Page 9 - 1875-06
P. 9

Gazet’a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                           s-t f J f.                   8e prennmera la poştele o. si r,, si pe Îs
                     Fâi'a,  candu  concedu  ajatâriale.  —  Pretiuiu:         AmmM XXXVIII.                                DD. corespondenţi. — Pentru seri6 6 or.
                     pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esteme 12'fl.                                                  Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pa-
                     v, a. pe ana anu adu 2*/g gslbini mon. «unatdm.                                                                      blicare.



              Hr. 39.                                                      Brasioini 10 Innin 29 Maia                                                              1875.


                                     Hrasfovn, 4 Iuuiu st. n. 1875.  Yen.  ordinariatu  metropolitanu  gr.  cath.  de  Alb’a-   estraordinariale  ngstantie  catra  stătu;  dâra  apoi  sta­
                                                                  Iuli’a  si  Fagarasiu,  cumca  vointi’a  Excelentiei  Sale   rea  inca  neregulataTă  referentieloru  urbariali,  ce-si
                (—)  La  16  a  lunei  curente  se  voru  intruni,
                                                                  d.  ministru  neci  de  cumu  nu  este  aceea,  că  se  cu­  esercitâza  influinti’a  loru  funesta  nu  numai  asupra
           după  cumu  s’a  publicata  si  in  acestu  diuariu,  ro­
                                                                  prindă  scâlele  nâstre  confessionali,  si  se  le  prefaca   poporului  contribuitoriu  si  pentru;  beserica  si  scâla,
           manii  de  relegiunea  greco-catolica  din  archidiecesea
                                                                  pre  acele  in  scâle  comunali,  ci  dorinti’a  s’a  este,   dâra  tocma  si  asupra  averei  lui  seracesci,  respective
           Albei-Iulie,  la  unu  congressu  archidiecesanu.  Pri-
                                                                  că  si  scâlele  nâstre  confessionali  inca  se  fia  orga-   scolarie,  legionulu  executiuniloru  nu  laşa  pe  unu
           mulu  se  tienh  in  1—5  Iuniu  1873  si  se  ocupă,  cu
                                                                  nisate  si  adaptate  după  prescrisele  legei  asia,  catu   momentu,  că  poporatiunea  se  pâta  cugetă:  precum
           trebi  scolastece.  Celu  conchiamatu  pre  16  Iuniu
                                                                  aceste  se  corespunde  pre  deplinu  scopului  educarei   s’ar’  recere,  si  la  beserica  si  scâla.  Apoi  de  ex.,
           a.  c.  va  avâ  de  a  se  ocupă,  cu  trebi  administrative
                                                                  si alu culturei poporale.                             pentru  că  se  se  sustiena  numai  in  Transilvani’a
           ecclesiastice.  O  chiamare,  pre  catu  de  momentâsa,
                                                                       Inse  intr’aceeasi  ordinatiune  ministeriale  Yen.   scâle,  fia  si  numai  elementarie,  s’ar’  recere  după  unu
           pre  atatu  si  de  grea.  Nu  potemu;dâra  din  destulu
                                                                  ordinariatu  metropolitanu  este  provocatu  sub  responr   calculu  aproximativu  celu  pucinu  unu  milionu  de  fl.
           recomendâ  celoru  aleşi  pentru  acestu  congressu,  că
                                                                  setate  pana  in  capetulu  anului  curente  a  notifică   pre  fia-care  anu;  —  âr’  infiintiarea  loru,  după  cum
           studiandu  cu  profunditate  referentiele  besericei  gr.
