Page 10 - 1875-07

datulu naţionalii Hodosiu. Resultatulu alegerii va tăsele, ceara bruta si lucrata, luminările de stearina, v a l a c h u si care locuieâ in Transilvania dimpreună
da respunsulu celu mai elocentu la aceste sciri im- săpunurile, harthia ordinaria, postavurile ordinari, cu poporulu ungurescu, impartiendu intre sine
prasciate de Moldovăn Glergely, care in reporturile pieile tăbăcite. sărtea in bine si in reu. In anulu 1848 nobilimea
sale ne face a crede, ca scenele sangerăse inca nu Taxele cu cari se lovescu aceste producte la maghiara si romana a renunciatu la vechiele sale
voru lipsi. intrarea loru in Romani’a suntu f6rte protectărie; drepturi si a redicatu si pre acestu poporu din
Intre ministeriulu ungurescu si celu nemtiescu ca-ci cele mai multe trecu peste 20% ad valorem. starea sclaviei la starea cetatiănului liberu si egalu
din Yien’a s’au inceputu conferintiele relative la Industrie romana va avă astfelu unu stimulentu indreptatitu. De-odata inse acestu poporu valachu
inchiarea unei n6ue conventiuni vamali si comerciali fărte poternicu spre a se desvoltâ; si industrialii dispare de pre faci’a pamentului si in loculu lui se

cu Austri’a, precum si in privinti’a infiiintiarei unei rom., incuragiati prin o reale protectiune la frun­ redica unu altu poporu nou, asiâ numitu „poporu
bance naţionali unguresci. Precandu miniştrii un­ taria, voru pune o multu mai mare activitate in romanu" Cum s’a intemplatu acăsta metamorfosare
gureşti redica feliu de feliu de gravamine intru întreprinderile loru. nu se scie bine; destulu atat’a, ca neamtiulu abso-

spriginirea pretensiuniloru loru, pre atunci domnii lutisticu, care aveâ interesau de a crea aici unu
In camer’a F r a n c i e i s’au inceputu desbate-
din Yien’a observa o atitudine fărte cerbic6sa. Din elementu, intru apasarea elementului maghiaru, a
I rile asup’a legiloru constituţionali. Republicanii
24 Iuniu si pana astadi cestiunea acăst’a n’a fa- schimbatu indata numirea de „wala<îh“ cu numirea
j desvălta mare opositiune. Ei dicu, ca poterea ce
11
cutu nice unu progressu. Ungurii ceru, dăra nem­ de ,,romanu precum a facutu si cu banii de pre
i se da in manile presiedintelui Mac-Mahon este ana-
ţii se făcu a nu aud! bine si promitu numai, ca tempulu revolutiunii, pre cari i-a scosu din comerciu
ilăga cu poterea unui rege, presiedintele Republicei
voru esaminâ valărea gravamineloru unguresci si introducundu in loculu loru banii nemtiesci.
devine rege in fapta, numai form’a si dreptulu de
apoi voru vodă ce va fi de facutu. Unu memo- Se bage de seama romanii, că se n’o patiăsca
creditate i mai lipseacu. Q-eneralulu du Temple
randu alu unguriloru se astăpta la Yien’a, si apoi cu numele de valachu, cum au patit’o banii din
fece grele atacuri chiaru asupra persănei presiedin­
cam pe adi se voru reincepe consultatiunile asupra tempulu revolutiunii, cari astadi numai in cabinetele
telui Mac-Mahon, din care causa, după ce fh de
acestoru cestiuni de controversa cerbicăsa. numismatice mai au valăre.
repetite ori indrumatu la ordine, i se luă in fine
Yorbindu despre limba, scriitoriulu articlului
cuventulu. Q-eneralulu dise intre altele: „E vorb’a
observa, ca limb’a romana se propune numai in
de a sci, ca sub ce feliu de conditiuni se consti-
După aprăpe duoi ani de negotiatiuni, conven- scălele romane confessionali. Afara de aceste se
tuescu poterile unui omu ... Eu sum de parerea,
tiunea comerciale intre guvernulu romanu si celu mai propune si in unele scdle maghiare său nem­
ca dăca suveranulu la Sedanu a fostu demnu de o
au8tro-magbiaru s’a incheiatu in fine la 22/10 Iu­ tiesci, inse ea este obligatăria numai facia de ju­
pedăpsa, atunci generalulu a fostu demnu de o pe­
niu a. c. Acestu actu este de mare insemnetate nimea de nascere romana. De altmintrelea limb’a
dăpsa si mai mare. Dăca cineva are onărea de a
nu numai din punctu de vedere comercialu si in- valacha, ce se vorbiăa inainte de 1848, mai traiesce
comandă unu corpu de armata de 80,000 fetiori
dustriariu, ci si din punctu de vedere politicu. De­ inca si astadi si se folosesce de limba diplomatica
atunci este detoriu se remana acolo cu ei, său dâca
spre insemnetatea lui politica amu vorbitu si vomu in Ardealu. Străinii nu o invătia in scola si cu
se intempla se fia ranitu si apoi transportatu de
mai vorbi cu alta ocasiune, acum vomu se atingemu tăte aceste toti o vorbescu, precandu limb’a năua
acolo, atunci se se int6rca inapoi si se m6ra in
pucinu numai insemnetatea lui din punctu de ve­ romana prea putini o intielegu. Sasulu, ungurulu,
mediuloculu soldatiloru sei."
