Page 18 - 1875-07

In §§-fii aceia congressulu din Pest’a, senatulu valideze dinsulu in 1877 planulu de revisiune a La Augustu 1878, lini’a de junctiune a Pre­
dirigente cu primatele din Strigonu in frunte -si pactului dualisticu. dealului va se fia gafa.
insusiescu una potere de jurisdictiune essentiala nu Precandu in sessiunile trecute romanii din Un- Totu in siedinti’a din 24 Iuniu, camer’a a mai
numai pentru metropolitulu si episcopii, ci inca si gari’a propria erau representati in camer’a din Buda- votatu unu importantu proiectu de lege, relativu la
preste ttite perstinele besericesci ale provinciei Alba- pest’a prin cate 20—22 deputaţi naţionali si gu­ inchiarea unei transactiuni cu d. Lemaitre pentru
Iuliei, candu acele pers6ne t6te prin Bull’a pontifi- vernamentali, pre atunci in corpulu legiuitoriu, ‘ce chestiunea mesureloru si greutatiloru, care data
cia suntu sc6se de sub o r c e superioritate a prima- se va constitui pre basea alegeriloru efeptuite dilele inca din 1866.
telui din Strigonu. aceste, voru fi representati numai prin vr’o duoi- In tempululu din urma s’au seversitu in Ro­
b) de aci urmtidia, ca in §§-fii 24, 26, 37 si spre-diece deputaţi parte naţionali si anume: Gene- man i’a mai multe acte de importantia si de in­
48 statutele acele nu au socotitu ca s’ar’ tienti de ralulu in pensiune Traianu D o d a , Alessandru Ro­ teresau nationalu romanescu. Afara de conventiunea
trebile in intielesulu strensu disciplinarie, a fa- man u, Dr. Iosifu H o d o s i u , Parteniu C o s m a , comerciale inchiata cu statulu austro-ungurescu, ca­
cultâ pre congressulu din Pest’a de a statori pro- Sigismundu B o r l e a , George P o p a si Const. Gur- mer’a romana a mai avutu a discute si asupra unui
cedur’a disciplinaria cu privire la plansorile ce s’ar’ b a n u , parte guvernamentali precum: Antonescu, actu de concessiune, data companiei anglese Crawlei,
ivi in t6te trebile ce se tienu de sfer’a activitatei Petru Mihâlyi, Ciplea, Ioanu Popu si I. Missiciu. pentru construirea linieloru ferate Ploiesci—Predealu
congressului, precum si a decide t6te cestiunile ce Cetindu aceste nume, p6te se va intrebâ cineva, ca si Adjudu— Ocn’a. Trei societăţi romane si un’a
s’ar’ escâ in acele privintie; de a dispune la caşu­ 6re „omulu* unde a remasu? Pentru aceea spre francesa au concuratu după concessiunea acestei li­
rile de delaţiuni, si plansori pentru vindicarea ne- orientare notificamu, ca elu a cadiutu in cerculu nie ferate, inse ttite aceste au trebuitu se cada fa-
regularitatiloru emergente: cu t6te, ca după canti­ Moravitiei, unde suntu 1150 alegatori, intre cari cia de compani’a anglese. Guvernulu a voitu ast­
nele si disciplin’a besericei gr. cath. t6te trebile 400 romani resariteni si 120 romani apuseni, tira feliu si camer’a, actista masîna a guvernului, a
acele sunţu de a se compune si decide in sintidele restulu străini, si cu ttite aceste dinsulu a cadiutu, decisu cu maioritate de vr’o trei voturi, câ se fia
diecesane si provinciale, prin concursulu tuturoru precum ne spune in organulu seu, fiindu ca „fraţii vointi’a guvernului. Acum acestu actu de conces­
episcopiloru unei provincie, tira neci decum prin de unu sânge, u n i ţ i i n o ş t r i , au decisu in con siune a ajunsu in senatu spre discutiune si apro­
amesteculu nerogatu alu episcopiloru din alta pro­ ţra ntistra.* Nu voimu se illustramu aici bunele bare, inse precum cetimu in un’a din foile de Ro-
vincia, după cum ne invtitia I sinodu ecumenicu la intentiuni ale scriitoriului, ci voimu numai a ni mani’a, patru din cinci secţiuni ale senatului au
can. 5, sinod. Antiochianu can. 12, 13, 14, 15 si esprime parerea de reu, ca se face capitalu confes decisu a respinge concessiunea, ceea ce inse abiâ se
20, sinod, dela Trulla can. 8, sinod, alu II dela sionalu chiaru si din efectele corruptiunii si ale ptite crede.
