Page 17 - 1875-07

GAZETA TRANSILVANIEI

Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 6e prenumera la poştele c. si r., si pe Îs ■
Ftii'a, candu concedu ajattiriale. — Pretiulu: Aamln IIIVI1I. DD, corespondenţi. — Pentru serie 8 or,
1
pe 1 arm 10 fi., pa / 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu*
i
v. a, pe unu anu sdu 27s galbini mon. «nnattiria. blicare. '■ ^ 1

Ir. 48. Braslovn 15|3 lulin 1875.

Actista vatema independinti’a metropoliei Alb’a- s t a t e e t p r a e r o g a t i v a j u r i s d i c t i o n a l i
ad Jfr. 122—1875. Iuliei a) pentru ca statutele acele s’au facutu fara i n p e r p e t u u m pariter exemptae sint et liberatae.
Program’a conlucrarea autoritatei supreme besericesci a acestei — Insuper Magnovaradinensem Dioecesim, quae Stri­
provincie, carea este după cantinele besericei ntistre goniensis ejusdem Antistitis jurisdictioni a sua fun-
pentru adunarea generale cstraordinaria
a Associatiunei transilvane romane pentru sinodulu provinciale, raa s’a estinsu si 'preste actista datione praefata subjecta fuit, ab eadem jurisdic­
litcratur’a si eultur’a poporului romanu, provincia in contra protesteloru repetite a le me- tione et potestate de Metropolitae ipsius libero con-
conchiamata la A l b ’ a - I u l i ’ a (Belgradu) pre tropolitului, si ale consistoriului metropolitanu, in sensu et resignatione in perpetuum ea ratione dis-
6/18 Ililiu 18*5. contra protestului consistoriului plenariu alu diece- trahimus et avellimus, ut non modo Magnovara-

1. Membrii Associatiunei, după finirea servitiului sei Gherlei, in contra protestului clerului si a mi- diensis Antistes graeci ritus Catholici uniţi, sed
divinu, se aduna la loculu destinatu pentru reniloru din diecesele Oradei si a Lugosiului; b) vero etiam omnes illius Dioecesis Ecclesiae, civitates,
tienerea siedintiei adunarei generale. pentru ca statutele acele ignortidia cu totulu sin6- oppida, pagi, matrices et filiales Parochiae, Mona-
2. Presidiulu deschide adunarea generale estra- dele provinciali, cari după disciplin’a si organismulu steria, Conventus, cujuscunque generis Iustituta, o-
ordinaria, indigitandu scopulu aceleia. internu alu besericei gr. cath. au fostu si suntu mnes et singulae utriusque sexus personae, cujuscun­
3. Adunarea alege pentru portarea protocolului factorulu principale, ma jurisdietiune suprema sub que gradus ordinis et conditionis, denique caetera
unu notariu ad hoc. pontificele romanu, in ttite trebile cercuscrise in § omnia, quae inibi existunt, ab antiqua Archiepiscopi

