Page 19 - 1875-07

numerulu obiecteloru de invetiementu a crescutu in exportate si designate prin o comuna intielegere. natur’a si denominatiunea loru comerciala se sufere
timpulu din urma, incatu intr’adeveru nu sci se Pentru acăsta importatorulu va trebui se presintei o schimbare esenţiala.
la vamă celei-alte tiări, său o declaratiune oficiala
admiri pe professorii, său pe şcolarii, ca suntu in d) Sacurile pentru ambalagiu si butăele găle
1
făcută inaintea unui magistratu functionandu la purtandu semne de intrebuintiare.
stare de a portă povar’a, casiunata de multifarieta-
loculu de expeditiune, seu un certificatu liberatu de XIX Mărfurile supuse tratamentului de intrare
tea instructiunei. siefulu servitiului vamiloru de la biuroulu de ex-
pe cauţiune si trecundu imediatu din teritoriulu
Noi voindu a fi drepţi declaramu, ca admiramu portatiune, său un certificatu liberatu de Agenţii
uneia din cele doue înalte Parti contractante pe
pe professorii pentru bunulu tactu si pentru pru- consulari ai tierei, in care importatiunea trebue acela alu celei-alte nu voru fi de locu desfăcute
dent’a circumspectiune, cu care sciu se afle in mul­ făcută si cari răsida in locurile de expeditiune său (deballăes), si pecetile nu voru fi rădicate si în­
in porturile de imbarcare. Factur’a marfuriloru in
ţimea obiecteloru unu punctu de concentrare, in care locuite sub reserva de a se fi indeplinitu cerintiele
chestiune presentata biroului de vama respectivu va
aceste coincidu si compunu acelu i n t r e g u , care servitiului combinatu pentru acăsta.
pute prin exceptiune tienă locu de certificatu de
in limb’a invetiatiloru se numesce s i s t e m u . Asia origina. In generalu formalităţile servitiului vămalu
trebue se fia, ca-ci numai astfelu fiindu se p6te es- XIV. Dăca vam’a, in cele 24 ore dupe ce i voru fi simplificate si expeditiunile se voru efectua
in acelasiu locu, prin organulu unei singure autori-
plicâ impregiurarea, ca in fia-care classe, numerulu se va fi presentatu declaratiunea, crede insuficienta
tati, si voru fi accelerate catu se va pută mai multu.
eminentiloru este proportionalminte mare, in vreme valărea ce arata, va avea dreptulu de a retienă XX. Cele doue înalte Parti contractante vor
ce numerulu scolariloru slabi este micu. Pentru mărfurile, platindu importatorului pretiulu declaratu îngriji a aduna in aceeaşi localitate, pe catu va fi
de densulu maritu cu 10°/ . Acesta plata va trebui
demonstrare me provocu numai la unu singuru es- 0 Cu putintia, biurourile loru de vama stabilite pe
se fia efectuata in cele 15 dile, cari vor succede
semplu, care este totodată si celu mai competentu fruntarie, pentru câ operaţiunile vamale, la trecerea
declaratiunea, si drepturile, dăca vor fi fost perce­
in asta privintia — este adeca casulu, ca intre © pute, se vor’ restitui iu acelasiu timpu. marfuriloru de la un teritoriu la altulu, se se păta
maturisanti, ^ au reportatu calculu de p l e n e efectua simultaneu.
XV. Importatorulu contra caruia vam’a uneia
XXL Dăca una din cele doue înalte Parti
m a t u r i s i 2 d e m a t u r i . din cele doue tieri va voi se exerciteze dreptulu de contractante crede necesariu a stabili, său a face
Yorbindu in generale despre acestu institutu preemtiune stipulatu de articolulu precedentu, va
se se stabilăsca de către autoritatile municipale si
trebue se-i damu tributulu celu mai mare de res- pute, in cele 8 dile dupe ce i se va fi comunicatu altele, un dreptu nou său un suplimentu alu drep­
pectu si de recunoscintia. decisiunea vamei in acesta privintia, dăca prefera, tului de accisa seu de consumatiune asupra unui
se căra estimatiunea marfei de către experţi. Aceeaşi
Iu specie nu ne potemu retienă dela una ob­ articulu de productiune său de fabricatiune naţio­
facultate va ave si vam’a candu nu va găsi de
servare si anume una observare efluenta dintr’o nala prevediuta prin convehtiunea de facie, articolulu
cuviintia a recurge imediatu la preemptiune; ea va
anima sincera a unui romanu din tagrn’a aceloru trebui inse se comunice importatorului decisiunea s’a similaru strainu va pută fi imediatu grevatu la im-
portatiune de un dreptu egalu.
