Page 13 - 1875-07

.tifUrg g viidift, aib
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca. 8e prenumera la poalele c. si r., si pe la
Fdi'a, candu conoedu ajutdriale. — Pretiulu: âjmlM XXXVIII. DD. corespondeatfi. seria o cr,
pe 1 aau 10 fi., pe Va 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fi. Taos’» timbrala a 30 cr. de fiacare pn-
fii bbsî enoJnyjTwoo ; ■ jîîtfKU ni erruiteho
v, a, pe «nu anu edta 2 /* galbini mon. sunat6ria. bîiotv \
1
sl .rnolmijqfnb eTeîtw mji embfios nee
—
mn
Ir. 47, JIJi'K Brasîovu 11 Iuliu 29 luniu 1875.
U U
id/fl fiii
Telegramulu• - Uugari’a. — In comitatulu Zarandului au reesitu 1. Iu Austro-Ungari’a, la legile relative la
Bl< comerciulu de colportagiu si la exercitiulu farmaciei si
„GAZETEI TRANSILVANIEI^ ,j’ cu mare maioritate ambii candidaţi naţionali: Dr.
H o d o i u s i B o . r l e a . încordările contrariloru ma- 2. Iu Romania, la legile si prescriptiunile
Xasendn io, Iuliu. Sangeorgiu 9 Iuliu, ,r, v nl Iifloj* o uf, ,7 [ g i ’rjtr o fi - fl* l relative la prohibitiunea de a dobândi si posede
gbiari si maghiaroni n’au potutu aretâ resultatulu
perfecta abstienere a romaniloru dela, alegere. En- imobile rurale (vedi art.. IV). j j
doritu de dinsii; ei au cadiutu cu ruşine si credemu
tusiusmu mare. FOldvâri caudidatulu strainiloru II. Negutiatorii, fabricanţii si industrialii in
ca li s’a taiatu si poft’a de a se mai aretâ in cui-
deputatu Sennyeistu. ( L o n g i n u . ) genere, cari vor’ putd proba, ca au aebitatu in
bulu motiloru. Asteptamu reportu detaiatu. tidr’a, in care resiedu, drepturile si impositşle ne-
.u noebu cessarie pentru exercitiulu comerciului si alu indu­
M i n ţ
|»rasiovd, 10 Iuliu st. n. 1875. uaU V Jilae striei loru, nu vor’ fi supusi pentru aedsta la nici
Ia Belgradulu Serbiei cestiunea orientale a unu dreptu sdu impositu ulterioru in cea-ialta tidra
Ossamintele înaltul,ai defunctu Ferdinandu, fostu
ajunsu a formâ drasi obiectu de combinatiuni. candu vor’ caletori seu vor’ face se ' caletoreasca
imperatore alu Austriei, fura petrecute la repausului comisii sdu agenţii loru, sdu cu sdu fara esiantili6ne,
Domnii de acolo au si facutu noulu planu pentru
eternu Marti in 6 Iuliu cu o pompa, ce abiâ s’a in interessulu exclusivu alu comerciului sdu alu
res61verea acestei cestiuni de spaima generale. După
mai potutu vedd vre-odata la asemeni ocasiuni fu­ industriei ce exerceazi si in scopulu de a face
acestu planu Russi’a sibAugli’a ar fi facutu dejâ
nebre. T6ta Vien’a, sp puse iu mişcare, spre a a- cumparature sdu de a priimi comissi6ne.
socotel’a pre pelea turcului. Ele s’ar fi invoitu a
sisfâ la actulu funebru, la immormentarea remasî- ‘ Supusii Stateloru contractante vor’ fi reciprocu
si’ ţfiiJeofi a uBu o nn
1
rjîRigjfm
tieloru pamenteşci, ale acestui moritoriu. In bose- restitui imperiulu bizantinu in forma ceva mai tratati câ si naţionalii, candu vor’ merge din o
schimbata. Ginerile tiarului, [germanu, ducele de tidra in cea-lalta pentru a visita bulciurile si târ­
ric’a monachiloru capucini erau de facia: imperato-capucini erau de facia: imperato- Edinburg ar ajunge imperatore bizantinu in Con- gurile in scopulu d,e a exercita acolo comerciulu
f
!l(,‘l
rele Pranciscu Iosifu si imperates’a, tbta curtea loru si.de a debita productele loru.
