Page 1 - 1875-07

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec-’a, 8e prenumera io poştele c. si r., si pe Îs
Ftii’a, osndu concedu ajat6riale. — Pretiuiu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 acra 10 fi., pe */s 3 fl.v.a. Tieri eeterne 12 ii. Anula XXXWfSI, Tacs’o timbrala a 30 cr. de flacare pa-
v, a. pe ana arm seu 2 /j gaibini mon. sanatorii. blicare.
s
3 u fi
Hr. 44. yi:jîi;î î Brasiovu 1 lnlin 19 luniu Y3Y 1875.

j v
■ TI
pana acilea din ttite poterile, câ nu cumu-va se se ungur^sca, "e|' se cfira ea insasi a se reformă in
Autonomiza st sinodali tulea in stracure in beserica vreo institutiune, formula, cân­ sensu ^mai ^mo^raticu? Majoritatea popblatiunei
Ungari’â si Transilvania. tare, ritu, ştiu ori-ce semna exterioru, care se aiba este catb^WÎ?57 clerulu superioru este ftirte bogatu,
BK
Undilss i.^OriâaFie)î-'ui“ hăt vreo asemenare cu cele introduse la acatbolici, la dinasti’a si monarchulu suntu catholici. Nu cum-va
Se trecemu la beseric’a romano-catholica, ştiu heterodoxi, la heretici; ticca inse ca acuma vene încercările acestea de reforma sub titlu de autono-
%
cutnu ii dicu grecii, latina, ori apustiaa. — Auto- hierarcbi’a romano-catbolica cu maretiulu seu pro- mia si sinodalitate suntu numai nesc'e manopere,
nomi’a si autoeefali’a besericei roinano-catholice, de iectu de c o n g r e s s u besericescu, conchiamâ in a. care au cu totulu alte scopuri? Cam asia intrtiba
si se afla in lupta continua, secularia cu potestatea 1870/1 adunare ad hoc sub presiedinti’a primatelui, toti cati s’au dedatu a se indof de promissiunile
staturiloru representata prin imperati, regi si alţi câ se-lu ia in desbatere si se-lu adtipte pentru ttita hierarchiei catholice; aceia inse, cari s’au ocupatu
domnitori, totuşi este pana acuma relative cea mai bine beseric’a din tierile cortinei unguresci. Si totuşi,, mai deapr6pe cu cestiunea actista, si aceia, cari mai
asecurata, mai vertosu -prin admirabil’a sa organi- actista institutiune este aprtipe numai una copia a arunca ochii si in diariale clericali, eclesiastice si
-:
satiune interna, care s’ar’ potti asemenâ in mai institutiunei protestantice ‘de aceeaşi natura. Se politice, judeca cu totulu altu-mentrea.
multe puncte cu organis&tiuuea armatei anticului ptite tire, câ si rom. catbolicii se împrumute cevasi Hierarchi’a catholica este dedata ce e dreptu,
imperiu romanu din periodulu celu mai illustru alu dela protestanţi? Se ptite prea bine, si fara cea câ si cea grectisca, a se oppune la ori-ce înnoituri
imperatoriloru. In acea beserica toti membrii sei mai pucina vetamare a demnitatiei sale, tira in ca- si reforme, mai alesu dtica acelea o atingu si pe
suntu supusi la comand’a suprema a unui capu ve-j sulu de facia, se ptite cu atatu mai usioru, ca actista dens’a mai de aprtipe; dupa-ce inse vede si se con­
diutu. Asia autonomi’a besericei romano-catholice imitatiune este numai la apparentia, si ticca pentru vinge, ca reformele introduse prindu radecini, atunci
este monarcbica. De aici ar’ urmă la prim’a ve­ ce. Din cercetarea si stuiliarea exacta a documen- ea nu se retrage câ melcii in casuli’a sa, precum
dere, ca in eclesi’a latina nu p6te fi vorba de si- teloru din tempurile primitive a le besericei lui se intempla in resaritu, cl se dâ cumu amu dice,
nodalitate, ştiu cum se dice cu ţerminu mai mo^ Christosu, făcute de catra hiatoriografii eclesiastici după peru, se intocmesce după impregiurari. Astadi
dernu, de constitutionalismu; cu ttite acestea yedemu, se cun6sce', ca pana in sec. alu treilea mirenii inca in t6ta Europ’a constitutionalismulu străbate presto
-
ca lucrulu in fapta s t â t o c m a din contra. In be- au partecipatu la afacerile besericesci alaturea cu totu, institutiuni ntiue se adtipta si suntu aparate
seric’a apustina s’au celebrat'u mai alesu dela desbi- episcopii, se intielege inse, ca nu la altariu, nu la de pop6ra cu ttita perseveranti’a. Hierarcbi’a tre-
nare, adeca câ de optu sute de ani ihcâce, nease- administrarea sacramenteloru, non in Sacris, sed so- bue se audia vocile acestea. Mai incolo.
