Page 11 - 1875-07

degetulu, că pre unulu ce ar’ inddmna pre elevi E d d r ’ i n c o n t e s t a b i l u , c a a c e s t u G r h e r l ’ a , 19 Iuniu 1875. —
la tradare de patria. Audi colo? — Pre acdsta d r e p t u d u p ă l e g e s i d r e p t a t e s e p d t e A In treilea reportu generale alu so­
f o l o s i s i n g u r u d e c a t r a f o ş t i i i o ­
cale de denunciare patri’a maghiara nu se va mai cietăţii literarie-besericesci „ A l e x i - S . i n c a i a n e , *
b a g i .
pune in petidre. Ori se voru cassă catedrele de cu privire la activitatea si administrarea ei dela
E bine, va dice deregatoriulu politicu, ddr’
limba romana dela institutele din Clusiu ori nu, alu doile reportu generale, publicatu in 29 Maiu
legile politiane nu suferu intr’o comuna 50—100 1873 pana in presente: 19 Iuniu 1875. —
financiele statutului totu disolate voru remand si
carciume! Ferească Ddieu, nici eu voescu a mul­
apoi catastrofa finale inca nu va lipsi, dra popo- tiplică carciumele; ddr’ deregatoriulu politicu sin­ Ddca vomu face o revista scurta preste istori’a
contemporana a populiloru — ne vomu convinge,
rulu roman totu poporu romanu va remand, precum guru atata pdte dispune facia cu dreptulu carciu­ ca astadi abia s’ar’ mai potd află vre-una gente
s’a numitu elu totu-de-un’a in limb’a sa, apoi nu- maritului din cele trei lune, in catu restringe nu-
merulu carciumeloru, lasandu oelu multu cate una si naţiune pre intensulu rotogolu alu pamentului,
numdsca-lu ungurii o l â h si nemţii w a l . l a c h sdu la a carei’a vdtra se nu fia strabatutu radiale incal-
c â r c i u m a după cate 25 case, — cum -si voru
cum li va placd, ca-ci legatu nu se mai da. ditdrie si vivifacutdrie de cultura si civilisatiuue. —
folosi apoi foştii iobagi dreptulu loru, aceea e trdb’a
loru, si nu a dlui „szolgabirou,* vddia d. „szolga- Geniulu potente de perfecţionare si progressu
Dreptul» de cărei umaritu de trei birou* se nu se intemple excesse s. a. 1. apoi du- astadi captivdza tdte spiritele din lumea larga; orce
luni, si scolele confesionali. ca-se se se c u l c e . potere derapinatdria si brutalisatdria astadi nu i-se
C e e d d r ’ d e f a c u t u ? mai pdte opune: — elu redse superioru si victo-
Scimu cu totii, si nu una data s’a amintitu si riosu. —
prin diariale romane, ca dreptulu carciumaritului Domniloru preoţi, respective prd stimata intel- Singuratecele naţiuni si popdre astadi, mai
din cele trei luni de tdrana este unu mediulocu po- ligintia romana! adressandu-me catra d-vdstra, nu multu că ori-candu, tientenscu la emanciparea de
ternicu si siguru spre a ajutoră prosperarea scdle- cumva se subsumeti, ca vreu a ve d ă s c ă l i , a sub jugulu intunerecului si alu obscurantismului, si
loru confessionali si cbiaru a le si sustiend. ve d â — nechiamatu — i n v e t i a t u r i , pe tendu catra lumin’a adeverata a culturei. —
Asemene scimu, ca mai t6te comunele au ofe- cari si d-vdstra le sciţi, nu, nu voiescu a-mi ar-
ritu acestu dreptu pentru beserice si scdle, ddr’ — rogă nimicu, cu atatu mai pucinu a detrage dela t a t e Astadi principiale de „ L i b e r t a t e , e g a l i ­
f r a t i e t a t e * se arata in celu mai ecla-
s i
durere, de diece-ori durere! — Chiaru asia scimu, cineva catu e negru sub unghia, voiescu singuru tantu modu, ca suntu sancţionate de insasi legea
