Page 14 - 1875-07

Nici una din cele doue înalte Parti contrac­ unulu din ele, vor’ fi reciproca scutite in cel-altu de de unu entusiasmu fora parechia si că se nu re­
tante nu va supune pe cealalta la o prohibitiune ori-ce dreptu de tra isitu, sâu candu ar’ transita mana lucrulu, ori deputatulu fora comanacu, mai
de importatiune sâu de exportatiune, care nu va directu, sâu candu in timpulu transitului ar’ trebui adaugu la fine si clausul’a triumfatâria „a românok
fi fostu aplicabila in aceleaşi circumstantie la t6te se fia descărcate, dep .se si reincarcate. râszt vettek."— Audi colo! trei romani din poporu
cele-lalte naţiuni. XII. Drepturile id valorem, in caşurile in care
fora vreunu preotu, docente, notariu, ori altfeliu de
VI. Catu despre cuantumulu, garanti’a si percep- le prevede Conventiunea de facia, vor’ fi calculate
tiunea drepturiloru de importatiune si de exporta­ după val6rea la loculr de provenintia a obiectului intelligentu romanu au luatu parte, ergo conclusulu
tiune, precum si in ce privesce transitulu fia care importatu, adaugandu-ie cheltuelele de transportu, din Sibiiu e nullu. —
din cele doue inalte Parti contractante se obliga de sigurare si de con isionu necesarie pentru im­ Nu asia au decursu lucrurile in cerculu de
a face pe cea-lalta se se folosâsca de ori-ce favâre, portatiune in unulu d u cele doue teritorie pene la susu. — Aicia au fostu doi candidaţi, cunoscutulu
privilegiu seu scădere in tarifele drepturiloru, la fruntaria. Horvâth Cryula si Szilâgyi Lajos, dintre cari, deşi
importatiunea sâu esportatiunea articoleloru men­ Iinportatorulu va trebui se adauga pe langa ambii suntu după fusiune totu de un’a partida, to­
ţionate sâu nu in conventiunea de facia, ce una din declaratiunea sa scrisa, constatandu val6rea marfei tuşi pe celu de antaiu l’au doritu regimulu cu totu
ele ar’ putâ acorda unei a treia puteri. Ori-ce importata, o factura indicandu pretiulu realu si
pretiulu, pentru acea au descinsu in campulu de
favâre sâu imunitate concedata mai tardiu unui alu emanandu dela fabricantu sâu dela vindietoriu.
treilea Stătu se va intinde imediatu, fara conditiune (V a u r m â.) lupta tâta aristocrati’a înalta cu corniţele supremu
si prin acâsta chiaru, la cea-lalta parte contrac­ alu comitatului si cu capitanulu Fagarasiului, si
tanta. i. pentru că se fia alesu in contra omului, carele au
Dispositiunile cari precedu nu se aplica de locu: B a i ’ a - d e - C r i s i u la 5 Iuliu 1875. luptatu cu onestitate, nu au fostu nelegalu nece
. ■
1. La favorile acordate acum sâu care s’ar’ unu midiulocu. Unu jude cereuale, pentru ca după
1
Moţii. Astadi pre la 6r’a 1 / 2 din dî candu
potâ acorda ulterioru altoru State limitrofe spre totulu eră liniscitu in opidu, mă inca si militi’a eră convingerea sa ar’ fi doritu pe Szilâgyi, fu sus-
facilitarea circularei pe fruntaria si
in rutulu seu, se aude dintr’odata unu echo „de se pendatu, acâsta sârte avea se ascepte si pe mititeii
2. La obligaţiunile impuse uneia din cele
traiâsca D. H o d o s i u ! * La acestu audiu sariramu de notari, dâca ar’ indrasni a partenf pe Sz. pre­
duoe înalte Parti contractante sâu care ar’ putâ se
la fereşti, si ce ni se presentă? Unu corpu de că­ cum unu notariu romanu fă si capacitatu in rnodulu
se contracteze pe viitoriu.
r unu lăreţi compusu din poporu, fia-care cu frundia de indatinatu de catra capitanu.
VII. Productele solului si industriei României Kossi Sândoru după t6te palmele, după tâte
cari vor’ fi importate in monarchia Austro-Ungara stejeriu in mani si pălărie, acestora urmara 6 caruţie
si cari sunt destinate sâu pentru consumatiune, sâu plene de preoţi, totu asemenea cu stalpari câ odi- loviturele capatate esiâ afora si plangea cu lacrimi
pentru intrepositu sâu pentru reexportatiune sâu ni6ra judeii spre a intempind pre Christu. Si ce si acuma e se aduca legi, cari se fericâsca pe ne­
pentru transitu vor’ fi pasibile de drepturi nici mai erd mai frumosu, corpulu de călăreţi erd compusu fericiţii ! —
radicale nici altele de catu productele naţiunii celei din betrani de ai lui Ian cu verdi cd stejeriulu. Destulu, ca cate si ce feliu de illegalitati s'au
mai favorisate. .
