectiunea si in niloru, pe sinâdele si consistâriele loru, atunci a-ti Se insiâla reu si ministrulu Trefort, candu
soldulu acelei aristocraţii, care este si ea compusa vedâ, cum ar’ sari protestanţi câ br. Yay, câ c. dice, buna-âra câ si cu ocasiunea cassarei actului
in partea sa cea mai mare de renegaţi, câ si tur­ Lonyay, fraţii Tigza, c. Em. Miko, Kerkâpolyi si electorale alu lui Popasu, ca poporulu romanescu
cii din Bosni’a si Hertiegovin’a. In acelasiu tempu tâta cât’a si totu poporulu loru cu tractatele de mai e inca condusu numai de preuti, si ca mai tre­
„Magyar Polgâr" din Clusiu, vechiu cliente alu fra- pace dela Lintiu si Vien’a, cu nume istorice câ S. bue gubernatu totu numai prin cleru. Cati preuti
tiloru T i s z a , âra astadi organu ministeriale, in Bocskai, G. Bethlen, G. Rakoczi, cum ar’ apellâ au partecipatu la conferenti’a din Iuniu 1872?
alu treilea articlu de fondu publicatu despre con- in gur’a mare Ia opiniunea publica europâna, cum Multu mai pucini decatu seculari. Si cati au par­
ferenti’a romanâsca, se occupa parte mare numai ar’ amerintiâ pana si studenţii calvinesci dela Sâ- tecipatu la cea din 23 Maiu 1875? Inca si mai
de tienut’a, de portarea celoru doi metropoliti si a ros-Patak, Dobritienu, Aiudu, Clusiu, Murasiesci cu pucini; abia vedeai ici-colea cate unulu. Si pen-
episcopului dela Gherl’a numita si Armenopole. sabiia si cu sânge. Nâue ne place a totu spune, tru-ce asia? Au nu potâ se se adune 4—500 de
Acelu diariu mustra cu destula inpertinentia pe câ sasii sunt numai una mana de âmeni; cu tâte preuti, câ se maiorisâdie pe seculari? Nu s’a in-
capii besericeloru romanesci ca, dupa-ce se decla­ acestea, candu vreodată a cutediatu vre-unu mini­ templatu acâsta, si dâca venea preuti, nu ar’ fi
raseră de tempuriu pentru activitate parlamentaria stru câ se dica superintendentelui Binder sâu suc- maiorisatu pe nimeni, ci ar’ fi votatu alaturea cu
(catra cine?), apoi nu numai ca au absentatu toti cessoriului seu Teutsch: „De nu ne vei face pe toti ceilalţi fii ai poporului, dela care au prescur’a,
trei dela conferenti’a tienuta in Sibiiu, dâra nici voia, de nu vei îndupleca pe deputaţii sasi câ se parastasulu, prinâsele, pomenele, sarindariele, sara«
n’au indemnatu nici constrinsu pe protopopi, preoţi, se abata dela program’a vâstra din Mediasiu, si custele, ferdel’a, clai’a si tâte stolariele celelalte.
professori, docenţi, mai in scurtu, pe toti subordi- nici-unulu se nu ne mai faca oppositiune, se ince- Dâra de ce nu sciu dominâ archiereii preste
natii loru din Transilvani’a, câ se alerge la Sibiiu, tati si de a mai sbierâ in contra nâstra pe la preutime? Asia întrebase si c. Leo Thun pe repaus,
se stă in ajutoriu membriloru clubului din Clusiu, Vien’a, Berolinu, Augusta etc., se sciţi, ca ve metropolitu A l e x a n d r u , apoi si-a si luatu res-
se devoltedie pe fanaticii passivisti si asia se-i a- subtragemu subventiunea." Oe credeţi d-vâstra, ca punsulu.
lunge din Sibiiu cu ruşine. Acelu argatu alu mi­ ar’ fi respunsu unu superintendente sasescu? „Dâca Trebue se ne punemu toti cu peptulu, câ se
nistrului Tisza merge pana acolo, in catu frâca me- voi ne daţi subventiunea numai sub conditiuni de scâtemu pe prelaţii nostrii din acâsta situatiune
tropolitiloru inpregiurarea sub nasu, ca ei suntu acestea, se vi-o bagati in ochi. De 330 de ani pre catu falsa, pre atata neplăcută, in care-i arun­
„consiliari actuali intimi" ai Maieatatiei Sale, prin sasii -si tienu pe popii si pe dăscălii loru fara cară impregiurarile; se-i aparamu de atatea infestări
urmare, ca Preasantiile si Excelentiele loru in acâ- subventiuni de acestea cerşite; poporulu dâca -i gratuite si trageri la răspundere, ecca asia, din
sta calitate erâ obligaţi se mârga la conferenţia, se trebue popa, dâca nu vrea se m6ra nebotediatu si chiaru-seninu, din mancarimea ce simte orice des-
încerce a-si inpune opiniunile loru, se faca totulu se fia ingropatu câ unu cane, -si va tienâ popi, potismu. Se spunemu inemiciloru existentiei nâstre
pentru câ se se implinâsca vointi’a si dorinti’a par­ fia-care din pung’a sa. Cumu i-si tienura vlachii naţionale, ca archiereii au stătu pe terrenulu nostru
titei domnitârie, cu alte cuvente, prelaţii nostrii, pe popii loru cu mii’a de ani, fara picu de sub- politicu in capulu mesei numai atunci, candu ’ia