pucini remasi, cari in butulu tuturoru impregiura- in privinti’a acestei expertise in cele 24 6re, dupe
Prin urmare mărfurile din teritoriulu uneia
riloru petrecute de 27 de ani incbce, totuşi au re- ce acesta i va fi presentatu declaratiunea sa.
din cele doua înalte Parti contractante nu voru fi pa­
masu Constanţi si credintiosi programului nationalu, XVI. Ddca expertis’a constata, ca valărea sibile, la intrarea loru in teritoriulu celei-lalte, de
care singuru numai este in stare se ne aduca unu marfei nu trece cu 5°/ peste cea declarata de nici un dreptu de accisa seu de consumatiune, sub
0
importatoriu, dreptulu se va percepe dupe sum’a din
viitoriu demnu de noi. Y’amu spusu cine sum, ori-ce numire ar fi, dăca mărfurile de aceeaşi na­
declaratiune.
pentru că se-mi poteti apret’â observarea mea. In- tura nu suntu nici produse nici fabricate in acăsta
Ddca valărea trece cu 5% peste cea declarata, ultima tiera.
data ce amu avutu onărea a primi programulu, ce
vama va pută, dupe cum va voi, se exerciteze XXII. Mărfurile de ori-ce natura originaria
contiene ordinea essameneloru, amu fostu frapatu de preemtiunea său se perceapă dreptulu pe valărea din Austro-Ungariâ si importate in Romani’a, si
aerulu maghiarismului, ce -lu descoperiră ochii mei, determinata de experţi.
mărfurile de ori-ce natura originaria din Romani’a
vediendu ca limb’a maghiara obvine mai desu, că Acestu dreptu va fi maritu cu 5% dreptu si importate in Austro-Ungari’a, nu vor pută fi
ori care obiectu, in essamenele publice. Acăsta im- amenda, ddca evaluatiunea expertiloru este cu 10% supuse nici de autoritatile Statului nici de admini-
pregiurare a fostn unu motivu mai multu, care m’a superiăra val6rei declarate. stratiunile municipale său altele la drepturi ăre-cari
facutu se asistu la aceste essamine. Amu vediutu Cheltuielele de expertisa vor’ fi in sarcin’a de accisu său de consumatiune superiăre aceloru
declarantului, ddca valărea determinata prin deci­ cari grevează său ar greva mărfurile similare de
si m’amu convinsu, ca si limb’a acăsta se cultiva
siunea arbitrara exceddza cu 5% valărea declarata; productiune naţionala.
cu tăta seriositatea, ba amu potă dice, cu prea multa
in casulu contrariu ele vor fi in sarcin’a vamei. XXIII. Cele doa înalte parti contractante se
seriositate, dăca consideramu, ca nu mai p u c i n u
XVII. In casulu prevediutu de art. XV cei angajaza a coopera, priu midilăce convenabile, pen­
d e c a t u 3 p r o f e s s o r i suntu engajati pentru pre­ tru a impedica si pedepsi coutraband’a dirigiata
doui arbitri experţi vor fi numiţi, unul de către
darea ei. Mai departe amu auditu istorisindu-se declarantu si cel-laltu de către siefulu localu alu contra teritorieloru loru, a acorda in acăsta priviu-
faptele regiloru si barbatiloru maghiari, cum nu servitiului vamiloru; in casu de partagiu, seu chiaru tia ori-ce asistentia legala amploiatiloru celui-altu
credu, ca le cunoscu nici elevii celui mai ungurescu in momentulu constituirii arbitragiului, ddca decla- Stătu insarcinati cu supraveghiarea, a ’i adjuta si
gimnasiu din Ungari’a, rantulu o cere, experţii voru alege unu alu treilea a le comunica, prin impiegaţii de finance si de
arbitru; ddca nu se potu invoi, acesta va fi numitu politia, precum si prin autoritatile locale in genere
Si totuşi — auditi maliţia!! Suntu ămeni de
de către presiedintele tribunalului de comertiu alu tăte informatiunile de cari vor avă trebuintia pentru
stătu si inca 6meni cu influintia la maghiari, cari exercitiulu functiuniloru loru.