dere comercialu. armeanulu, judanulu si alte elemente străine, ce
In sudulu Franciei inca s’au versatu anulu
S’a stipulatu menţinerea, cu bre cari mici ex- s’au asiediatu aici, dăca nu se potu intielege intre
acest’a ploi terribile. In Toulouse a fostu o inun-
ceptiuni, a dreptului de inregistrarea marfuriloru ce sine in alta limba, o dau indata pre romanesce si
datiune asiâ de mare, incatu s’au innecatu mai
se expbrta din Romani’a in Austro-Ungari’a. Ace­ se intielegu apoi fărte bine. — Aici scriitoriulu,
bine de 215 ămeni.
raşi dreptu nu si l’a conservatu statulu vecinu de vrendu nevrendu, a recunoscutu unu adeveru fapticu,
In parlamentulu Angliei inca se petrech ceva
catu in prea pucine caşuri. pre care inse n’a intrelasatu a-lu ornâ nu maliti’a
momentosu. Mai mulţi deputaţi fecera propunerea
Transitulu său trecerea marfuriloru printr'unu sa, apelandu la Roessler si Miklosich, că la nisce
că guvernulu Angliei se invite amicabilu pre gu­
stătu sdu altulu, spre a ajunge la o alta destina- auctoritati de inalta eruditiune.
vernulu Turcescu, că se respecteze drepturile ata-
tiune, s’a stipulatu a nu fi supusu In nici o taxa. In fine literatulu unguru trece la literatur’a
turiloru de sub suzeranitatea turcăsca, ca-ci prin
Unele din cele mai importante stipulatiuni romana si la modulu ei de propunere in scăle si
atitudinea ce observa facia de aceste staturi, cari
suntu cele ce se reportăza la regularea tarifeloru si dice, ca deşi romanii propunu literatur’a loru după
de altmintrelea suntu libere, păte usioru provocă o
la intregulu sistemu vamalu admisu in acăsta con- manuale scrise, ceea ce n’ar trebui se fia ertatu,
complicatiune seriăsa si astfeliu păte pune la ordi­
ventiune. Ele se coprindu in art. 9 din conven- totuşi dinsului i-a succesu a descoperi misteriele
nea dilei resălverea cestiunii orientali. Pre basea
tiune, in tabelele anexate si in actulu aditionalu. instrucţiunii după scrisăre. Professorulu romanu
§-lui 9 atu tractatului de Parisu Angli’a este in-
Sistemulu vamalu, adoptatu de părţile contrac­ dela preparandi’a de stătu din Clusiu datăza perio-
dreptatita a interveni, apoi afara de acăst’a dins’a
tante, se păte impartl in trei: 1. in producte de dulu alu duoilea alu literaturei romane dela an.
mai are in Turci’a mare interesse, ca-ci cele mai
liberu schimbu; 2. in producte protegiate in favă- 105, prin urmare periodulu primu trebue se in*
multe împrumuturi ale statului turcescu suntu con­
rea României prin tarifulu conVentionalu si 3. in cepa cu anulu fundării Romei. Professorulu pre­
trase din piatiele Angliei. — Din acestu incidentu
producte, cari voru plaţi drepturi specifice ce nu cum sie istoriografulu romanu, nu invătia pre elevi
lumea vră se deducă, ca intre Russi’a si Angli’a
trecu preste 7% ad valorem. de a dreptulu, că se se faca trădători de patria
esistu intielegeri si in privinti’a cestiunii orientali.