stantinopole si totu-odata rege alu Greciei, dra
imperiale, principii de cofbpa din Germani’a si Ita- Supusii uneia din înaltele Parti contractante,
5
III Itlmllv/i »IUlî iHQivl.JJ. - h IJlIIB fijHpr Ui. ţi.UU provinciele slave din totu cuprinsulu Turciei ar
li’a, marele principe de cordna din Russi’a cu sui­ cari exercita meseria de carutiasi intre diversele
formâ unu poternicu stătu separatu sub dinasti’a
tele lorii, principele de Bavari’a, representantii re- puncte ale celoru doue teritoria sdu cari se/.dau la
Obrenoviciu-Petroviciu. Austri’a ar da "Germaniei
giloru de Sassoni’a si Belgiu, t6te ministeriele, navigatiunea maritima sdu fluviala, nu vor’ fi su­
provinciele sale germane si dreptu desdaunare ar pusi, pentru exercitiulu acestoru meserii si industrii
corpulu generariloru, corpulu diplomaticu, uuntiulu i
capetâ Romani’a intrdga. — Precum se vede acestu la nici o taxa industriala sdu speciala pe teritoriulu
papalu, cardinalii din Vien’a, Prag’a si Strigoniu,
planu e facutu de unu ,capu de omu, care de buna celeilalte^ itfqeîb, ea-ho eh ei«dil oloon esimbe fl
o mulţime de alţi prelaţi si alte notabilitati. —
seama n’a avutu altu ceva* de lucru. Nici o pedica nu se va aduceî-la libera circu-
Averea defunctului imperatore, socotindu-se si va!6- n latiune a pasageriloru, si formalităţile administrative
wninm ..tJ
rea realitatiloru, se urca la 150 de milli6ne. Deci, relative la documentele de voiagiu vor fi restrinse
1 > UHU 0301! OTO fJTţflgjţ ; uef/bfj une iino ,iia*d Mo.f uo f.idb «ieA .ulub
de pre partea averii,.defunctulu mai potea trai inca laUstrictele exigintie ale servitiului publicu la tre-
TextilBib C’onventiuiiei ale eomercia cefeib ffuntaHelbwi. ei faini eb inolimiqaib ihftiidaa
secii de ani, fora a portă grige de adi, ca ce va
dintre Romani’a si Austro-Un-
se mance mane, inse crud’a m6rte l’a rapitu cu III. Supusii fia-careia din cele doue înalte
f :? j u *) o O I Q ffi !] I U j r * 1 ( f l o o (1 „ , pb mim] avea al i Parti contractante vor’ fi scutiti, pe teritoriulu
t6te aceste din mediuloculu celoru viul, lasandu in
>fi.I O JL Uf Jjjr S 0 j O 11 wd IU 1 încheiata la *10/22 luniu curentu împreuna cu tdte celei-alte, de ori-ce servitiu militariu, pe uscafcu si
urin’a dineului numai tesaurii adunaţi si memori’a, anexele sale suna asiâ:
Sltji pe mare, atatu in trupa regulata catu si in garda
care binecuvântata, se fia in veci. 1 . . Guvernulu Majestatii Sale imperatulu Austriei, naţionala. Ei vor’ fi asemene dispensaţi de ori-ce
Luni in 5 Iuliu s’au susceputu de nou ungurii Rege alu Boemiei, etc, si Rege Apostolică alu funcţiune oficiala obligatdria, judiciaria, administra­
si nemţii negotiatiunile referitdrie la mpdificatiunile Ungariei, si® 81108 tiva sdu municipala, de locuintia militaria, de orice
ce ar’ ii de a se face in conventiunea comerciale Guvernulu Altetiei Sale Principele Romanieij contributiune de resbelu, de ori-ce natura ar fl,
si vamale. Pana acuma atatu din partea ministe* de o potriva animaţi de dorinti’a de a întinde si afara totuşi do servitiale, care sunţu atasiate po-
desvolta relatiunile comerciale intre Statele loru sesiunei sdu locatiuttei de imobile precum si de pre-
fiului germanii din Vien’a, catu si din partea Un-
respective, au hotaritu a încheia In acestu scopu o statiunile sdu reebisitiunile militari, la cari suntu
guriioru au partecipatu la consultatiuni numai siefii supusi toti naţionalii in calitatea loru de proprie­
cenventiune si au numitu câ plenipotenţiari, adica:
de secţiuni ai ministerieloru de comerciu si financie, tari sdu de locatari de imobile, «a ufjb-o oa nfi;Li
. M. S. Imperatpl-rege pe Iulius Comite Ăn-
si s’au occupatu mai cu seama cu stabilirea ordinei, drassy de Csik-Szent-Kirâly si Kraszna-Horka con- Ei nu Lv.Qr’ putd fi supusi, nici personalu nici
in care se se discute fia-care cestiune. Ungurii siliariulu seu intimu, ministru alu casei sale si alu pentru mobilele seu imobilele loru, la alte datorii,
cerura, câ se se primdsca intre cestiunile de discu- afaceriloru străine, Mare-Cruce a ordinului sf. Şte­ restrictiuni, taxe sdu imposite, de catu acele la care
mbnoiiinage ui/ . vor’ fi supusi si naţionalii. j înoisiiou
tatu si danie de consumu, cari pana acum au esis- fan u etc. etc. r£J g
si IV. Romanii in Austro-Ungari’a si Austriacii
tatu numai in favârea Cislaitaniei.