4. Adunarea iâ la desbatere propunerea relativa 2 alu proiectului r. catholicu. Strigoniensis jurisdictione et s u p e r i o r i t a t e si-
la reasumarea si eventualmente modificarea 2. Ca prin acele statute se vetama drepturile militer in perpetuum distracta prorsus et exernta
conclusului adunarei generale din anulu tre- metropoliei Alb’a-Iuliei, se cundsce si deacolo, ca censeantur.* Quae cum ita sint, turn Magno-Vara-
cutu 1874 de sub Nrii XLI, XLII protoc. după §§ fii 11 si 29 cele d6ue organe supreme, diensis et Fogarasiensis, turn duarum per Nos ere-
destinate pentru administrarea trebiloru mai sus ctarum Lugosiensis nimirum et Armenopolitanae
Dein siedinti’a ordinaria a comitetului
Associatiunei, tienuta la S i b i i u in specificate, adeca congressulu din Pest’a si senatulu Diticesium teritoria, una cum ibi existentibus civi-
6 luliu n. 1875. dirigente, stau sub presidiulu jrimatelui dela Stri- tatibus, oppidis, pagis aliisqae accesoriis in Ecclesi-
gonu: tira metropoli’a Alb’a-Iiliei, câ metropolia asticam Provintiam Graeco-Catholicam unitam 1 i n -
gr. cath. de sene statattire, nu p6te recun6sce unu q u a e B o m a n i c a e , atque adeo unam Archiepi-
O B S . S R t A t . l C N I
la reportulu*) comissiunei de 27 a congressului cato- asemenea amestecu in trebile fale besericesci; de scopalem Metropoliticam Sedem Fogarasiensem Ro­
tira-ce m a n o r u m Graeci Ritus Catholici uniţi, eadem
liciloru din a. 1871 datu la petitiunea unoru cato­
a) actista oprescu ss. cantine ale besericei gr apostolica auctoritate perpetuo quoque erigimus et
lici de ritulu grecescu. —
cath., anume canonulu 13 alu.şin. dela Antiochi’a instituimus* *). —
Acea coinissiune afirmase:
in care se dice: Nullus Episcopus ex alia provincia c) Auxeoteculu primatelui dela Strigonu in tre­
I. Cumca prin „Statutulu autonomiei beseri-
audeat ad aliam transgredi...................Si vero nullo bile besericesci ale provinciei gr. cath. a Alb’a-
cei catolice din Ungari’a* conditiunile fundamentali
vocante, inordinato more deprojeret super aliquibus Iuliei opresce si § 14 alu art. de lege XLIII din
ale sântei uniri ar’ remanti preste totu neatinse, si
ordinationibus et e c c l e s i a s t i c i s n e g o t i i s 1868, cu care legile anteriore transilvane, ceri re-
in specie ritulu, disciplin’a beserictisca si organis-
ad eum non pertinentibus, comionendis, irrita qui- gultidia libertatea religionaria si autonomica, egali­
mulu internu alu greco-catoliciloru neci s’ar’ tienti
dem, quae ab eo geruntur, ezitant, ipse vero in tatea si relatiunile reciproce ale confessiuniloru re-
de sfer’a activitatei autonomiei.
compositi motus sui et irrationailis audaciae subea cepte si ale jurisdictiuniloru besericesci de pre ter-
La acestea noi observamu; Una dintre condi­
ultionem, ex hoc jam damnatul a Sancto Ooncilio. ritoriulu Transilvaniei si alu partiloru ei canduva
tiunile fundamentali ale 8. uniri este) câ recunos-
b) Actista se opresce si pin Bulla pontificia adnese, se estindn si preste greco-catholici; — pre-.
cundu gr. catho. primatulu ponteficelui romanu, si
din 24 Novembre 1853, cu cae s’a restauratu me cum si art. XXXIX dietalu din 1868, prin care
in specie romanii gr. cath., constituiţi fiindu cu hie-
iropoli’a Alba-Iuliei si care se ncepe cu cuvintele metropoli’a Alb’a-Iuliei s’a inarticulatu in legile
rarchi’a loru independinta, si n u m a i scaunului
Ecclesiam Christi*; de 6ra-ceprin Bulla acea fo tierei câ gr. cath. — va se dica cu drepturile ce
Bornei subordinata, in intielesulu decretului uniunei
stele diecese gr. cath. a Fagaisiului si a Oradei i se cuvinu după disciplin’a besericei gr. cath. si
dela sinodulu ecumenicu din Florenti’a din a. 1439
mari, adeca t6ta provinci’a gr.cath. a Alb’a-Iuliei, după Bull’a canonisattiria. —
