Page 8 - 1875-06
P. 8

ori  nelegale  si  nu  lovesce  in  nici  unu  interesu  alu   si  totuşi  nu  aflara  nemicu.  Si  eu  gandescu  ca  nu   Dela presidiulu Associatiunei transilvane pen­
                 natiunalitatiloru.                                    de  aceea  n’au  aflatu  nemicu,  ca  dora  n’au  fost  isteti   tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.
                      In  urma  intreba  dlu  deput.  ca  „am  de  cugetu   ori  ca  n’au  voitu  —  ci  pentru  ca  n’au  avutu  ce   S i b i i u  in 28 Maiu 1875.
                 se  presentu  in  sessiunea  viitoria  o  lege  despre   află;  deorace  noi  ne  miscaramu  totu  pe  cale  con­                         Iacobu Bologa,
                 reuniuni  si  conveniri?"  —  Eu  de  candu  sum  mini­  stitutiunale si legale, i                                                        vice-presiedinte.
                 stru  am  cercatu  se  se  aduca  legi  cate  numai  s’au   „Si  de  aci  vom  urmă  politic’a  de  pana  acu,                           Ioanne V. Husa,
                 potutu  pe  t6te  terenele  unde  nu  avemu  atari  si   fora  de  a  ne  infricâ  de  amenintiarile  lui  Jupiter                                secret. II. . < ,
                 acdst’a  mi-va  fi  nisuinti’a  si  in  viitoriu,  ca-ci  res-   tonans  celu  maghiaru.  Pana  ce  ni  e  deschisa  calea
                 punsabilitatea  ministeriale  e  mai  usiora  candu  sunt   legale,  vom  luptă  pe  ast’a;  daca  inse  ni  se  vor
                 legi  si  nn  trebue  se  se  purcdda  numai  după  prin-   subtrage  medilocele  legali  prin  parţialitatea  ammini-   Nr. 4347—1875.                     1—3
                 cipiele  de  dreptu.  Yoiu  nisuf  deci  se  se  presente   stratiunii  si  justiţiei,  atunci  vom  sci  si  noi  suferi
                 si  unu  atare  proieptu  catu  ce  voiu  ajunge  se  am   pan’  odata  ca-si  maghiarii  in  tempuri  fortunose.             Publicatiune.
                 tempu  pentru  a-lu  compune.  Speru  inse  ca  nici   Noi  vom  remane  dara  si  de  aci  in  lupt’a  legale  si
                 prin  acelu  proieptu  nu  se  vor  pleni  poftele  dlui   constitutiunale,  deşi  vedu  ca  ne  totu  provocaţi  pre   Inaltulu  ministeriu  r.  u.  de  agricultura,  indu­
                 deputatu,  ca-ci  nu  se  va  potd  presentâ  si  primi  unu   altu terenu.                                 stria  si  negotiu  a  aflatu  de  bine  a  concede  cu  emis-
                 proieptu,  si  după  elu.  d r e p t u   f a c i a   d e   t o t e    Ni  se  spune,  ca  Ungaria  este  destulu  de  tare   sulu  din  8  Maiu  a.  c.  nr.  10,233  pe  basea  §  17
                 n a t i u n a l i t a t i l e ! !   Dar  ori  va  fi  lege  ori  va   se  sfarime  —  nu  dicu  „inimicii  interni"  ca-si  dlu   alu  art.  de  lege  VIII  din  a.  1874,  că  incependu
                 remand  numai  circular’a  mea,  asecuru  pre  dlu  de­  ministru,  ci  dicu  pre  —  contrarii  ideiei  de  maghiari-   dela  1  Iuliu  1875  se  se  pună  in  pracsa  mesurele
                 putatu,  ca  nu  voiu  da  ansa  la  plansori  fundate   sare.  Eu  inse  sciu  că  Ungaria  pana  va  avd  de   cele  n6ue  metrice  in  daravere  publice  la  invoirea
                 contra  mea  din  partea  nici  a  unei  natiunalitati;   lucru  cu  natiunalitatile  neindestulite  nu  va  fi  nede-   reciproca  a  partideloru.  Pentrucâ  totuşi  se  nu  se
                 apoi  fie  asecuratu  si  de  aceea,  ca  nu  voii  îndestuli   pendinte  in  afora,  nici  tare  in  laintru,  ci  va  fi   intemple  neajunsuri  la  intrebuintiarea  metrului,  ce