pe carii noi ii reverimu si iubimu, se descinda de ventiune, ii voru tienâ si sasii." Uite, asia ar’ chiamatu naţiunea. In a. 1848 dens’a ’i alese de
la santulu altariu si de pe sacrulu tronu, pe carele vorbi superintendentele Teutsch ministrului Trefort. presiedenti, pentru ca pe atunci asia’i convenise;
stau din g r a t i ’a lui D u m n e d i e u, in aren’a Dâra dâca suntu eu bine informatu, apoi totu camu dâra in Octobre alu aceluiaşi anu ’ia si delaturatu,
gladiatoriloru politici, si mai multu decatu acâsta, in acestu sensu demnu de unu prelatu respunse si si anume pe unulu din trensii nici la Blasiu nu
se se degrade pe sene, precum s’a mai disu, in fa- unulu dintre archiepiscopii nostrii la amerintiarile l’au suferitu, cf a trebuitu nefericitulu betranu se
vârea despotismului ce apasa cerbicea natiunei, la ministeriali esite sub nr. 1486 ex 1874, si’i spuse sufere iusulte si amerintiari in Olusiu, in midiulo-
role insultatârie de agitatori, de politiai, de ceea ce verde, ca dieu tienut’a clerului seu este passiva, culu terrorismului, âra celuilaltu ’ia pusu alterna-
se numesce in acâsta tiâra Kortes, adeca alergători dâr’ pentru aceea totu este fârte lealu si fidelu. tiv’a, câ sâu se o rupă cu Kossuthianii, sâu se se
după voturi, de solgabirai, sâu cumu se dice in O D6mne, si cum se nu fia lealu acestu cleru, ca­ retraga la Alb’a-Iuli’a. In Ianuariu 1861 naţiunea
Turci’a, Zapclu. rele prin ritulu seu este obligatu a se rogâ in s. ârasi aflâ cu cale a’i pune in capulu mesei; âra
Multe infamii s’au scrisu si s’au vorbitu, se liturgia nu numai pentru imperatu, pentru cas’a după cinci ani vediendu, ca unu corpu cu dâue ca­
mai scriu si se mai vorbescu in contra poporului si armat’a lui, dâra si pentru miniştrii lui, câ se pete devene monstru, pentru câ se scape din acea si­
nostru intregu, in contra clerului si a toturoru bar- le dă Dumnedieu minte si intieleptiune mai multa tuatiune, ii isolâ pe ambii de pre terrenulu po-
batiloru sei de spiritu si de anima; la multe ac­ decatu au avutu ei pana acilea. Auditi voi: Pre­ liticu.-
ţiuni dediositârie a fostu supusu clerulu nostru prin ste cinci mii de preuti romanesci din Transilvani’a, Se veghiamu bine, ca ârasi se voru incercâ se
forti’a brutale, dâra infami’a cu care „M. Polgâr" din Ungari’a cu Banatulu si din Bucovin’a, in di­ irrite pe unulu in contra altui’a. Ve este in me­
câ organu ministeriale, voiesce astadi a stigmatisâ feritele loru officiuri liturgice se r6ga celu pucinu moria prospeta tragicomedi’a din tâmn’a an. 1865,
pe Chiriarchii nostrii, -si mai are parechi’a sa nu­ de cate 12 ori pentru imperatu si imperiu: De jocata de ministrulu de atunci c. Eszterhâzy cu cei
mai in barbarele Approbate ăi Compilate si in is- 12 X 5000 = 60,000 de ori, âra in 62 de du­ doi prelaţi. Acelu aristocratu jesuitu dise catra
tori’a nâstra din secol, alu 17-lea. Si acei âmeni mineci de 52 X 60,000= 3.220,000. Adeca preu- metropolitulu Alexandru:
mai au inca fruntea de a se numi ei pe senesi tii râmanesci, câ imperialişti ce suntu ei dela an. Eşti unu tradatoriu.
„liberali ?"Lucus a non lucendo. Si ei mai cutâdia 105 după Christosu pana astadi, ceru preste anu Metrop. Alexandru: Pentru ce?
inca si in dilele nâstre a smulge pe arcliiereii no­ celu pucinu de trei miliâne d6ue sute dâuedieci si C. Eszterhâzy: Pentru-ca ai intratu in sena-
strii dela altariu ai a-i aruncâ in norâiele politicei dâue de mii de ori binecuventarea ceriului preste tulu imperiale si cu acâsta af sacrificatu drepturile
loru celei desperate? Mai numiti-mi una singura imperatu si imperiu. Se pare inse, ca tocma si corânei unguresci, d-ta si ai tei.
confessiune si beserica, din multele beserice si con- acâsta impregiurare va fi datu curagiu inemiciloru Metr. Alex.: Ba trădători sunteti DV., carii
fessiuni ale acestei tieri, ai caroru capi se fia trac­ natiunei nâstre, câ ori-candu a cerutu interessulu ati sedusu pe Maiestatea Sa in modulu ce se vede.
taţi cu acelu despretiu, cu acea arrogantia si trufia, loru, se ne amerintie cu m a n i ’ a i m p e r a t u l u i , C. Eszt. (surprinsu). Se lasamu acestea. Eu
cu care suntu tractati capii nostrii besericesci. precum cutâdia a face si acuma *M, Polgâr" in me miru inse, cumu reverenti’a ta făcuşi causa co-