Nicea can. ,6. pressiunii. Romanii apuseni suntu pecatosi, ca au Intre P r a n c i ’ a si Germani’a tirasi s’ar’ fi
Asia dtira din cele dtiue categorie aduse inainte votatu contra dinsului, tira romanii resariteni suntu escatu, se dice, unele diferintie si complicatiuni de
se vede, ca congressulu din Pest’a cu ajutoriulu demni de lauda, ca nu s’au dusu la urna se voteze natura prea seri6sa, Ambassadorele francesu l’a
clausulei „in intielesu strensu* s’a crediutu pre pentru dinsulu. Ir actista conclusiune este totu curtea de Berlinu si-ar’ fi cerutu deja literile cre-
sene indrepţatitu a taiâ in a n i m ’ a disciplinei nti- atatu de pucina l o g i c a , pre catu de pucina mo­ dentionale spre a se inttirce in patria. Soirile mai
stre canonice, si a stirbâ in modulu celu mai sim r a l a este in faptulu memoratu. n6ue inse reducu t6ta actista noutate de sensatiune
titu organismulu internu alu besericei n6stre greco la impregiurarea, ca intru adeveru representantele
La observatiuiile din numerulu precedentu
catb. r o m a n e , chiaru atunci, candu comissiunea francesu la curtea de Berlinu este chiamatu acasa,
mai adaugemu, ca in unele locuri ale Transilvaniei,
de 27 dechiara, ca acele lucruri'pretitise ale ntistre inse nu din altu motivu, ci din simpl’a causa, ca
passivitatea Romani.oru s’a manifestatu in modu
remanu neatinse. Acea contradicere nu ptite urma este pre mare ultramontanu, ceea ce n’ar’ prea
eclatantu si impuneloriu. Asiâ pentru esemplu in
de airea, decatu numai djntr’acea retacire, ca con­ placti domniloru din Berlinu.
cerculu Mercurei, urde s’a decretatu pentru prim’a
gressulu acela s’a socotitu pre sine indreptatitu de O alta scire dela Versali’a spune, ca Adunarea
data politic’a de pasivitate, nu s’a infacisiatu la
a decide despre acea ce se tiene in intielesulu naţionale a primitu unu proiectu de lege, prin care
urn’a electorale nice baremi unu sufletu alegatoriu,
strensu de trebile djsciplinarie, hierarchice, rituali se deschide ministrului de resbelu unu creditu su-
din care causa nice nu s’a facutu alegerea, ci s’a
si dogmatice, si ce nu se tiene. plimentariu de u n ’ a s u t a m i l l i t i n e in socottil’a
amenatu pre 22 Iulu. In alu duoilea cercu elec-
Dtira a decide despre acea ce se tione in in­ toraiu am scaunulu Orestiei inca n'a partecipatu la licuidaliunel cheltuieleloru anului 1875. — Gre-
tielesulu strensu de trebile hierarchice, rituale si alegere nici unu aegatoriu romanu, si precum noble se va fortifică, ceea ce nu prea mirtisa a in-
ecclesiasţjco-disciplinarie ? si ce se tiene de acele scirnu, in cerculu Singeorgiului, districtului Naseu- entiuni de pace.
in intielesulu mai largu? cu privire la provinci’a dului inca s’a intemfiatu totu a semene. O depesia din Londra ne face cunosutu, ca
gr. cath a Alb’a-Iuliei, in prim’a linea câ compe- deputatulu Cochrane a interpellatu pre guvernu in
Precum se. scie negotiatiunile intre guvernulu
:
tentu este chiamatu singuru sinodulu provinciei gr. privinti’a progresseloru Russiei in Aai’a centrale,
ungurescu si celu ntntiescu din Vien’a, in privin-
cath. a Alb’a-Iuliei, fara altu amestecu strainu. — cerendu se se depună si se se publice corespon*
ti’a revisiunii convntiunei vamali si comerciali,
(Va urmâ.) dinti’a relativa la actista Gestiune. Secretariulu
precum si in privinţa bancei unguresci naţionali,
ministeriului de esterne a declaratu, ca ar fi ino-
n’au dusu la nice nu resultatu. Totu lucrulu a
portunu a da publicităţii corespondinti’a; ca reia*
SSfâlâioviI, 14 Iuliu st. n. 1875. remasu balta, pana 0 Va esi din vigtire conveni tiunile cu Russi’a aiintu prea amicale si ca guver­
tiunea sustattiria. ’emtii nu voira se intre in
Alegerile de deputaţi pentru camer’a ungurtisca nulu Angliei nu vede in progressele Russiei de­
discussiuni meritorie oi voira numai se pipăie
s’au seversîtu in cea mai mare parte a loru. Gu- catu intentiunea de a deschide caii noue comer-
pulsulu unguriloru, )ntru câ apoi se se scia orientâ
vernulu si-a creatu la aceste alegeri o maioritate, ciului in Asi’a centrale. Catu pentru politic’a
pana la esirea din v;tire a conventiunii, ce susta
care va jocâ după cum i va fluerâ. De asemeni anglesa, ea tinde a stabili o zona de state neu­
astadi. Din actista c:sa ungurii s’au catranitu reu
maioritati au dispusu la inceputu mai ttite ministe- tre intre fruntariele Russiei si posessiunile An­
asiâ incatu organulu l-lui ministru Tisza Kâlmân
riele unguresci, cate s’au perondatu dela crearea gliei, incependu cu consolidarea Afganistanului. In
vrti se sparia acum re nemţi si se-i capaciteze
dualismului si pana astadi, inse curendu-dupa aceea urm’a acestoru declaratiuni importante, deputatulu
chiaru si cu taisiu. săbiei. Astfeliu diariulu
tirasi mai ttite aceste ministerie s’au vediutu pără­ interpellante si-a retrasu propunerea relativa Ia
„Ellentir* scrie intraltele: „Noi amu datu unu
site, ba chiaru atacate de catra creaturele maniloru depunerea si publicarea corespondintieloru.