                 nici  odata  interesele  acelora  cari  sub  masc’a  ideiei   totu  supusa  constelatiuniloru  schimbatiose  din  Eu   este  prestetotu  la  noi  inca  pucinu  cunoscutu,  facia
                 de  natiunalitate  voiescu  a  validitâ  intentiuni  contra   ropa  si  Austria.  Apoi  mai  sciu  si  aceea,  ca  Ungaria   cu  pondii  si  mesurele  de  pana  acumu,  a  ingrigitu
                 essistintiei statului maghiarul                       are  poterea  se  sfarime  in  tempuri  normali  pre  ne-   inaltulu  regimu  de  a  compusu  nesce  tabele  de
                      Credu,  ca  mi-a  succesu  se  convingu,  ca  cir­  pretenii  sei;  dar  in  tempuri  anormali  contra  ina-   reducere  a  metrului  celui  nou  la  pondii  si  mesurele
                 cular’a  o  cerii  necessitatea  si  binele  publicu  si  ca   miciloru  esterni  nu  i  este  destula  poterea  maghiara   de  pana  acumu.  Aceste  tabele,  care  se  capata  in
                 nu  e  in  colissiune  cu  legea,  de  aceea  rogu  se  mi   că  se  mantue  tiâr’a,  ci  va  avd  lipsa  si  de  poterea   librarii,  trebuiescu  lipite  in  t6te  localităţile  de  ne­
                se iâ respunsulu spre sciintia. —                      si  sacrifiiciulu  natiunalitatiloru.  Sciindu  noi  ast’a,   gotiu,  unde  se  intrebuintiaza  metrulu  celu  nou,  la
                      S.      M i 1 e t i c i u cere se i se ierte, ca se reflec-   nisuimu  deci  de  acu  se  capacitamu  pe  maghiari,  ca   unu  locu  corespundiatoriu  pentru  convingerea  cum-
                tedie  in  siedinti’a  urmatoria  la  respunsulu  lui   nu  cumva  acea  di  de  periclu  se  fie  diu’a  in  care   paratoriului.  Ceeace  prin  acdsta  se  aduce  la  cunoa-
                Tisza.  Dintre  mamelucii  lui  Tisza  contradicu  mai   se  ni  tragemu  socot’a,  ce  se  avemu  atunci  cu  totii   cintia publica.
                mulţi  si  pretindu  respingerea  cererii;  ddr  conforme   causa de a aperâ tier’a!!                             B r a s i o v u ,  19 Maiu 1875.
                casuriloru  de  precedintia,  i  se  ierta  88  respunda    „Dlu  min.  dise,  ca  elu  scie  ca  nu  se  potu           Magistratulu cetatii si aiu districtului.
                după consumerea ordinii de di.                         indestulf  unii  individi  cu  nemica,  si  intre  estia  se
                      Urmă  ordinea  de  di:  se  pertracta  si  primi   vede  ca  me  cugeta  si  pe  mene;  eu  inse  i  spunu
                reportulu  comissiunii  de  petitiuni;  I.  Madarăsz  si   ca  se  dispună  se  se  iudestulesca  natiunalitatile              ALBINA"
                motiva  proieptulu  de  lege  in  caus’a  uşurei,  care   nemaghiare  peste  totu  si  atunci  si  eu  voiu  fi  inde-      9r
                inse  se  respinse;  se  dede  guvernului  plenipotintia   stulitu." —                                            Institutu de creditu si economii
                se  aduca  in  curatu  cestiunea  drumului  feratu  orien­  In  urma  Miletici  dechiara,  ca  nu  primesce                     in Sibiiu
                tale  ;  si  se  prededera  ministeriului  reportulu  cu   respunsulu si cere se se pună la ordinea dilei. —      Cuponulu dela % Iuliu 1875 alu actiuniloru
                scrisorile  referitorie  la  afacerea  paduriloru  Naseudene,   C.  Tisza  drasi  si-redica  vocea  si  cere  se  i  se   institutului nostru se va rescumperâ dela numit’a
                ca in sessiunea viitdria se-si presente parerea.       ide  respunsulu  la  cunosciintia  si  cu  asta  ocasiune   dî in colo la cas’a institutului nostru in Sibiiu
                     In  urma  luă  cuventulu  Dr.  M  i l e   t i   c i :   „Eu  dechiara,  ca  elu  nu  a  amenintiatu  nici  odata  natiu­  cu 11. 8 —.
