Page 6 - 1875-06
P. 6

muna  cu  unu  episcopu  schismaticu,  precum  este  br.   intre  sasii,  dice  intre  altele:  „Unii  vedu  in  orga-   „IV. Miutân tudta, hogy az iigynek illyet
              Siagun’a.                                             nismulu  actualu  alu  statului  unu  periculu  iminentu   elintezdsdre csak orszâg gyiilds competens, mid
                                                                                                                           amitotta — el az egyiigyii ndpet lehetetlei
                   Metr.  Alex.:  Eu  nu  am  nimicu  cu  credintiele   si  necontenitu,  si  pentru  aceea  cu  totu  pretiulu
                                                                                                                           sdggel.* —
              religiâse  ale  episcopului  Siagun’a,  ci  eu  am  facutu   vreau  se  fia  opositionali,  alţii  inse,  deşi  recunoscu
                                                                                                                                ad  IY.  Eu  am  sciutu,  ca  diet’a  tierei  este
              causa  comuna  cu  romanulu  S i a g u n ’ a ,   cu  consi-  ca  suntemu  copleşiţi  de  multe  calamitati,  totuşi  nu   chiamata  de  a  aduce  legi,  dr’  nu  de  a  resolvl  pro­
              siliariulu  Maiestatiei  Sale  si  cu  collegulu  meu  câ   se  potu  inferbentâ  cu  ori-ce  pretiu  pentru  oposi-   cesse;  prin  urmare  pentru  primirea  susu  atinseloru
              presiedente.                                          tiune;  unii  uita  cate-odata,  ca  pre  langa  aceea  ca   processe  nu  erâ  de  lipsa  se  asteptu  o  lege  ndua  a
                   C.  Eszterh.  Ar’  trebui  se  scii,  ca  Siagun’a  te   suntu  fii  ai  unei  naţiuni,  mai  suntu  totu-odata  si   dietei,  ci  eram  în  dreptu  după  legile  susustatdrie,
              tiene  de  unu  p r o s t u ,   -si  bate  jocu  de  rever,  ta   civi  ai  statului  maghiaru,  alţii  inse  au  necontenitu   si  prin  fapt’a  primirei  a  aceloru  processe  nu  s’a
                                                                                                                           amagitu  nimenea;  apoi  ceea  ce  dumniata  domnule
              si  dice,  ca  ’i  e  ruşine  a  se  presentâ  pe  aici  alătu­  in  vedere  detorintiele  loru  de  cetatieni  si  nu'-si
                                                                                                                           jude  investigatoriu  dici  a  fi  cu  nepotintia,  eu  aflu
              rea cu rev. ta.                                       uita  nici  de  interessele  natiunei  loru;  unii  nu  credu   ca  este  cu  potentia;  este  adeca  possibile,  câ  diet’a
                   Metr. Alex. Asia ? ?                             in  durabilitatea  sistemului  actualu  si  pentru  aceea   tierei  si  pentru  acele  caşuri  se  aduca  legi  drepte
                   C. Eszt. Yedi bine ca asia *).                   nice  compromissuri  nu  voiescu  se  faca  cu  elu,  dra   pentru  poporu,  care  pana  acum  au  fostu  reu  decise
                   Scen’a cu metropolitulu Andreiu.                 alţii  suntu  tocmai  de  parerea  contraria.  Nemultiu-   sdu  nici  de  cumu  prevediute  in  lege  si  Patenta.—
                   C.  Eszterhâzy:  Nici  odata  nu  ne-amu  potutu   miti  cu  starea  actuale  a  lucruriloru  suntu  inse  si   „V.  Igaz  —  e?  hogy  ez  âmitâsi  eljârâsnâl
              miră  destulu,  cumu  tocma  Excel.  Ta,  unu  barbatu   unii  si  alţii,  inse  precandu  unii  despera  cu  totulu,   Tdlgyesi  Aurân  Jânos  postamester  ds  Dobrân  Mi-
                                                                                                                           hâly gor. egy. lelkdsz voltak segddei?*
              atatu  de  eminente,  se  poţi  fi  sedusu  de  unu  prostu   ca  sub  auspiciele  sistemului  actualu  se  voru  mai