:
i 1«« tdiuiu 1ULII iţi i.* j(lJ >/ 1 ’u * • ;
menatu mai multe sintide mari si' mici, decatu in lum' circa Sacra. Mai tardiu episcopii trasera ttita Hierarchi’a potb observă prea de aprtipe, ca
acelaşi periodu iu eclesi’a resarittina. Câ se tacemu potestatea si jurisdictiunea la sene. Dtira după ce in mani’a toturoru fatigeloru sale, religiositatea in
■
de sintidele (concilia) cele mari tienute la Lionu, religiunea christiana sub'Oonstantinu M. se inaltiâ massele poporului scade pe anu ce merge, besericele
la Coustanti’a, Basili’a (1431—49), Florenti’a, Tri­ la trona, acesta si succesorii sei smulseră din ma­ remanu gtile, executarea ritului e considerata câ
dente si celu din urma in Vaticanu la Rom’a, dâra nile archiereiloru una parte considerabile a potesta- ori-ce altu spectaculu profanu, tira alaturea se in-
s’au tienutu si se mai tienu in diverse staturi multe tiei'eclesiastice, se aruncara in fruntea besericei si tende comunismulu, corruptiunea, crimele anume pe
sintide provinciali, compuse numai din archierei, se accapârara de regiinulu ei supremu, — in nu­ la cetati se inmultiescu, in fine francumurari’a
precum suntu si cele resaritene, si altele diecesane, mele poporului christiânu, atatu câ imperatori, catu (Freimaurertbum) intensa preste ttita Ungari’a, con­
compuse numai din preoţi. Sintide provinciali si si câ ,Tribuni plebis," adeca representanti ai po­ federata cu oalvini'a moderna, submina religiunea
diecesane suntu asecurate catboliciloru prin concor- porului *). De acf încolo ttite cantinele besericesci christiana positiva intru ttite dogmele sale. Cumu
date nu numai in tierile, unde religiunea catholica legiferate in sintide trebuiea se fia provediute cu se mai resiite pe venitoriu numai derula singuru
a declarata de religiunea domnitâriaia statului^ ci sancţiunea imperatului, pentru câ se aiba potere de la atatea pericule, candu chiaru si dintre călugării
si in statufi unde domnitorii suntu protestanţi, cari lege in beserica. De aici se ptite explică si acelu catholici au inceputu a trece mulţi la calvinfa si la
inca totu se mai tienu de maXim’a cunoscuta t a amestecu de legi profane si cantine eclesiastice in sociniani..r u ii.