                                                                  Excelentiei  Sale  domnului  ministru  t6te  comunele   o  cere  legea,  ar’  constă  celu  pucinu  diece  miliâne,
           cath.  se  mârga  la  acestu  congressu  bine  pregătiţi,
                                                                  gr.  catholice  din  archidiecese,  cari  nu  ar’  fi;  in  stare,   si  ne  indoimu  fârte,  dâca  inca  si  pro  langa  aceste
           spre  a  potâ  delaturâ  scăderile  învechite  si  spre  a
                                                                  că  se-si  păta  edifică,  sustienâ  si  organisâ  sc61e  con­  cifre s’ar’ potâ satisface postulateloru susucitate.
           potâ  organisâ  archidiecesea  de  Alb’a-Iuli’a,  pre
                                                                  fessionali  amesuratu  prescriseloru  legei  dietali  de   Credemu,  ca  suntemu  bine  informaţi,  dâca
           base  si  in  forme,  cari  se-i  assecureze  esistenti’a  si
                                                                  instrucţiunea poporala.                               vomu  sustienâ,  ca  nesce  sume  că  aceste  in  tempu-
           înflorirea.
                                                                       Acestu  congressu  apretiuindu  pre  deplinu  inten-   rile  nâstre  necumu  comunele,  mai  alesu  cele  rurali,
                Dorinti’a  credentiosiloru,  de  a  vedâ  beseric’a
                                                                  tiunea  salutaria  a  înaltului  regimu  alu  Maiestatiei   dâra  neci  insusi  statulu  nu  e  in  stare  de  a  le  su­
           romana  gr.  cath.  organisata  pre  base  constituţionali,
                                                                  Yâstre,  carea  tientesce  &  delaturâ  reulu  celu  mare,   portă.
           este vechia.
                                                                  ce  ar’  proveni,  dâca  poporulu  si  pre  venitoriu  ar’   Cutediamu  o  face  aici  amintire  si  de  acelu
                In  timpurile  mai  n6ue  inse  si-a  aflatu  acâsta
                                                                  remanâ  fora  educatiune  si  cultura;  si  recunoscundu   faptu,  ca  legea  pentru  insructiunea  publica  garan-
           dorintia  espressiunea  s’a  in  acte  publice,  a  caroru
                                                                  sublimitatea  scopului,  ce  o  are  legea  de  instrucţiu­  tâza  pentru  scâlele  poporali  comune  unele  favoruri,
           esistintia  si  studiare,  nu  potemu  din  destulu  se  o
                                                                  nea  poporale:  facia  cu  irnpregiurarile  nefavorit6rie   de  cari  nu  se  bucura  si  scâlele  confessionali,  inse
           recomendamu  celoru,  cari  voru  fi  chiamati  prin  în­
                                                                  si  cu  nenumeratele  pedeci,  ce  stau  in  cale  realisa-   scopulu  legislatiunei  intru  aducerea  legei  pentru  in­
           crederea  alegutoriloru,  de  a  fi  membrii  proximului
                                                                  rei  depline  a  acestui  scopu  inaltu,  se  afla  necessi-   strucţiunea  poporale  nepotendu  fi  altulu  de  catu
           congressu archidiecesanu.
                                                                  tatu  chiaru  in  interessulu  causei  cu  omagiale  rogare   promoverea  culturei  poporului,  acestu  scopu  mai  de
                In  specie  tragemu  atenţiunea  acestoru-a  asupra
                                                                  a se apropiâ de tronulu Maiestatei Yâstre.            cu  sama  in  comunele  numai  de  una  confessiune,  in-
           conditiuniloru  de  alegere  statorite  prin  sinodulu  e-
           lectoralu  din  10—11  Augustu  1868,  asupra  dorin-          Maiestate!                                    catva  mai  usioru  s’ar’  potâ  ajunge,  dâca  spriginulu
           tieloru  esprimate  de  conferenti’a  romaniloru  greco-    Oricine  va  fi  studiatu  art.  de  lege  38  din  a.   moralu  si  ajutoriulu  materialu  asecuratu  prin  lege
                                                                  1868  se  va  fi  convinsu  intocma  că  si  membrii  a-   pentru  scâlele  comunali,  s’ar’  estende  si  preste  scâ­
           catholici,  din  intrâg’a  provincia  metropolitana,  la
                                                                  cestui  congressu,  ca  escutarea  ei  ad  litteram  in   lele confessionali.
           Alb’a-Iuli’a,  in  13  si  14  Apriliu  1871,  —*  apoi
                                                                  tr’unu  periodu  scurtu  de  5  său  6  ani,  este  impos-   Dâca  acâsta  adunare  a  luatu  in  consideratîune
           asupra  concluseloru  congressului  archidiecesanu  gr.