Din prim’a classa, a producteloru de liberu si se comită crim’a de lesa-maiestate, ci le spune
schimbu citamu urmatăriele producte romane, cari cu cuvinte învelite: Lta iubiţii mei, acestu pamentu
au se intre in Austro-Ungari’a fara nici o plata Pana unde merge inalitî’a ma­ unde astadi domnescu ungurii, a fostu odata pro­
de taxa: ghiara. prietatea stramosiloru voştri, a Romaniloru si Daci-
Cerealele in genere, gogoşi de metase, metasa De vr’o cativa ani incăce apare la Clusiu o loru; atunci strămoşii voştri aveau o literatura
bruta, inulu torsu, miere si stupi cu albine vii, foia politica maghiara, care din candu in candu se bogata si unu trecutu stralucitu; pre atunci flage-
nuci, rapitia, obiecte de lemne ordinarie, laua bruta, ocupa si cu cestiuni literarie, mai cu seama candu lulu lui Atil’a nu se ivise inca, si ărdele lui Ar-
precum asemenea: seurile, lanele, pieile, petroliulu afla cate o carte romanăsca, asupra careia vră se padu pasceau inca pre campiele Asiaei. — Prin
urmare nu este mirare, dăca sub influinti’a unoru
brutu, lemnele de focu si de constructiune si alte atraga atenţiunea ministrului de instrucţiune publica,
obiecte alu caroru liberu schimbu va fi stipulatu cu că se o proscria si scăta din scălele, unde servesce asemeni doctrine crescu nisce generatiuni, cari se
alte naţiuni. că manualu de instrucţiune. Acăsta foia, ce p6rta închina pronunciamentului dela Blasiu si considera
Din partea României asemenea se ac6rda li- titlulu „Kelet" (Orientulu), nu de multu afectă pre unguri de usurpatori si năvălitori. Deci, mini-
ber’a intrare in Romani’a, fara plata de taxa, a multa bunavointia catra poporulu romanu, inse dela strulu de instrucţiune publica este respunsabilu,
mai multoru producte austro-ungare. nău’a decretare a passivitatii incăce văme focu si elu trebue se pună capetu acestoru doctrine peri-
culăse pentru stătu.
Astfelu suntu: cerealele in generalu, fain’a si putiăs’a chiaru si asupr’a numelui de „ romanu."
farinăsele alimentarie, petroleulu brutu si rafinatu, Ce e dreptu, unu organu de o asemene talia nice Cu acăst’a eruditulu scriitoriu finesce pamfletulu
lemnele de constructiune, ferulu si otielulu brutu, n’ar merită că se ne ocupamu de esercitiele si seu, din care vedemu, ca pre langa maliţia este
pieile brute si alte producte a caroru libera intrare maculaturele sale, fia ele de ori si ce natura ar fi, lemuritu espresa si tendinti’a de denunciare. Din
in Romani’a este prescrisa chiaru prin art. 8 alu inse scopulu nostru este, a demască maliti’a ungu­ intemplare atatu la universitate, catu si la insti-
legei vamale romane. rului, ăra nu a înfruntă imbecilitatea lui. tutulu preparandialu din Clusiu este numitu cate
Partea a dău’a a sistemului vamalu, ce amu Sub titlulu „Limb’a romana in scălele năstre unu professoru romanu pentru propunerea limbei si
stipulatu, coprinde dispositiuni pentru protectiunea medie" numitulu diariu publică dilele trecute unu a literaturei romane. Precum se vede inse, din
industriei rom. articlu plinu de maliţia, denunciarii si calumnie. economia financiara ungurii ar’ dori se casseze aceste
Astfelu prin tabloulu B, s’au impuau cu taxe Unu scurtu estrassu din acăsta maculatura tenden- catedre si pentru aceea recurgu la totu soiulu de
mai mari de protectiune mai multe produse au­ tiăsa, va fi de ajunsu, că se vedemu, pana la ce denunciari. Precandu „M. Polg." denunciâ pre
stro-ungare, cari intra in Romani’a si cari se potu mistificatiuni se demite si la ce injurie recurge Dr. Q. Silasî de mare daco-romanu si scriitoriu de
fabrică si acolo. aroganti’a si maliti’a ungurului defaimatoriu. articli passivistici in „Qazeta,“ pre atunci „Kelet“
Asiâ suntu: zacharulu rafinatu si brutu, siro- „Eră odata unu poporu — asiă incepe numit’a se ocupa de d-lu Yictoru Russu, professoru la prq-
pulu si melas’a, berea in butelie ai in butăie, spir- foia pamfletulu seu — care se numiă poporu preparandi’a de stătu din Clusiu, aretandu-lu cu