*ţ r i±r f r- jjjoţ «•» Ag nhfHIftafJâ (8 12 i£] 9|| "oaD Cit?:
cui este titir’a, a aceluia este si religiunea (cuius Collectiunile antice ale imperiului resarittinu; de aici Intr’aceea beseric’a r. catholica si ori-care alt’a
est regio, illius est religio). Asia dtira, de si con- si infricosiatele confusiuni, certe, lupte, destituiri, ce possede proprietăţi immobili — moşii, dominie,
stitutiunea besericei catholice se dice a fi m o n a r - eresii, belluri civili etc. Domnitorii din apusu imi­ fia câ donatiuni vechi, dela stătu, câ testate dela
c h i c a a b s o l u t a , totuşi ea sufere in laintrulu tară pe imperatorii resariteni, -si detera inse de particulari, ştiu si cumpărate cu bani castigati din
seu intre marginile trase de dogme si de cantine, omu in patriârchulu Romei vechi, care in locu se veniturite acelora, este amerintiata de unu altu pe-
si representatiuni sinodali, pana diosu la diecese, ctida loru, s’a oppusu cu toti ai sei, din ttite pote­ riculu in esistenti’a sa. Este lucru cunoscutu la
candu constitutiunea h i e r a r c h i c a - a r i s t o c r a - rile, la ttite ocasiunile, si successive a mersu asia ttita lumea, ca ungurenii suntu decişi a secularisâ
t i c a , precum este a resaritului, sufere numai si- departe, incatu a smulsu la senesi chiaru din po­ averile besericesci, adeca a spoliâ pe beserica de
b6de compuse din episcop!. Intr’unu punctu con- testatea domnitorilorn. In tempulu reformatiunei t6te averile ei; tira la actista mesura desperata nu-i
c6rda ambele hierarchii mari de mai mulţi secoli, lupt’a intră in fase n6ua. Atunci Ioanu Calvinu si împinge numai exemplulu Franciei din secol, tre-
ca adeca ele au scosu din sintidele loru pe repre- cu ai sei veniră la ide’a câ se se inttirca la primii cutu, alu României, Italiei si Spaniei din secolulu
sentantii poporului, pe membrii mireni, si au trasu secoli ai christianismului, se se adopere a restabili nostru, ci -i impinge si extrem’a lipsa si saracla
ttite drepturile besericesci de orice natura numai in 6resicumu equilibriulu asia, in catu potestatea in- la care ajunse statulu prin legi rele, gubernare si
eerculu hierarchiei superitire. De aici apoi au si trtiga se nu remana nici in manile hierarchiei, dtira mai rea, prin dilapidarea venituriloru tierei, la care
urmatu mulţime de conflicte grele si fatali intre nici la domnitorii staturiloru. Asia se institui una densii se pricepu mai bine si decatu austriacii.
Clerici si mireni, de aici se născură si eresuri multe, adunare comune, compusa din preoţi 'si mireni be* Calvinii si francmurarii din Ungari’a inca nu
inventate adesea numai din resbunare in contra e- trani, care apoi se numi candu sinodu, candu se- cuttidia se propună in dieta de a dreptulu confisca­
piscopiloru. Asiedieraente câ buna-tira alu serbiloru natu besericescu, tira uneori consistoriu. In modulu rea averiloru besericesci, pentru-ca pana acuma totu
din imperiu, adeca congresse, ştiu dica-se si -sintide acesta constitutiunea besericei protestante erâ se se mai temu de mani’a populatiunei catholice, care
amestecate din clerici si mireni, suntu de vreo 15 ajunga a fi democratica, tira nu monarcbica câ cea trece departe preste Va a populatiunei întregi;
sute de ani numai esceptiuni dela regula, corbi albi latina si rustisca, nici aristocratica câ cea grectisca. dtira planulu loru este unu secretu publicu, câ adeca
Cf!
intre cei negr*îft nmiiioq Ore inse ce lipsa are beseric’a rom. catholica se ctira averile besericesci deocamdată numai câ
el^ioeD ia .‘^gd t'hfuuid Meha .irti; eb .uo nUi'w
Acestea suntu date sc6se din istoria si din hypotheca pentru cateva sute de mili6ne, pe care
ceea ce p6te se vtidia fia-care cu ochii sei in t6ta *) Este Sciutu din istori’a Romei antice, cum cauta se mai iti imprumutu dela capitaliştii Eu­
lumea christiana de diverse confessiuni. Apoi dtir’ s’a formatu si desvoltatu imperialismulu, cum adeca ropei. Asia dtira averile besericeloru hypotheca la

cumu se intempla totuşi, ca in dilele ntistre lucra poporulu si senatulu in locu de a-si reservâ drep- manile capitalistiloru evrei. Dtira cine se plattisca
tulu propriu alu denumirei, au pusu pe Cesare mai
insasi hierarchi’a romano-catholica din Ungari’a, diu interessele ? Se intielege, ca acele trebue se le
antaiu imperatoriu-comandante supremu alu armatei
. Transilvani’a si Oroati’a pentru infientiarea unei in- plattisca. statulu. Dtica inse statulu după cativa
pe vititia, Tau denumitu apoi de Tribunus plebii,
stitutiuni ntiue, compuse din clerici si mireni, sub de Pontifex maximus etc. totu pe vititia, adeca au ani''nu va mai potti satisface pe creditori? Atunci
nume de congressu besericescu? Hierarchiile se feria datu diu mana potestatea propria la unu unicu omu. voru veni aceştia ăi vora pune averile besericesci