Page 12 - 1875-07

glorfosa", „O privire fugitiva asupra seclului mo­ natiunile guvernului si se păru a si bate jocu de.
derau si asupra meritului si dementului acestui’a rigbrea si severitatea ministrului. D E P U N E R I 2 g
in genere si in specie reiate la naţiunea n6stra Pacia de romanii de dinc6ce ordinatiunile se tle capitale spre fruptificare
roin.“; „ privire fugitiva asupra faseloru, prin cari esecuta cu nespusa promptetia stricta; tricolorulu
trecuse naţiunea nâstra romana din regatulu de sub romanu nu-i ertatu s6 se vedia nicaiuri. La maia- se primescu la institutulu subsemnatu:
cor6n’a lui Stefanu dela colonisarea ei pana la an. lulu sodaliloru un’a dintre urechielnitiele politiei
a) pre langa anunciarea radicarii in sensulu
1 8 4 8 “ ; „Amali’a" (nov. orig.) de I o a n u M a r - d’aici, sâri in peptulu unui sodalu romanu, câ se-i
c h e s i u ; „Scienti’a: poterea si necessitatea ei“ de sfertice cele trei frundiutie tricolore de pre peptu statuteloru cu ©°/o interesse;
I o a n u B u l b u c u . si numai mintea sanetosa a sodalului facii de ure- b) sub conditiune, de a se anunciâ institutului
„Discursu tienutu 3/15 Maiu 1874“ de Dr. chielniti’a scapâ nepurecata si se incungiurâ ori ce radicarea depunerii la trei luni înainte, cu ©7s /o
0
V. L u c a c i u ; „Tricolorulu rom.“ de T e o d o r u scandalu, la care provocatiune inadinsu n’a lipsitu. interesse;
M a r g i n e a n u ; „Cum au fostu conditiunile si pro- Acbst’a sa intemplatu publice, diu’a in strad’a c) sub conditiune, de a se anunciâ institutului
missiunile v. asiediementu"; „Cuventu funebralu Monasturului, tocmai candu sodalii mergeau in radicarea depunerii la siese luni înainte cu H°I
pentru celebrarea parastasului lui A n d r e i u candva ordinea cea mai frumosa la pădure. interesse. Q
M u r e s i a n u “ ; „Lips’a si poterea educatiunei cu Dâra ce se vedi! La festivitatea tragutoriloru
privire la poporulu nostru* de A u x e n t i u M u r e - la semnu pre flamur’a bucuresceniloru, portata Cu privire la conditiunile b) ii c) depouentulu
r i a n u ; „Discursu cu ocasiunea ocuparei scaunului publice, falfaiâ mândru tricolorulu nationalu romanu are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ci altcumu
presidialu*; Discursu cu ocasiunea deschiderei sie- In sal’a tragutoriloru fluturau maestosu duoe flamure înfocarea se va privi câ urmata sub conditiunea a).
dintiei estraordinarie din 3/15 Maiu a. c.“ de romane naţionale. Si nime, neci chiaru energosulu Interessele începu cu diu’a, care urmbza după
I o a n u C u p c e a ; „Mesurarea tempului" de Aug. v.-capitanu nu si-aduse aminte de ordinatiunea diu’a depunerii, si incbta cu diu’a premergatbria
N e r t i a r i u ; „Predica pentru Domin, a XXXIII ministeriala, care dice apriatu, câ ori candu, ori dilei, in care se rădică depunerea cu acelu adausu
după Rosalii" de C l e m e n t e P o p u ; „Ide’a feri- unde si la ori ce intemplare in Ungari’a numai
inse, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
cirei“ de P o m p e i u M u r e s i a n u “ ; „Cuventu fu­ tricolorulu maghiaru este ertatu a se portă seau a
cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile.
nebralu la immormentarea fericitului confrate si se scote la vederea omeniloru.
amicu Y a s i l i u O r t i a n u " ; „Pretiulu limbei na­ Cum se chiama astfelu de lucruri? Sennyei Depunerile prin posta pre langa comunicarea
ţionale" (disert. in sied. din 3/15 Maiu a. c.); a datu de multu nimeritulu respunsu la acâsta adressei deponentelui, se resolvu totu-deaun’a in
„Spini si rose" (naraţiune morale); „Predica pen­ întrebare. diu’a primirei. Asemene se potu efeptul prin posta
tru Domenic’a I după Botezu* de S i l v i u S o -
Inca un'a. In articlulu cit care „Kelet" saluta anunciari si radicari de capitale.