Catu ce intrara in opidu, audiramu una mulţime comisu nu e trâb’a nâstra, le voru scrie maghiarii
VIII. Obiectele de provenintia sâu de manufactura de „se traiâsca D. Hodosiu,* pre cari ii acompa- din partea contraria, de le va primi vre unu diur-
Austriaca sâu Ungara vor’ fi exportate spre Ro-
niamu si noi ( e i , cari din nefericire n’amu potutu nalu alu loru, noi amesuratu adeverului, cauta se
mani’a libere de drepturi de vama, afara de arti­
lud parte la actulu de alegere. Acâst’a se continuă constatamu, ca facia de pressiunile ce s’au comisu
colele afectate de unu dreptu de esire vis ă-vis de
natiunele cele mai favorisate. pana la cas’a marelui barbatu, unde un’a deputa- aici, au fostu siliţi a partecipâ si unii romaui la
IX. Obiectele de provenintia seu de manufac­ tiune intrandu in casa ei anunciă, ca poporulu din alegere, cu atata mai vertosu, ca fiendu pe aici
tura tura Austriaca sâu Ungara enumerate in tarifulu cerculu Bradului de nou ei incredentiadia desti* romani mai mestecaţi, starea preotiloru mai deplo­
A alaturatu pre langa conventiunea de facia, si nele sale. rabila, intimidările si terrorismulu au potutu avă
importate pe uscat sâu pe mare in Romania, vor’
De-aci plecara catra loculu de alegere luandu campu mai liberu. Cu dorere mai constatamu si
fi admise acolo libere de ori-ce dreptu de intrare.
in triumfu pre marele barbatu, incependu ârasi cu aceea impregiurare, ca legile aduse in Budapest’a,
Obiectele de aceeaşi provenintia sâu manufac­ fire-aru catu de aspre, pe fraţii maghiari nti-i deo-
tura enumerate in tarifulu B anexatu pe langa se traiâsca deputatulu Hodosiu! Biat’a cucuveica, blâga, si unde cere interessulu personalu nu au
acâsta conventiune, si importate pe uscatu sâu pe M. Gr., inca înainte de a apuca diu’a, lasase Zaran-
mare in Romania, vor’ fi admise in schimbulu dulu. Asia dâra cu toti banii, cati s’au adusu in pentru ele nece unu respectu. —
achitării drepturiloru de intrare indicate in disulu Zarandu pentru atare scopu, si pre lenga tâta ac­ Unu t e r n a v e a n u .
tarifu, coprindiendu-se si. tâte drepturile adiţionale. tivitatea domniloru maghiari si a unoru farisei be­
Obiectele si productele de provenintia sâu de ţivi, ce cortesira si amblara pre la Deva pentru de D i n c o m i t a t u l u S o l n o c u i u i
manufactura Austriaca sâu Ungara cari nu suntu
a aduce pre unulu si pre altulu cu infiuintia asu­ i n t e r i â r e 2 Iuliu 1875.
enumerate in tarifele A sâu B, vor’ fi supuse, la
pra unoru alegatori romani, totuşi cu tâta compa- Impressiunea conclusului nationalu romanu din
intrarea loru in Romania, la plat’a unui dreptu
unicu de importatiune de 7 la suta din valârea ni’a loru trebuira a se reintârce cu budiele înfiate. Sibiiu. — Alegerea deputatiloru pre bani. Oorte-
loru la loculu de origine fixatu conform, art. Xtl, Dela Halmagiu inca ne sosi soirea, ca Borlea sirea cancelariei episcopesci, p. contele tinerulu
si XVII din conventiunea de facia. va fi aleşulu preleDga tote cortesirile, si prelenga Bethlen Andrds.
In plat’a acestui dreptu de 7 la suta vor’ fi acea, ca presidele tribunalului inpuse officialiloru Conclusulu nationalu romanu din Sibiiu au tul-
coprinse t6te drepturile adiţionale. romani, că cei ce nu voru a votd prelenga Dr. buratu pacea si liniştea tutoriloru noştri maghiari
Se intielege, ca drepturile ad valorem vor’ fi Solyom Fekete, procurorulu r., n’au ce caută la intr’o mesura neasceptata, ca-ce ei credeau amesu­
înlocuite prin o comuna intielegere, indata si pe
Halmagiu, ci se remana in cancelaria! ratu dorintieloru loru impie unu conclusu de acti­
atatu pe catu se va potâ, prin drepturi specifice
achitabile pe greutate si calculate ârasi pe basa de Vedeţi cum s’a metamorfosatu rutin’a romanu­ vitate. — Se liniscira inse curundu, ba se bucu­
7 la suta. lui. Astadi elu este celu mai incarnatu. rară din respecte personali de passivitatea pronuu-
Pana ce se va efectua acâsta reductiuue, im­ „T i t u s“ ciata, intr’atata, incatu numai decatu pasira 6 inşi
portatorii austriaci si unguri vor avâ facultatea de câ candidaţi de deputatu, esprimendusi adenc’a ne-
a alege intre drepturile ad valorem prevediute de multiamire cu starea actuala a unitlBief Tran­
acâsta Conventiune si drepturile specifice achitabile D . - S z t . - M a r t i n u in 6/7 1875. silvaniei — corcite —, prin care ei s’au datu le­
pe greutate sâu numeru si determinate sâu de către
Concedeti-mi pucinu spaţiu spre a comunică gaţi in manile guraliviloru ungureni, si aceştia
o conventiune speciala încheiata cu o tertia potere.