                                                                  sibilitate  absoluta,  Una  lege  că  acesta,  care  si  a   midiulâcele  materiali,  pe  cari  le  cere  legea  din
           catholicu  tienutu  in  trebi  scolarie  la  1—5  Iuniu
                                                                  propusu  a  creâ  sc61e  pentru  cultivarea  generale  a   1848,  —  este  fârte  departe  de  a  vof  se  escuse
           1873.
                                                                  unei  poporatiuni  de  13  miliâne  suflete,  nu  s’a  es-   catu  mai  pucinu  sâu  indolenti’a  sâu  vreo  vointia
                 Actele  sinodului  electorale  din  1868,  precum
                                                                  secutatu  nicaiurea  in  Europ’a  in  5  sâu  6  ani,  ci   perversa;  ce  ar’  tienti  la  impedecarea  culturei  po­
           si  ale  conferentiei  romaniloru  gr.  cath.  dela  1871,
                                                                  celu  pucinu  in  50  de  ani,  exemplu  invederatu  avemu   porului  si  la  tienerea  lui  intru  intunerecu  si  in
           se  afla  edate  prin  d.  professoru  I.  M.  M  o l d o v a n u ;
                                                                  in  acestu  respectu  înaintea  ochiloru  noştri  pre  nesce   umbr’a  mortiei.  Scopulu  acestui  congressu  este  nu­
           protocolulu  congressului  archidiecesanu  dela  1873,
                                                                  staturi  că  Prusi’a,  că  mai  multe  tiere  ale  Germaniei,  că   mai  a  probă  pe  deplinu,  ca  acea  lege  nici  decumu
           se afla publicatu in „Gazeta* din nrii 49—57.
                                                                  insasi  Franci’a,  in  cari  pana  in  diu’a  de  astadi  celu   nu  e  de  natura,  că  se  pâta  fi  esecutata  intru  totu
                 Nu  s’a  publicatu  pana  acum’a  inse  nicairea
                                                                  pucinu  20%  din  poporatiune  inca  n’au  ajunsu,  că   cuprinsulu  tierei,  mai  curundu,  de  catu  in  vr’o  câ­
           adress’a,  pre  carea  a  substernut’o  Maiestatei  acestu
                                                                  se  scia  a  scrie  si  a  ceti,  si  totuşi  poporatiunile  a-   teva  decenie  de  ani.  —  Asia  dâra  cea  ce  voiesce
            congressu,  cu  privire  la  concederea  mai’nalta,  pen­
                                                                  celoru  tiere  se  bucura  de  averi  materiali  mai  mari,   congressulu  in  linea  prima  este,  ca  poporatiunei
           tru  conchiamarea  unui  congressu  din  intrâg’a  pro­
                                                                  decatu se bucura tierele acestei monarchie.           nâstre  romanesei  de  relig.  gr.  cath.  se  i  se  lase
            vincia metropolitana de AlbVIuli’a.
                                                                       Neci  amentindu  impregiurarea  acea  fârte  con­  tempu,  cu  atatu  mai  vertosu,  ca-ce,  precum  este
                 Acâsta  petitiune  fusese  la  substernerea  ei  com­
                                                                  siderabila,  ca  chiaru  si  barbatii  de  pusatiune  mai   cunoscutu  in  tâta  Europ’a,  tocm’a  naţiunea  roma-
            bătută  aspru  de  catra  diuariale  maghiaro-catholice
                                                                  nalta  au  recunoscutu  in  diet’a  tierei,  ca  nu  este  cu   nâsca  din  Transilvani’a,  ma  si  din  Ungari’a  fusese
            si  aparata  cu  poterea  cuventului  si  a  argumente-
                                                                  potentia  in  scurtulu  restimpu  prefiptu  in  lege  a  dă   acelu  poporu  nefericitu,  pentru  a  cărui  cultura  prin
            loru,  totu  in  diuariale  unguresci  prin  d.  Iosifu
                                                                  instructiunei  poporale  unu  aventu  asia  de  imbucu-   scâle  pana  la  an.  1848  si  1849  nu  numai  ca  mai
            Hossu,  fostu  membru  alu  congressului  si  conduca-
                                                                  ratoriu,  catu  tâte  scâlele  se  respundia  prescripte-   pucina  grigia  s’a  pusu,  de  catu  pentru  cultur’a  al-
            toriulu  deputatiunei,  care  a  predatu  petitiunea  la
                                                                  loru legei.                                            toru  popâre  ale  patriei,  ci  din  contra  i  s’au  arun-
            regimul u Maiestatei Sale.