pretiu destulu de me pentru amiciti’a Austriei,
loru. Deci judecandu după faptele premerse, trebue Din Madridu se comunica cu dat’a de 7 Iuliu,
asiâ incatu astadi nunai potemu fi asiâ de prosti,
se conchidemu cu ttita probabilitatea, ca nice ac- ca siefulu carlistu Dorregaray impreuna cu 14 ba-
câ se mai aducemu crificie pre altariulu Austriacu
tualulu guvernu nu va fi fericitu a se bucură lungu talitine de carlisti s’a retrasu in direcţiunea dela
fora nice unu contrairvitiu. Dtiea li place austria-
tempu de obedient;’» si increderea 6rba a cetei de Barbastro, prin urmare patru provincie suntu eva­
ciloru, noi ne aliamuu si, inse nu pre socotel’a
mamaluci, ce prin organele de administratiune pu­ cuate de catra carlisti.
pielei n6stre. Dtiea se domnii din Vien’a voru
blica si prin alte machinatiuni a facutu se tisa din Tatalu lui Don Carlos fit arestatu in gar’a
voi se continue cu ptic’a tradiţionale, atunci se
urnele electorali; mulţimea venatoriloru de posturi dela Hendaye si condus la Bayona.
scia dinsii, ca noi nericepemu la regularea inde­
grase si de alte iuteresse personali va sci se in-
pendenta a afacerilora6stre vamali si apoi atunci
ttirca spatele si acestui guvernu tocmai candu i va
nu vomu avti inainteochiloru, decatu numai in°
fi lumea mai draga, pentru ca astadi speculantis- B r a s i o v u 3 0 I u n i u . Sctilele gimnasiaîe,
teressele nâstre prop: Dtiea vi p l a c e , a u n -
mulu este mai pre-susu de patriotismul candu cei comerciale si reale precum si cele primărie de co­
t e m u c u v o i , i n s t t i c a v a t r e b u e s e f i a ,
de nou inrolati in şirurile parintiloru patriei nu-si pii si de fetitie au incheiatu anulu scolasticu in
a t u n c i l u c r a m u i a d e v o i , b a c h i a r u
voru vedti realisate sperantiele, ce le-au aninatu de diu’a SS. apostoli Petru si Pavelu cu festivitatea
c o n t r a v 6 s t r a . * -Este aspra actista amenin-
mandatulu de deputatu, atunci in daru li se va îndatinata. Cine si-a luatu osteneala de a asiste
tiare, inse catu de iosu e neamtiulu, totu nu
spune, ca patri’a e in periclu si ca Hannibalu e la esamenile din anulu acesta, a trebuitu se fia
credemu se se sparia.
inaintea portiloru. — De altmintrea d-lu ministru surprinsu de progressulu eminentu, ce l’au mani­
alu affaceriloru interne ptite se-si gratuleze la splen- In B u c u r e s c i t Iuniu 1875 s’a votatu de festatu şcolarii acestui institutu pana si in acele
didulu resultatu alu operatiuniloru sale, inse cu ttite adunare concesiunea a d-lui Crawley si C-nie discipline, care suntu mai cu seama facultative,
aceste noi ne incumetamu a-lu asecurâ, ca nu acti- pentru construirea linru dela Ploieşti—Predealu adeca neobligate; cum suntu: desemnulu, frances’a,
st’a va fi acea camera, cu ajutoriulu careia se-si si Adjud—Ocn’a. cântările si gimnastic’a. Trebue se constatâmu, ca