h o r c ’ a ; „Cum trebue se declamamu" (schitia re­ ospetii sosiţi dice intre altele: vremu se aretaum,
torica) ; „Ceremonii de immormentare" de A n - se dovedimu fratiloru bucuresceni, câ noi (maghiarii) S i b i i u , 17 Iuniu 1875.
d r e i u C e n t e a. —
nu ne portamu cu ura, dera neci cu recbla facia „ALBIN’A“
( Y a urmâ.) de celelalte natiunalitati. . .“
Institutu de creditu si de economii
Si numai cu duoe dile mai înainte întrerupse 2—4 in Sibiiu.
cu insultatiunile âsupr’a Romaniloru. Ba chiaru
in acelu numeru in tractatulu demnu de autoriulu
Clusiu, 1 Iuliu 1875.
seu „despre secui“ (a szbkelyekrol) insultele si ca-
A mineiu.
In dîlele de la 27, 28 si 29 Iuniu s’a tienutu luminele sunt gramada a supra Romaniloru.
aici serbarea santirii steagului reuniunii tragutori- Judece on. publicu cetitoriu, judece numai elu, Subscrisulu si-a deschisu cancelari’a advocatiale
loru la semnu, la care au participatu mulţi membrii
câ ci la unii aici nu li place d6ca-mi dau si eu in R e g i n u , si se recomenda increderei on. publicu,
si ospeti tragutori la semnu dela Sabiiu, Zelau, parerea. luandu asupra-si orice cause tienutbria de sfer’a ad­
Satmariu Oresti’a.
O s p e t i i b u c u r e s c e n i a u d a t u 1000, vocatiale, pr: cause civile, criminale, urbariale, po-
Delegatiunea de diece membri a reuniunii de una m i i a f r a n c i p r e s e a m ’ a i n s t i t u t u l u i
dare la semnu din Bucuresci cu frumos’a loru f e t e l o r u o r f a n e d ’ a i c i . ! litico-administrative, divortiale si esoperari de îm­
flamura a sositu cu trenulu de demenetia in 27 Minunatu respunsu la portarile si manierile prumute. 2—3
Iuniu. De si tempulu a fostu cam nefavoritoriu, maghiariloru facia de institutiunile nâstre. R e g i n u l u - s a s e s c u in 1 Iuliu 1875.
totuşi la gara i asceptâ unu frumosu numeru de
cupidi. Vice-capitanulu orasiului bineventâ pre Asta-di voru fi alegerile dietali in ambele Patriciu Parteniu Barbu,
cercuri electorale ale acestui comitatu. In 3 Iuliu
ospetii bucuresceni cu o scurta alocuţiune in limb’a advocatu.
maghiara. Bucurescenii nepricependu ’discursulu au se voru tienâ alegerile in orasiu. Romanii preto-
tindenea voru observă conclusele conferintiei naţio­
respunsu cu indatenatele imbracisiari si sărutări
colegiale. nale din Sabiiu. In acestu comit, si orasiu guver- Casrsiarfl©
namentilai suntu invingutori. De se voru intemplâ
In dilele urmatorie au sositu apoi cei-lalti
batai, voiu reportâ.
ospeti si s’au inceputu petrecerile si banchetarile, la bursa in 7 Iuliu 1875 stă asia :
1
la cari au napaditu potopulu de toaste, potrivite si — Caldur’a este forte mare. Ploi’a neincuu- Galbini imperateaci — — 5 fl. 23 / cr. v, a.
giuratu necesaria se ascdpta in totu momentulu. 3
nepotrivite. Romanii ospeti fura primiţi cu multa Napoleoni •— — _ — 8
Secet’a urca pretiurile cerealeloru in piatia. 887a »
afecţiune, inse nu chiaru cu acea deosebita di- Augsburg — 100 n 25 19
stinctiune, cu care fura onoraţi in Bucuresci tra* O o r e s p o n d i n t e l e .
Londonu — — — 111 rt 35 n
gutorii la semnu din Clusiu.