                                                                                                                                ad  Y.  Din  nou  respingu  cu  cea  mai  mare  in-
              câ  metropolitulu  Siulutiu,  se  te  puni  alaturea  cu   potd  intdrce  lucrurile  spre  bine,  pre  atunci  ceilalţi   dignatiune  acusarea  ce  mi  se  face,  ca  asiu  fi  ur-
              elu in capulu unui poporu semi-selbaticu.             spera  si  credu,  ca  totu  mai  potu  inca  luptă  cu  suc-   matu  o  procedura  amagitdria,  si  dechiaru,  ca  d-nii
                   Metrop.  Andreiu.  Eu  cu  acestea  nu  am  fa­  cessu  pentru  interessele  naţiunii  loru.  —  De  aici   loanu  Auranu  si  Michailu  Dobreanu  nu  au  luatu
              cutu  voi’a  metrop.  Siulutiu,  nici  a  altora,  ci  am   se  vede,  ca  diverginti’a  de  păreri  intre  unii  si  alţii   parte  la  nici  o  amagire  in  căuşele  din  cestiune;  nu
              implinitu  numai  voi’a  regimului  Maiest.  Sale,  care   este  fdrte  mare  si  ca  prin  urmare  nice  nu  se  pdte   au  fostu  ei  agitatorii  mei  la  fapte  de  amagire,  ci
              m’a  chiamatu  inadinsu,  atatu  in  a.  1860,  catu  si   speră  la  o  solidaritate  si  unire  in  acţiune.  Dreptu   m’au  ajutatu  cu  cea  mai  buna  scientia  si  cunoscien-
              in 1863 et 4.                                         aceea  ar’  fi  bine  si  consultu  se  se  supună  celeia-   tia  intru  eruirea  adeveratei  stări  a  lucruriloru,  au
                                                                                                                           contribuitu  cu  o  diligentia  rara  si  cu  o  intrepidi-
                   C.  Eszt.  Ei,  bine,  dâra  ar’  trebui  se  scii,  ca   lalte, care va avd maiori tatea.“             tate  ddmna  de  cei  mai  buni  cetatiani  la  eliberarea
              metropolitulu  Siulutiu  cu  t6ta  prosti’a  lui,  nu  te   Astfeliu  vorbesce  „H.  Z.“  despre  situatiunea   celoru  diece  mii  de  suflete  din  cerculu  Tulghesiului
              mai  scbte  din  schismaticu,  se  oppune  la  infientiarea   in  fundulu  regiu  înainte  de  alegeri,  inse  ne  miramu,   din sclavi’a in care se afla. —
              metropoliei  gr.  res.  si  cere  dela  curte  ajntârie,  câ   ca  acestu  organu  mai  are  vr’o  trecere  la  naţiunea   „YI.  Avval  is  vâdoltatik,  hogy  a  megvâltâsi
              se-ti submine beseric’a.                              sasdsca,  candu  elu  pleddza  pentru  interessele  speci­  kieszkozldse  koriili  eljârâsâdrt  emlitett  kozsdgek  min­
                   Metrop. Andreiu: Asia??                          fice  ale  naţiunii  maghiare  mai  aprigu  câ  unu  or­  den  egyeslakosâtol  5  frtot  vett  fel  elolegiil,  menyire
                   C. Eszt. Vedi-bţne ca asia. — —                  ganu  maghiaru.  Spre  a  potd  prinde  cu  man’a  ru-   ment tehât az ily uton vett pdnz Osszege?*
                   Din  acea  dra  reconciliatiunea  devenise  impos-   sinds’a  linguşire  sasdsca,  este  de  ajunsu  a  aretâ  aci   ad  VI.  E  dreptu,  ca  dela  fia-care  sateanu,
              sibile. î,                                            pre  scurtu  pana  la  ce  rationare  s’a  degradatu  min­  care  a  doritu  se-i  urdiescu  processu  separatu,  pentru
                                                                                                                           rescumperarea  taxeloru  am  pretinsu  una  anticipa-
                   Asemenea  cabale  se  mai  intemplasera  si  în­  tea  unui  scriitoriu  sasu,  care  sustiene,  ca  naţiunea   tiune  de  5  fi.  v.  a.;  inse  nu  e  dreptu,  ca  fia-care
              ainte  de  aceea.  Se  ne  aparamu  de  ele  pe  veni-   dela  potere  are  dreptu  se  pretindă,  câ  statulu  ma­  locuitoriu  dintru  acele  sate  ar’  fi  platitu  cate  5  fi.