ca la f6rte pucine comune — de si curatu romane atata, că se-mi depunu ideele mele pe charthia, si naturei; numai prin acestea -si pdte unu poporu
— li s’a ertatu se-si folosdsca acelu dreptu — ad. dorescu din tdta anim’a, din totu sufletulu meu, că căpătă independenti’a sa; dr’ prin acdsta adeverat’a
venitulu — pentru sc61e si beserice. se ajutu, se ajutamu cu totii prosperarea beserice-
Si cine e culpabilu pentru acestu abusu? — loru si a scdleloru, ndstre confessionali-nationale. propăşire in totu, ce e nobilu, frumosu si maretiu. —
In prim’a linea derogatoriile politice, in a ddu’a, Ce e d d r ’ d e f a c u t u ? Naţiunea romana, după ce s’a subtrasu de sub
noi insine. Deregatoriile, pentru-ca in contra legei Fia-care preotu, docente, inteliginte cu anima sarcin’a povardsa, sub carea gemea, dupa-ce s’a
au silitu pe comune, că se intrebuintiedie venitulu de romanu se luminedie pe fia-care dintre foştii smulsu de sub imbraucirea si sclavagiulu desastrosu,
de pe cele trei luni spre acoperirea spesseloru co­ iobagi despre a c e s t u d r e p t u , se înduplece pe in care orbecă, — ’si-a redicatu si ea, ajutata
munali; dr’ noi, pentru-ca nu am amblatu pe calea fia-care, unulu cate unulu, că — de vreme ce de fiendu de spiritulu salutariu alu vdcului alu XIX,
cea adeverata, spre a ne asigură acestu dreptu, si dreptulu lui se face abusu, se impartiesce cu aceia, stendartulu tricoloru, ce pre de-oparte pdrta inscrip-
a exoperâ, că se-lu folosimu după plăcu si tre- dela cari elu nu capata altu ceva, decatu batjocura tiunea: „ L i b e r t a t e , e g a l i t a t e , f r a t i e t a t e , *
buintia. si inpilaturi — dicu se-lu induplece, că prie scri- dr’ pre de alfa: „ S c i e n t i a , c u l t u r a p r o ­
Cei mai mulţi sustienu, ca dreptulu carciuma­ adre formala se-si cededie acestu dreptu pentru g r e s s u . *
ritului de trei luni ar’ fi dreptu comunale, că atare s c d l a o r i b e s e r i c a , (dicu scdla ori beserica, Surcelii traianidi se uita cu mandria Ia acdsta
inalienabilu si nu se p6te intrebuintiâ decatu spre pentru-ca beseric’a ndstra e nedespărţită de scdla), flamura si inspirandu-se de aspectulu ei maretiu
scopuri pure comunali. in fia-care comuna se pdte face singuru una „ c a r t e voiescu a da dovedi la lume, ca suntu fii necorupti
A s t a i n s e n u e a d e v e r a t u . A c e l u d e c e s s s i u n e * — littere cessionali, — in care si adeverati ai U r b e i e t e r n e si neperitdrie; ei,
d r e p t u , n u e d r e p t u c o m u n a l e , c i e d r e p t u se se dica apriatu; „ n o i f o ş t i i i o b a g i * . . . ce suntu speranti’a venitoriului natiunei si mladitîele,
p r i v a t u a l u f i a - c a r u i f o s t u i o b a g i u d i n si se-o subscria fia-carele. Si romanulu va ascultă, ce au se formeze cordn’a mardtia a arborelui natio-
c o m u n a . pentru-ca romanulu e bunu, romanulu e — cu pie­ nalu, — făcu paşi grabnici catra c i v i l i s a t i u n e , .
tate — romanulu -si iubesce beseric’a, iubesce scd- grupanduse pre totu loculu in associari, ce suntu
In „puncta regulativa* din a. 1769 ale imp. midiuloculu celu mai eficace pentru de a-si insusf
MariaTheresi’a, si anume in p. 8 se dice apriatu: l’a, cundsce pre ai sei si urmdza sfaturiloru loru.