Imprumutulu nationalu — 72 n 90 *
Mai pre largu nu potu scrie, pentru câ nu
ine sentiu in fericit’a pusetiune d’a o potd face ; Moltiamila publicat Obligaţiile metalica vechi de 5% 70 tt 85 *
me vediu silitu a me restringe la unele observări Comitetulu Reuniunei femeiloru romane din Obligaţiunile ruraleungare 81 rt 50
generale. Brasiovu -si implinesce o plăcută datorintia, candu J? B temesiane 79 rt 75 »
vine pe calea acestui stimatu diurnalu, a esprime
Nu potu affirmâ, cil ospetii sasi s’ar fi bucu- B transilvane 80 rt 25 n
ratu d’asemene primire caldurbsa. Romanimea Onorabilului Domnu C y p r i a n u G o l e m b i o v s c h i V n
d’aici se pare, câ nu s’a sentitu prea îndemnata a v e l P o r u m b e s c u in Bucovin’a cea mai caldurbsa B croato-slav. 82 rt 25 n
sari din piele de bucuraria si mangaiare la scenele multiamita pentruca a binevoitu, se darufosca in Acţiunile bancei — — 937 rt — rt
folosulu acestei Reuniuni 10 esemplarie din pies’a — —
din dilele amentite. Numai vre-o doi, trei ar fi „ creditului 218 * 50 it
avutu mare plăcere a pune vre-o pbna de cocosiu musicala „O dorintia* compusa si edata de D-sa.
spre Jufrumsetiarea festivităţii. Căuşele acestoru
fenomene pucinu imbucuratbrie nu le mai insiru; Invitamu la continuarea prenumera-
suntu cunoscute. E greu a ride cu lantiulu Mai nou. tiunei pe acestu diuariu, cu conditiunile din frun-
de gutu. Moţii din comitatulu Zarandului, audiendu des­ tariu. Dorimu, câ prin caldurbs’a imbraciosiare se
Diuariele maghiare d’aici inca grăbiră a feli­ pre metechnele maghiare, pentru a potb veri pre potemu satisface conditiuniloru din fruntariu, ca
cită. ospetii, mai alesu pre bucuresceni. Astfelu cucuveic’a, adeca pre Moldovân Oergely, in diet’a tempulu ne împinge. Cei restanţi se binevofosca a
„Kelet" in esaltatiunea sa scrise intre altele: „feli­ din Budapest’a, si-au pusu frundia verde de stejeriu se achita. —
citaţi se fiţi veniture bucurescene . . .* 1 (bucaresti pre pelarie si conduşi de betrani de ai lui Ian cu,
jbvevânyek.) se duseră cantandu „Romanu verde câ stejieriulu,* Acumu, candu ne vedernu trantiti la
crescuudu numerulu din ce in ce mai mare, si sa­ părete (n u la pamentu) pe terrenulu politicu si na­
„Magyar Polgar* se puse si scrise in foisi6r’a ţionale | candu de alta parte autonomi’a besericeloru
sa biografi’a Dlui Dr. Eial’a, si spuse câ acesta e lutara intre hurra! pre candidatulu nationalu din
cerculu Bradului, pre d lu Dr. Hodosiu. T6te pre­ romanesci se afla pre calea regeneratiunei, a reor-
unguru nascutu diu Ungari’a, s’a bucuratu forte
gătirile duşmane amutira si Hodosiu trebue se fia ganisatiunei si desvoltarei de vibtia nbua, conformu
vediendu-se intre fraţii sei d’aici, si câ Romani’a cerintieloru tempuiui, „GazetV cu inceputulu se­
a honoratu unu barbatu harnicu. Si câte alte deputatu, debrace Romanii munteni ntî-si schimba
caracterulu nationalu după fota suflarea si bbrea, mestrului alu II-lea va continuă unu ciclu de arti-
multe d’aceste.
ce o făcu sferfogele de maghiari si maghiaroni. — clii din sfer’a istorico-juridica a besericei orientale,
Unii dintre ospetii bucuresceni s’au reintorsu precum nu a mai facutu de candu existe ea. Lec­
Borlea, candidatulu nationalu in cerculu Halmagiu-
in Romani’a, alţii au mai remasu se resufle si apoi torii mai departe vedietori voru sci apretiâ tenden-
lui, inca va fi alesu, ca-ci contracandidaţii ungu-
s6 se duca la bâile din Mehadi’a. tiele nbstre, indata ce voru fi reflectatu la pericu-
resci ciuliră urechile si o tuliră la sanetbs’a, pre
Nu potu da uitârii amar’a esperintia, câ fraţii langa t6te cortesîrile si brachiele. lele care ne inpresbra.
maghiari, dimpreună cu energiosulu v. capitanu
clusianu calea după plăcu in petiore legile si ordi-

Redactoru respundietoriti Editiunea: Cu tipariulu lui

I A C 0 B T T M U B E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.