              toriu.  Positiunea  nbstra  este  defensiva;  se  o  fo-   ghiaru  se  fia  maghiaru,  si  câ  intrdga  poporatiunea   v.  a.  fiendu  ca  acdsta  suma  au  platit-o  fdrte  pu-
              losimu pe de intregulu.                               acestui  stătu  se  formeze  unu  intregu  sub  numire   cini,  dra  ceialalti  abia  au  platitu  cate  unu  florinu,
                                                    G. B a r i t i u.  de  naţiune  maghiara,  dra  limb’a  maghiara  se  ajunga   doi;  asia  afara  de  sumele  care  leau  solvitu  comu­
                                                                    a  domni  esclusivu  preste  totu  intinsulu  statului  ma­  nele  pentru  căuşele  comunali  de  segregare  in  tdte
                                                                                                                          optu  satele  de  processe,  care  le-amu  primitu  dela
                                                                    ghiaru.  Scriitori  de  aceştia  suntu  câ  strutionulu,   singularii  săteni,  abia  am  primitu  cate  2  fl.  v.  a.
                                       Brasiova, 4 Iuuiu st. n. 1875.  inchidu  ochii  si  credu,  ca  nu-i  mai  vede  nimine  :   de unu processu, cu totulu 1600 fl. v. a.
                   Alegerile  de  deputatu  pentru  noulu  corpu  le-   -si  sacrifica  astadi  ondre  si  demnitate,  sărută  pana   De  altumentre  eu  asiâ  credu,  ca  o  liquidare  a
              giuitoriu  ungurescu,  care  prin  rescriptu  domnescu   si  talpele  petidreloru  adversariului  numai  câ  fmane   spesseloru  processuali  va  avd  locu  după  finirea  pro-
              este  convocatu  la  Budapest’a  pre  28  Augustu  a.  c.,   se  capete,  ddca  nu  mai  multu,  celu  pucinu  unu   cesseloru  înaintea  tribunaleloru  competente;  pana
                                                                                                                          atunci  observu,  ca  după  lege  am  dreptu  de  a  pre­
              se  Începu  in  1  Iuliu  si  durdza  pana  in  10  Iuliu.   rolu  de  spionu  sdu  o  funcţiune  de  vatavu  la  cur­  tinde  dela  fia-care  clientu  cate  o  anticipatiune  pen­
              Rescriptulu  de  convocare  ordona  totu-odata  aucto-   tea domndsca.
                                                                                                                          tru  acoperirea  spesseloru;  ddr’  te  asecurediu  d-le;
              ritatiloru  administrative,  câ  se  ingrigdsca  de  sus-                                                   ca  ddca  părinţii  mei  ar’  fi  ereditatu  bunuri  întinse
             tienerea  ordinei  si  se  pedepsdsca  strictu  pre  cei  ce                                                 si  sate  întregi  pe  calea  donatiuniloru,  sdu  pe  alte
                                                                      Investigat!waie asupra advocatului
             comitu  abusuri  si  cultiva  corruptiunea,  impedecandu                                                     caii,  atunci  tdte  căuşele  celoru  diece  mii  d8  suflete
                                                                                     celoru 10,000.                       le-asiu  fi  primitu  si  le-asiu  duce  in  deplinire  fora
              manifestatiunea libera a cetatieniloru.