„In c e l e t r e i l u n i d e t d m n a (incependu Comitetulu scolasticu apoi, ori celu besericescu si versâ in anima adeverat’a cultivare si nobilitare.—
din 30 Septembre pene in 31 Decembre) d o m n i i basatu pe cessiune, voru exarendâ acestu dreptu, si Asemenea si junimea theologica dela somina-
d e p a m e n t u — f d l d e s u r a k — s i n g u r u venitulu -lu voru intdrce esclusivu pentru scdla ori riulu dom. din G-herl’a, insufletienduse de echoulu
i n a c e l e c o m u n e p o t u s e - s i e x e r c e z e beserica; si ast’a nu e „korteskedds* nici „bujto- versului „ i n a i n t a r e , * ce resuna cu o potere elec­

d r e p t u l u d e c a r c i u m a r i t u , i n c a r i a u gatăs* in contra statului maghiaru, pentru asta trica din polu in polu, insetosiendu de a-si latf
o s p a t a r i a a c o m o d a t a > s p r e p r i m i r e a afacere pe nimenea nu voru duce la „temniti’a din periferi’a si ambitulu cunoscintieloru sale spirituali,
d s p e t i l o r u . E x e r c e r e a a c e s t u i d r e p t u O s i o r h e i u , * nici la cea din „ Y a t i u , * — că asiâ se pdta fi, după dis’a Mant., cu adeveratu:
s e s u s t i e n e e s c h i v i v u p e n t r u i o b a g i . * Si nu credu, ca se va află derogatoriu politicu, „ l u m i n ’ a l u m e i s i s a r e a p a m e n t u l u i , *
Asia „ p e n t r u i o b a g i , * si acestu cuventu care 88 cutedie a mai sili pe „foştii iobagi,* că se cugetandu seriosu mai departe, ca are a luptă in
„ i o b a g i * nu se pdte mistifică cu comun’a, in -si dd dreptulu loru la comuna, se -si imparta ve­ solidaritate si armonia pentru interessele b e s e r i -
Comuna locuescu mulţi, fdrte mulţi, cari n’au fostu nitulu cu nemesiutii, judanii s. a, 1. c e i s i a l e n a t i u n e i , ale caroru cause suntu pre
iobagi; in alte comune maioritatea locuitoriloru se Si decumva totuşi s’ar’ afiâ vre unulu, acela catu de grave pre atatu de sânte, — s’a legatu
compune din ciocoi, nemesiuti, venetici, judani etc. trebue inactionatu numai decatu pe calea legii, că mai poternicu intre sene prin formarea unei socie­
si singuru una minoritate o făcu „foştii iobagi.* unu rapitoriu de aVere privata, si nu avemu de a tăţi literarie-besericesci inca la anulu 1869, carea
Acestu dreptu de trei luni -lu sustiene eschi- mai face recurse la comitatu nici la ministrulu de sub auspiciale eternatiloru mari barbati rom. S i n -
sivu pentru „iobâgi* si unu articlu de lege din a. interne, ca-ce acesti’a n’au de a judecă despre „alu c a i s i A l e x i infloresce si prosperddia din di in di
1847 adusu de catra „ciocoii ardeleni* in diet’a meu si alu teu,* ci singuru de a sustiend bun’a mai multu. —
din Clusiu, ddr’ acestu articlu nu e sanctionatu si ordine. Unu documentu despre acdsta e si acestu, a-
publicatu, destulu atata, ca chiaru ciocoii au recu- Un’a se nu uitamu. In acele comune, unde cum alu treile, reportu generale, ce -lu publicamu.—-
noscutu acestu dreptu alu iobagiloru, si nici ca-lu foştii iobagi nu-su toti romani, pentru foştii iobagi I. Membrii ordenari • ai acestei societăţi au
p6te cineva negă astadi. Yre-o l°ge positiva poste- de alta naţionalitate după numerulu mosieloru tienutu in decursulu acestoru doi ani 38 de siedin-
ri6ra, care se abrdge acestu dreptu sdu se-lu regu­ 868siuniloru urbariali — se se escinda dreptulu ce tie, dintre cari 33 au fostu ordinarie si 5 extra-
leze in alta forma, nu existe, ergo e invederatu că le compete si se li se dd v6ie a si-lu folosi după ordinarie. —
lumin’a s6relui, ca acestu dreptu e s i n g u r u u n u plăcu, se-lu dd pentru scăl’a loru s. a. 1., de ex. Activitatea membriloru, desvoltata in decursulu