drepturile si privilegiele hierarchiei romane gr. cath.
s’au scosu in p e r p e t u n m , î numai de sub ju- 3. Se dice in reportulu comissiunei, ca ritulu
se se pastredie nevetamate, conformu ss. cantine si
risdictiunea metropolitana a priatelui din Strigonu, si disciplin’a beserictisca a gr. catholiciloru nu se
disciplinei besericei grecesci „salvis videlicet o m n i -
ci anca si de sub ori* ce alţi potestate si prae- tienu de sfer’a activitatei autonomiei din Pest’a;
b u s eorum juribus ac privilegiis. —
rogativa jurisdictionala, cu cuutele: inse in § 2 alu aceloru statute, din sfer’a activi­
Oonditiunea actista fundamentale prin statutulu
„Ad majorem omnipotent Dei gloriam, ca- tatei congressului din Pest’a se eschidu numai
amintitu (este violata), de 6race
tholicae religionis incrementur nec non spiritua- t r e b i l e i n i n t i e l e s u l u s t r e n s u dogmatice,
1. după § 2 alu aceluiaşi statutu sfer’a de
lem R o m a n o r u m *) coolationem et com- îierarchice, liturgice si eclesiastico-disciplinarie.“ —
activitate a autonomiei catholiciloru, voindu se traga
modum, motu proprio, certascientia ac matura Pre basea acestei clausule elastibe „in intiele­
in laintrulu seu si provinci’a' metropolitana a Alb’a-
deliberatione nostra deque Apo^icae potestatiis ple­ sulu strensu* congressulu din Pest’a in §§-fii 14,
Iuliei (v. § 9) in trebile denumirei la beneficie be-
nitudine Dioece8im fogarasierm in Transilvania 35 si 116 si a luatu voiea
sericesci, pe terenulu instructiunei publice, cu pri­ a) de a regulă modrulu conferirei tuturoru be-
quae jam inde a sua instituţia metropolitico juri
vire la averi si fundatiuui besericesci si scolarie, cu
archiepiscopi Strigoniensia ad aec usque tempora neficieltiru besericesci, dela metropolitu pana la pa-
unu cuventu, in t6te trebile de referintie temporala roculu celu de pre urma, si in provinci’a ntistra, de
obnoxia fuit, ab eadem, jure isubjectione ejusdem
a besericei ntistre se estinde preste ttite acele, cari a buna stima pentru acea, pentru ca conferirea be-
}
Metropolitani Antistitis, acceite cousensu prae-
interestidia in comunu pre credentiosii besericani si neficieloru nu a socotitu a fi lucru strensu disci-
misso, auctoritate apostolica mimus et dissolvi-
mireni. — Apoi in ttite trebile cuprinse in actista fiinariu; cu ttite ca celu ce cuntisce cantinele bese­
mus, ita, ut ipaius Dioecesis itistites graeci ritus
sfera de activitate după § 8 jurisdictiunea suprema ricei gr. cath. scie, ca beseric’a in ttite veacurile
Catholici uniţi, quaeque inibuistunt Ecclesiae, o-
ge constitue in congressulu din Pest’a. — in sintidele sale ecumenice si provinciali a regulatu
mnes civitates, oppida, pagi, raeciae sive matrices
modalitatea conferirei beneficieloru, socotindu-o acti­
*) Acelu reportu ştiu relatiune s’a titulatu t sive filiales, itemque coenobialonasteria, Iustituta
sta de lucrulu celu mai importantu alu vietiei pu-
„A huszonhetes bizotsâg J e l e n t t i s e ntimely gtirtig qnaelibet turn ecclesiastica, t saecularia et quo-
szertartâsu ktirvtinyeztisi figytiben* si este subscrisu rumvis ordinum regularia, ois denique utriusque fiice besericesci, care taie afundu in disciplin’a be-
in numele comissiunei de 27 in Pest’a. 27 Martin aerictisca.
sexus personae cujuscunque jlus, ordinis et con-
1871 Br. S e n n y e i P â l , bizotsâgi elnok et Dr.
Pados Jânos bizotsâgi Jegyzo. Ni se pare, ca ditionis a pristina, cui anteaberant, Metropolitae
acuma după 4 ani, br. Sennyei nu ar’ mai subscrie Strigoniensis jurisdictione, e t i a v i s a l i a p o t e ­ *) Adeca acf metropoli’a si cele trei episco­
unu actu atatu de superficiale, precum este acelu pii sufragane se recunoscu si declara totu-odata de
reportu din 1871. G. B. *) In locu de Valachor Red. j y o m a n e s c i n a ţ i o n a l i .