                nu  potu  se  me  dechiaru  convoitu  cu  teori'a  ce  ni   nalitatile  si  nu  vre  se  le  intimidedie,  ci  cerca  se   Cuponii suntu a se predă pre langa consem­
                impartesi  dlu  min.  despre  competinti’a  guvernului   le  indestulesca;  dar  accentua  ca  va  se  pedepsesca   nare in ordine numerica.
                de  a  regulă  relatiunile  sociali  ori  alte  afaceri  im­  aspru  pre  toti  cei  ce  vor  cercă  a  produce  ne-inde-   S i b i i u ,  29 Maiu 1875.   2—3
                portanţi  prin  ordonantie,  in  totu  loculu  unde  lipsescu   stulire intre natiunalitati.
                legile.  De  ar  stă  ast’a  in  competinti’a  regimului,   Respunsulu lu luă maioritatea spre sciintia.                           Consiliulu de administratiune.
                atunci  elu  ar  potd  candu  .i-ar  cadă  in  minte  se    După  acea  se  redica  siedinti’a,  si  cu  ast’a  se
                rest6rne  chiar  si  constitutiunea  intrega  prin  o  atare   fini si activitatea Dietei presenti. —                       Pretiurile piacei
                ordonantia.  Eu  inse  nu  impartesiescu  teori’a,  ca
                ar  jacâ  in  competinti’a  regimului  se  esmita  ordo­                                                                         in 4 Iuniu 1875.
                nantia  in  cestiuni  asiâ  de  importanţi  si  fora  scirea                     B r a s i o v u  5 Iuniu 1875.
                si oonYoirea Maiestăţii sale.                          • n» ; . ■ ,                [Itmxjjt ttţi/i Iffj i|'; fjrjf  Mesura     Specia fructeîoru         Pretiulu
                                                                            Presanti’a  Sa  Domnulu  I o a n n e    M  e t i a n u ,                                     fi.  cr.
                      „Dlu  min.  nâga,  că  natiunalitatile  ar  avă
                ceva  caracteru  său  insemnetate  politica.  Dar  totu   episcopulu  Aradului,  sosi  eri  cu  trenulu  la  curtea
                                                                                                                                                    fruntea .
                elu  candu  respunse  deputatului  Politu,  in  18  iuliu   calei  ferate  si  fh  salutatu  de  preutimea  romana,  de   G-ranu  |  midiulociu           3   80
                                                                                                                                                                              40
                                                                                                                                                                          3
                a.  tr.  dise,  ca  nu  este  cestiune  de  precepere,  ci  de   collegiulu  professorale  si  alţi  amici  cu  unu  caldu-    1   do diosu               3   14
                legalitate,  ca  bre  este  Ungaria  stătu  natiunale  ori   rosu  si  onoratoriu:  „bine  ai  venitul"  Presanti’a   Cu  Mesteoatu                       2   76
                alu  natiunalitatiloru,  eu  chiar  din  est’a  punctu  de   Sa  după  una  dinea  in  salonulu  trenului  petrecuta   O  Secara   fromâsa                2   14
                vedere  sustienu  ca  natiunalitatile  si  după  lege  au   cu  amicii  salutatori  si  gratulatori  trase  deadreptulu   o        de midiulocu           2
                                                                                                                                                                              40
                insemnetate  politica;  ca-ci  legea  ce  statoresce  ca   la  Zernesti,  loculu  nascerii,  fora  a  ne  imbucurâ  si   o  Ordiulu |  frumosu            2   26
                                                                                                                                                                          2
                                                                                                                                c«
                                                                                                                                                   de midiulocu
                unitatea  cetatieniloru  din  Ungaria  se  numesce    cu visitarea Brasiovului.                                                    frumosu                1   48
                „naţiune  maghiara,"  —  asecura  drepturi  si  natiu­                                                          -c* 00  Ovesulu j  de midiulocu           1   42
                nalitatiloru  si  inca  si  in  intielesu  politicu  intru                                                      ct3 0  Porumbi ilu       • *              3    6
                                                                                                                                                                          4
                atat’a,  incatu  in  organismulu  statului  atribue  insem­  Nr. 101-1875.                                      ca     Meiu              . ,             —    80
                                                                                                                                                                              —
                netate  si  limbeloru  natiunalitatiloru  si  e  cu  privire                                                           Hrişcă             • •             4   66
                                                                                                                                       Mazerea
                                                                                           Coiicfiiamare.