d r e p t u p r i v a t u a l u f i a - c a r u i a f o s t u i o - , Iutr’o comuna se afla 60 foşti iobagi, dintre cari acestoru siedintie afara de dechiamatiuni alese din
b a g i u , si nu e dreptu comunale. Fia-care pri­ 40 suntu romani, 20 maghiari, venitulu pe 2 luni cei mai renumiţi poeţi naţionali si dechiamate de
vatu -si pdte folosi dreptulu seu după plăcu si după e alu romaniloru, pe 1 luna alu maghiariloru, ad. catra membrii ordinari ai societatiei, — se cuprende
trebuintia, si nimenea nu-lu p6te sili, ca asiâ si 2 / parti ale romaniloru si 7a parte a maghiariloru. in urmatdriele elaborate, dintre cari cele mai multe
a
asiA se si-lu folosdsca; c i n e r e s t r i n g e p e Tăcu si nu vorbescu despre acele comune romane, s’au descrisu si in organulu societatiei „ S t d u ’ a
f o ş t i i i o b a g i i n e x e c e r e a a c e s t u i unde suntu d6ue confessiuni, sum incredintiatu, ca M a r ei.*
d r e p t u , e u n u r a p i t o r i u , f u r u s i h o - acei romani, de si de ddue confessiuni, -si voru a) d i s s e r t a t i u n i b e s e r i c e s c i , i s t o r i c e ,
t i u , i n t o c m a c ă „ h o ţ i i d e d r u m u r i . * precepe detorinti’a loru facia cu scdl’a, voru cercetă n a ţ i o n a l i , p o l i t i c e , l i m b i s t i c e , s c h i t i e
fia-care beseric’a s’a confessionala, d d r ’ p r u n c i i
Foştii d-ni pamentesci in fia-care comuna au s c u r t e s i a l t e o p u r i o r i g i n a l i :
■ s i - i v o r u t r a m i t e l a u n ’ a s c 6 1 a , aceea
dreptu de carciumaritu in 9 lune, venitulu -lu baga „Superbi’a* de S. O n i g h i ; „Poterea scien-
in bursunarele loru, unii au dreptu si in cele trei scdla va fi scdla naţionala confessionala, si se va tiei*; „Unde e fericirea*; „Ddue doruri* (schitia);
numi „după confessiunea maioritatei* gr. cath. ori
luni, si venitulu -lu baga in pung’a loru,nu-lu im- „Ceva din viati’a poporului*; „Etichet’a*; „Lexi-
gr. orientala, ddr’ „ t o t u r o m a n a , * romanulu
partiescu cu nimenea. Cu ce d r e p t u , d u p ă conu de conversatiune după mod’a vechia si n d u a “ ;
c a r e l e g e s d u p a t e n t a p d t e c i n e v a s i l i astadi nu se mai teme de eresuri religionari, cu „Refugiulu*; „Yenitoriulu* (schitia); „Scienti’a si
atatu mai tare inse grigiesce, că „se nu i se
p e f o ş t i i i o b a g i , c ă s e - s i i m p a r t a v e n i ­ fericirea*; „3/15 Maiu* (disser. in sied. extraord.
t u l u l o r u c u f o ş t i i d - n i p a m e n t e s c i , c u r a p d s c a l i m b ’a.* din 3/15 M a i u a . c . ) d e I o a n u P o p i i iu. „Cu­
v e n e t i c i , j u d a n i etc. ? L u a n d u s e i n s e Astfeliu cugetu eu d-loru, ca vomu potd in- ventu de deschidere la sied. a IY-a ord. din 1874*,
d r e p t u l u d e t r e i l u n i c ă d r e p t u c o m u ­ fiintiâ si sustiend scoli nationali-confessionali *). „Romani din 4 unghiuri* (discursu cetitu in sied.
n a l e , s i s u p p o r t a n d u s e d i n v e n i t u l u a - Romanulu calatoriu pe M u r e s i u m . p . 3/15 Maiu 1874) de I o a n u D o r o s i u ; „Opera­
c e l u i a s p e s s e l e c o m u n a l i , n u s e f a c e ţiunile strategice ale prefectului erou A v r a m u
a l t a , d e c a t u c a d r e p t u l u f o s t i l o r u i o ­ I a n c u in lupt’a pentru libertate din 1 8 4 8 “ ;
b a g i s e r a p e s c e d e l a e i , s i s e i m p a r t i e - *) Celelalte gazete romane — carora li con „Europ’a in faci’a deslegarei cestiunei orientali* de
9c o c u v e n e t i c i , j u d a n i etc, vine — binevoidsca a da locu acestui articlu. Mich. P o p u ; „Prin ce pdte deveni naţiunea ndstra