                                                                                                                          nice-o  anticipatiune,  ci  singuru  din  plăcere  ai  com­
                   Ya  se  dica,  cu  inceputulu  lunei  prossime  cam-                   (Oapetu.)                       pătimire,  ddr’  totu-odata  si  pentru  binele  statului,
              pani’a  electorale  are  se  se  intinda  preste  t6ta  tidr’a,   „II.  Ez  amitâs  alkalmâval  oly  kifejezdseket  is   care  ingreunatu  de  asemenea  cause  nedrepte  nu  p6te
             inse  acdsta  campania  pre  noi  nu  ne  va  interessâ   hasznâlt  mintha  az  orszâg  gyulds  mâr  a  megvâlt   prosperă. —
                                                                    hatosâgot  el  is  hatârozta  voina,  s  igy  azt  igdrte,
             decatu  numai  câ  privitori.  Inse  cu  t6te  aceste                                                              „VII. Igaz — e? hogy az igdrt megvâltâsra
                                                                    hogy  minden  egyesnek  illetosdgdt  per  utjân  is  ki-
             vomu  tiend  contu  de  cele  ce  se  petrecu  in  castrele   keresi.“—                                      vo;.atkozd ldpdsek megtehetdse vegett, rdszletes in-
             adversariloru.  si  ni  place  a  crede,  ca  la  locu  si   ad  II.  Respunsulu  meu  la  acdsta  întrebare  se   formatio felvdtelre az 1868-ik dvi Novem. havâba
             tempu  potrivitu  nu  vomu  intrelasâ  a  face  pre  aceşti   cuprinde  in  celea  descrise  su  I.  Nu  m’amu  espri-   bekiilddtte volt Cordea Miklos nevii segddjdt."—
             adversari  se  simtia,  ca  nu  suntemu  tocmai  a  cinci’a   matu  înainte  clientiloru  mei,  cumca  rescumperarea   ad VIL E dreptu.
             r6ta  la  carru;  ddca  cineva  vrd  se-si  faca  illusiuni   va  avd  locu  numai  după  o  lege  ndua  a  dietei,  ci   „VIII. Emlitett segedei meDyiben râszesultek
                                                                    am  fostu  de  părere,  indata  ce  am  cunoscutu  căuşele   a fen szedett pdnzekbol?*
             de  consolidarea  acestui  stătu  ungurescu,  pre  care
                                                                    de  sub  intrebare,  ca  rescumperarea  are  locu  după    ad  VIII.  Din  banii  incassati  dela  susu  atinsii
             diplomatulu  italianu  Lamarmora  l’a  numitu  „stătu
                                                                    Patent’a urbariala din anulu 1854. —                  clienţi,  intru  atatu  s’au  impartasitu  adjunctulu  meu
             imaginariu,"  acel’a  trebue  se  tiena  socotdla  si  de                                                    Nicolau  Cordea,  incatu  densulu  in  d6ue  ronduri  au
                                                                         E  dreptu  inse,  ca  inca  pe  atunci  am  speratu,
             noi si de ale n6stre juste pretensiuni.                                                                      petrecutu  pe  acolo  preste  30  dile  si  au  avutu  sa­
                                                                    ca  diet’a  tierei  va  aduce  o  lege  pentru  taxalisti  cu
                   Agitaţiunea  electorale  nu  este  tocmai  asia  de   multu  mai  favoritdria  decatu  Patent’a  urbariala,   lariu  de  80  fl.  v.  a.  pe  luna,  6  fl.  v.  a.  pe  di,
             mare  câ  alta-data;  lupt’a  de  partite  nu  mai  este   care  in  multe  privintie  este  dubia  si  prea  pucinu   bani  de  carausia  si  2—3  fl.  v.  a.  pe  di  pentru
             asiâ  de  acuta,  inse  cu  atatu  mai  inversiunata  lup­  precisa;  sciam  adeca  inca  de  pre  atunci,  ca  la  mi-   intertentiune,  dra  pentru  conceperea  actiuniloru,  de­
                                                                    nisteriulu  justiţiei  se  pregatesce  unu  proiectu  de   scrierea  loru,  inca  se  p6te  calculă  pentru  densulu
             t’a  de  persâne,  ca-ci  pe  langa  t6ta  fusiunea,  Tisza
                                                                    lege,  care  corespunde  mai  multu  la  spiritulu  tem-   de fia-care processu celu pucinu cate 50 cr. v. a.