decursulu alegerei deputatiloru, carea s’au seversitu totuşi nu le concedu, câ dintr’unu comitatu cu 114
X. Se va preleva iu Romani’a asupra mâr-
in acestu comitatu in 5 Iuliu si inca pentru cer­ mii se tramita după 30,000 suflete cate unu depu­
furiloru de ori-ce natura esportate pe uscatu sâu
culu inferiâre in D.-Szt.-Martinu, pentru celu su- tatu, precandu âcca din cei 6 candidaţi ar’ remauâ
pe mare din Principatulu romanu in monarchia
Austro-Ungara, la esirea loru si dreptu înregistrare, periâre in Balavâsâr. — indata provediuti cu panea de tâte dilele 5 inşi;
drepturile specificate in tarifulu Romanu alu drep­ . In cerculu inferioru unde si populatiunea rot maghiarii transilvăneni inca recunoscu, ca ungurenii
turiloru de esire, promulgatu de A. S. principele mana e mai dâsa, numerulu alegatoriloru trece cu sustienu statulu in stătu! adeca ca transilvăneni»
României cu data din Sinaia de 6 August 1872.
ceva presto 700, din cari in 6 a 1. c. demaneti’a loru numai la parteciparea grautatiloru le e des­
Se intielege ca drepturile de esire in chestiune nu
cam pe la 9 6re s’au infacisiatu abia pana la 200 chisa calea spre libertate si egalitate, dâra nu si
vor’ trece nici-odata peste 1 la suta din valârea
intre carii si 3 di trei romani, si aceştia inca judi la participarea drepturiloru politice cu ungurenii.—
marfuriloru exportate.
comunali, cari au venitu ex o fio. — Nice acâsta bucuria inse nu le dură multu,
Acâsta dispoaitiune nu este aplicabila in caşurile
prevediute de art. XVIII din acâsta Conventiune. Oei din capulu trşbiloru — fia ca s’au frapatu ca-ce purtara târna mare, nu cumva d. Alesandru
Vor’ fi asemenea scutite de acestu dreptu de de atatu indiferentismu chiaru din partea maghia- B o h a ţ i e l u se pasiâsca. de deputatu in cerculu
esire, afara de articlele d^ja indicate in susu nu- riloru, fia ca i-a desgustatu passivitatea romaniloru superioru, si d. Gtavrilu M â n u in celu inferioru si
mitulu tarifu, articlele enumerate in tarifulu C, executata in modu atatu de eclatautu — au dis- abia in cele de pre urma 48 de âre se convinseră,
alaturatu pe langa present’a Conventiune. i| r ] ■ ' i • Q I l*T ‘ i ri f > r, , . • . , ' — \ n : n \
pu8u, de uniculu candidatu Lud. Tisza fratele mi­ ca ei nu voru fi tulburaţi. — Martori oculati ade­
G-uvernulu romanu -si reserva pe langa acâsta
nistrului s’au aclamatu. — verea, ca d. Bohaţielu a amblatu in cerculu Lapu-
de a isbi sdrentiele si aifânele, sdrentiele de hartia
La acâsta alegere monotona numai am de a siului din satu in satu, de sf d. Bohaţielu dâra
si maculatura exportate din Romania, cu aceleaşi
drepturi de esire, la care aceste obiecte ar’ fi su­ adauge nemica, de catu a trage atenţiunea Onor. nici de 20 ani n’au amblatu pre acolo, âra dlui M.
puse la exportarea din Austro-Ungaria. publicu la iubirea de dreptate a fratiloru maghiari, ei făcură visite toti matadorii incependu dela d.
XI. Mărfurile de ori-ce natura, venindu din cari prin unu telegramu comunicatu in „Kelet*, comite supremu spre a se convinge, âre Va pasf de
unulu din cele doue teritorie sâu mergundu la din 6 a 1. c. seducu opiniunea publica scriendu deputatu sâu ba?