                si  la  aplicarea  de  functiunari,  deşi  nu  după  cum                  ' i v ’ î j ■   fi; » . •   ’   /            Lintea            • • •            6   66
                ar  pere  indestulirea.  Astu-feliu  chiar  legea  cuprinde   Oomitetulu  Associatiunei  transilvane  pentru  li-      Paseolea          • • •            5   34
                unu  dualismu  intre  scopurile  politice  de  naţiune  si   teratur’a  romana  si  cultur’a  poporului  romanu  —     Sementia de inu                    7   34
                natiunalitate.                         . . . .        luandu  in  vedere  unele  impregiurari  de  o  influintia       Cartofi                          —     74
                                                                      considerabila  si  inevitabila  asupr’a  celoru  mai  de
                     „De  aci  dara  precum  are  dreptu  partit’a  opu-                                                     ;   S     Carne de vita .                   —    18
                                                                                                                              1
                setiunii  de  stătu  se  nisuiesca  pe  cale  constitutiunale   aprdpe  afaceri  ale  Associatiunei,  ivite  pe  neascep-   o  „ de rimatoriu                 28
                                                                                                                                0
                si  prin  mediloce  legali,  ca  se  estinda  neaternarea   tate  in  decursulu  anului  acestuia  —  a  decisu  in   P*  „ do berbece                   —
                si  autonomi’a  Ungariei:  tocmai  asiâ  gandescu  că   siedinti’a  s’a  estraordinaria  din  26  ale  lunei  curente,   Cente-  nariu  Seu de vita prospetu  20  —
                au  dreptu  si  natiunalitatile  se  nisuiesca  pe  cale   a  invită  pre  subscrisulu  presidiu,  că  pe  bas’a  si   0 . j # . »  topitu                     —
                constitutiunale  si  prin  midloce  legali,  că  se  se   după  dispositiunea  §  21  din  statutele  Associatiunei,
                estinda  intre  marginile  teritoriali  ale  statului  si   aprobate  prin  Preainalt’a  decisiune  maiestateca  din
                insemuetatea  politica  a  natiunalitatiloru.  Noi  nici   6  Septembre  1861,  si  emanate  prin  emisulu  escel-
                n’am  urmatu  pan’  acilea  alta  politica;  dar  precum   sului  gubernu  r.  transilvanu  din  26  Septembre  1861,
                in  Prusia  cei  ce  se  opunu  lui  Bismarck  si  sistemei   Nr,  7693,  se  conchiame  o  adunare  generala  e s t r a ­  la bursa in 4 Iuniu 1875 stă asia :
                lui  se  classifica  de  „inamici"  ai  imperiului  si  se   o r d i n a r i a  a membriloru Associatiunei.    Galbini imperatesci — —         5  fl.  2 6 Vu cr. v. a.
                amenintia  cu  stirpire,  chiar  asiâ  si  la  noi  dlu  min.   Corespondiendu  deci  subscrisulu  presidiu  amin­  Napoleoni — «— —          8 ff 90    »   st
                de  interne  totu  amenintia  si  cdrca  proteste  se   titei  invitatiuni,  conchiama  prin  acdst’a  pre  bas’a   Augsburg •— — —         102  tt ■—   fi  st
                sfarime  pe  natiunalitati:  (Ilaritate.)  Chiar  mai   si  in  poterea  §-lui  susu-citatu,  adunarea  generala   Londonu — ' — —          112 0 55
                ieri  i  spuse  si  colegului  V.  Babesiu,  ca  se  nu  cdra   e s t r a o r d i n a r i a   a  Associatiunei  năstre  pre                              tt  Tt
                esmiterea  de  comissari  inchisitiunali,  ca-ci  atunci   6/18  I u l i u   1875  in  c e t a t e a   A l b ’ a - I u l i ’ a    Imprumutulu nationalu --  74 n 45  rt  fi
                noi  vom  fi  cei  ce  vom  trage  scurt’a.  D’apoi  dora   (Belgradu),  si  r6ga  pre  toti  onorabilii  membri  ai   Obligaţiile metalice vechi de 5%  70  t r 20  n  tt
                mulţi  comissari  s’au  esmisu  de  la  1868  incoce,   Associatiunei  a  concurge  si  a  partecipâ  la  acdsta   Obligaţiunile rurale ungare  82 n —   n
                mai  aleSu  in  părţile  cele  din  diosu  ale  Ungariei,  adunare.                                     vii o 1         p  „ temesiane       80 fi  —    n   st



                            u  Eedactoru respundietoriu                                                       Mii                         Editiunea: Cu tipariulu lui
                       I A  C  O  B  U    M  U  R  E S I A  N  U  .                                                             IOANE GOTT si fiiu HENRICU.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13