                                                                       Din  datele  statistice  culese  prin  recensementulu   catu  in  drumulu  culturei  sale  mii  de  obstacule;
                 Pentru  completarea  acteloru  acelui  congressu
                                                                  dela  l-a  Ianuariu  1870  cunosceau  cu  totii,  ca  in   tocm’a  pentru  acâsta  inse  astadi  nu  se  pare  a  fi
            afiamu  acum  a  fi  tempulu  correspundiatoriu  de  a
                                                                  tierele  corânei  unguresci  circa  70  pana  80°/    din   cu  ecuitate  a  pretende  dela  elu,  cea  ce  i-  întrece
            publică  acestu  actu,  •—  insemnandu,  cumca  nâue                                                 0
                                                                  poporatiune  inca  nu  cunâsce,  ce  este  cartea  si   poterile.  Fia  prea  incredintiatu  regimulu  Maiestatei
            nu  ne  este  cunoscutu,  cumca  asupra  aceluia  pana
                                                                  scriptur’a.                                            Vâstre,  ca  nece  unu  poporu  din  vast’a  monarchia
            acum’a se fi emanatu vreo preagratiâsa resolutiune:
                                                                       Acâsta  stare  cu  adeveratu  e  trista  si  una  pro­  nu  pâte  se  fia  mai  insufletitu  de  ferbintele  doru
                    „Maiestatea  Yâstra  cesareo  si  reg.  apostolica  î   păşire  mai  imbucuratâria  e  fârte  de  doritu,  inse   alu progressului, decatu este poporulu romanu.
                    Prâgratiâse Imperate si Domne!                considerandu  trecutulu  cu  multu  mai  deplorabilu,  a    In  catu  pentru  romanii  de  relegiunea  gr.  cath.

                 Representantii  besericesci  si  seculari  ai  creden­  pretende  unu  progresau  deplinu  indestuiitoriu  pre   din  archidiecesea  de  Alb’a-Iuli’a,  si  precum  se  crede,
            tiosiloru  gr.  catholici  din  archidiecesea  metropoli­  calea  instructiunei  publice,  ar’  însemnă:  ca  voimu   din  intreag’a  provincia  metropolitana,  mai  esiste
            tana  a  Albei-Iuliei  si  a  Fagarasiului  intr’uniti  in   se  facemu  sila  cursului  naturalu  alu  lucruriloru,  si   inca  si  un’a  alta  pedeca,  care  in  aceeaşi  mesura  nu
            unu  congressu  archidiecesanu  in  trebi  scolarie,  cu   ca  ni  ar’  placă  a  ignoră  t6te  calamitatile,  cari  le   sta  in  calea  neci  uneia  dintre  celelalte  confessiuni
            via  bucuria  au  salutatu  dechiaratiunea  Excelentiei   semte poporatiunea Transilvaniei.                  si beserice christiane din monarchia.
            Sale  a  domnului  ministru  reg.  ung.  de  cultu  si  in­  Că  se  retacemu  cu  totulu  multele  imposite,     Acea  pedeca  o  vede  acestu  congressu  intocma
            strucţiunea  publica,  cuprinsa  in  cerculariulu  indrep-   contributiuni  si  taxe,  cari  apasa  poporulu,  si  cari   precum  o  a  vediutu  si  conferenti’a  romaniloru  gr.
            tatu cu dtulu 22 Februariu 1873 n-rulu 1 catra        -si  afla  espresiunea  loru  cea  mai  pronunciata  in  catholici  din  provinci’a  metropolitana  de  Alb’a-Iulia
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14