             Kâlrnân  voiesce  totuşi  se  vddia  alegundu-se  mai
                                                                    pului  si  este  mai  favoritdria  pentru  respectivulu    Cei  doi  domni  mai  susu  numiţi  n’au  primitu
             mulţi  aderinti  ai  partitei  stângace  de  odinidra,  de­
                                                                    poporu. —»                                            dela  nime  nici  unu  cruceriu,  pdte  inse  se  fi  pri­
             catu  dintre  cei  ce  au  portatu  odata  timbrulu  par­   Acestu  proiectu  de  lege  s’a  si  facutu  si  e  spe-   mitu,  dela  adjunctulu  meu  intru  catu  ei  adu  unulu
             titei  lui  Deâk,  pre  care  ungurii  l’au  datu  dejâ   rantia,  ca  diet’a  tierei  -lu  va  primi  si  rădică  la  va-   din  ei  iau  ajutatu  la  descrierea  si  luarea  informa-
             uitării.                                               16re  de  lege.  Eu  inse  pre  bâşea  Patentei  urbariale   tiuniloru. —
                  Numai  in  Pundulu  regiu  in  Transilvani’a  nu   am  promisu  clientiloru  mei  a  le  exoperâ  competin-   „IX.  îgeretdhez  kdpest  tett  d  valami  Idpdst  a
                                                                    ti’a ce li se cuvine pre calea legei. —               hirdetett  megvâltâsdrt;  s  ha  igen,  hol?  s  minOt?*
             s'a  inceputu  agitaţiunea  electorale.  Saşii  inca  suntu
                                                                         „III.  Sot  nem  csak,  hanem  azt  is  igdrte,  hogy   ad  IX.  Da,  am  si  faout  paşi  si  adeca  pentru
             divisati  in  d6ue  partite  si  inca  nu  se  scie,  care  din
                                                                   ki  viszi,  miszerint  erdo  ds  legeldbdli  rdszt  is  fognak   mai  multe  comune  inca  de  asta  vdra  s’au  datu  la
             ele  are  -se  dd  direcţiunea.  Pentru  caracterisarea
                                                                   kapnh* —                                               tribunalulu  din  Udvarhely  actiunele  de  lipsa  incatu
             situatiunei  in  tidr’a  sasdsca  damu  aci  locu  unui
                                                                         ad  III.  E  dreptu,  ca  basatu  pre  lege  după   privesce  locurile  in  comunu  folosite;  —  dr’  pentru
             scurtu  eştrassu  din  „Hermannstâdter  Ztg.“,  care   impregiurari  faptice  si  in  intielesulu  informatiuni-   singularii  săteni,  s’au  espediatu  pana  acumu  preste
             vorbindu despre diverginti’a de păreri si principie   loru,  le-am  promisu,  sdu  mai  bine  am  primitu  a-   una  suta  acţiuni  de  rescumperare  totu  la  tribuna­
                                                                   supra-mi  a  urdl  processe  pentru-câ  se  capete  com-   lulu  din  Szdkely-Udvarhely,  dra  restulu  actiuniloru
                            *) Narrata adesea de repausatulu metropolitu. petinti’a din păduri si din pasiune. —          se afla sub espedare si in scurtu tempu voru fi pre-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11