r
- f .; rifgg r i g râ KG (JL’ (î - 0113105 fBffîRVll? A. S. Principele României pe d. Georgiu si Ungurii in Romania vor avd reciprocu dreptulu
O corespondintia din „Montagrevue*, organu de a dobendi si posede bunuri de ori ce natura si
Costa-Poru, Agentulu Seu diplomaticu, Mare-Cruce
officiosu alu guvernului din Vien’a, dice intre al­ de ori-ce felu,. mobiliaria sdu imobiliaria si vor’
ordinului lui Pranciscu-Iosifu, etc. etc. cari, după
tele, ca rainistrulu de Pretis ar’ fi daţu unguriloru ce. si-au comunicatu puterile loru găsite in buna putd dispune liberu de densele prin cumperat6ria,
se intieldga, ca pana candu va sustâ conventiunea regula, s’au invoitu asupra urmatorieldru articole. vendiare, donatiun8, permutatiune contractu de căsă­
toria, testainentu successiune si prin orice altu acta,
Vamale actuale, guvernulu austriacu nu p6te si nu I. Va fi plina si intrega libertate de comer­
voiesce e se dimite in discussiuni de modificare, ciu de navigatiune intre supusii monarhiei Austro- in aceleaşi conditiuni câ naţionali, fara a plaţi
drepturi, contributiuni si taxe altele sdu mai urcate
pentru ca se teme a nu fi desavuatu din partea Uogare si aceia ai Principatului României, “tiari de caiu acele la cari sunt supusi naţionalii in vir­
voru putd se se stabildsca fia-care pe teritoriulu
tierei intregi. Ddca ungurii voiescu, câ se esope- tutea legiloru (v. art. 1).
celui-laltu Stătu, Supusii M. S. Imperatului Rege
reze niscari modificatiuni in aedsta conventiune, a- V. Cele doue înalte Parti contractante iau înda­
in Romania si supusii A. S. Principelui României
tunci se o anuncie la tempu si apoi după ce con­ in Austro-Ungaria, sdu de s’ar’ stabili iu porturile torirea de a nu impedica comertiulu reciprocu alu
ventiunea va esf din vigâre, ambele parti contrac­ orasiele ori vbri-ce alte locuri din ambele teritorie, supusiloru loru prin nici o probibitiune de impor-
tante voru pold se proceda in deplina libertate. sdu de ar’ resiedd acolo in modu provisoriu, nu tatiune, de exportatiuue sdu de transitu.
Datele statistice, înşirate de calfa unguri, ar’ fi vor’ fi supusi, in exercitiulu comerciului sdu alu Cu tdte aceste nu suntu supuse acestoru dispo-
industriei loru la nici unu dreptu, impositu, taxa sitiuni articolele urmatbrie: tutuuulu sub t6te formele
după paferea nemtiloru f6rte interessante, inse facia
sdu patenta, sub ori-ce denumire ar’ fi, altele sdu sale, sarea, armele, pudra (prafulu de puşca) si
de conventiunea ce se afla in vigdre n’âu nice o
mai rîdacate de catu cele ce vor’ fi percepute de munitiunile de resbelu. Nu suntu cuprinse in
însemnătate" si nice o valbre. Nemţii dicu, ca din- la naţionali | privilegiale, scutirile, imunitatile si acesta restrictiune: puscile, pistdlele si armele de
sii inca dispunu de unele cifre, cari desaproba cu favorile de ori-ce natura de cari s’ar bucura, in comerciu cu obiectele si cartusiele indispensabile

totulu datele adunate de unguri. materia de comerciu si de industria, supusii uneia pentru a loru intrebiuntiare.
Alegerile de deputaţi suntu aprâpe de incheiare. din înaltele Parti contractante, vor’ fi comune su- Se voru potd asemene lua mesuri prohibitive:
U jO , pusiloru celei-lalte. Se intielege, ca prin aedsta — 1° In ce privesce politi’a sanitaria si mai
Lupta mai înfocata s’a desvoltatu si se desvdlta mai
dispositiune nu se der6ga la legile si ordonantiele cu sdma in interesulu sanetatiei publice si conformu
cu seama acolo, unde candiddza deputaţii naţionali,
in vigdre in Statele celoru doue înalte Parti con­ principieloru internaţionale adoptate pentru aedsta, si
si tle aceştia p6te fi vorba, firesce, numai in comi­ tractante si aplicabile tutuloru strainiloru in ge­ 2° In circumstantie excepţionale, pentru ce
tatele Ungariei, in Banatu si in părţile adnesse la neralul privesce provisiunilo de resbelu,