locului. Ddca biuroulu de declaratiune se afla la
dicu „ca aci se crescu agitatori* ca se cultiva prea o depărtare de mai multu de un miriametru de In acestu scopu reglemente speciale se voru
multu simpathi’a cu tierile Vecine** ■— resedinti’a tribunalului de eomerciu celu de alu face prin o comuna intielegere.
Auditi vorbe! Uhu institutu, care sustiene 3 treilea arbitru va putd se fia numitu de catfe pre­ XXIV. Supuşii uneia din cele doue înalte
profesaori pentru predarea limbei maghiare, unu in­ siedintele tribunalului celui mai apropiatu. Parti contractante se voru bucura pe teritoriulu
Decisiunea arbitrara va trebui se fia pronun- celei-alte de aceeaşi protectiune câ si naţionalii,
stitutu, in care istori’a patriei se propune după es-
tiata in cele 8 dile dupe numirea arbitriloru. pentru totu ce privesce mărcile de fabrica si de
trasulu lui Yaszary din istori’a lui Horvâth Mihâly eomerciu precum si desenurile si modelurile de ori­
—, unu atare institutu se p6te suspitionâ, ca agi- XVIII. Pentru a favorisa schimbulu reciprocu ce felu.
alu producteloru pe fruntari’a celoru doue tieri,
tăza contra statului maghiaru? Si candu e vorba Guvernulu Altetiei Sale princ. României va
obiectele urmatăre vor’ fi admise si exportate in
de „simpathia cu tierile vecine" — apoi dieu se prasenta Camereloru Romane si va cata se faca a
amendoue părţile, cu obligaţiune de a le intărce,
ne ierte dd. maghiari, ca chiaru si acăsta se c u l ­ scutite timpuralu de drepturile de intrare si de esire se sancţiona, in termenulu de un anu, o lege asupra
t i v a i n f a v o r u l u l o r u . si conformu ordonantieloru vamale si reglementeloru marciloru, desenuriloru si moduriloru de fabrica si
de eomerciu, conforma dispositiuniioru generalmente
După cum se scie institutulu acesta este fre- emanate prin un comunu acordu de la cele doue admise in acăsta materia.
cuentatu de unu numeru mare de elevi din Roma- înalte Parti contractate: Dreptulu exclusivu de a exploata un desenu
ni’a, cari castigandu-si cunoscintie de limba ai is­ a) Tăte mărfurile, afara de alimente, cari, său un modelu industrialu seu de fabrica nu păte
esindu din liberulu traficu pe teritoriulu uneia din
toria maghiara — amu potă dice, ca se preocupa avă in folosulu Austriaciloru si Unguriloru in
cele doue înalte Parti contractante, vor fi expediate
si cu tempulu voru propagă si lat! simpathi’a de Romani’a si alu Romaniloru in Austro-Ungaria, o
la bâlciuri si terguri pe teritoriulu celei alte, său
vecini pentru maghiari. — cari, fara acăsta destinatiune, vor fi transportate durata mai lunga de catu cea fixata prin legea
tierei in privinti’a nationaliloru. Dăca desenulu
Păte se aiba corpulu didacticu si organele com­ pe teritoriulu celei-alte parti contractante pentru a său modelulu industrialu aparţine domenului publicu
petente in asta privintia părerile sale, dăra năue fi depuse in interpositele său magazinele de vama, in tiera de origina, elu nu păte fi obiectulu unei
ne vine a crede, ca nici renumitulu absolutismu alu precum si esansitiliănele importate reciprocu de lucrări (jouissance) exclusive in cea-lalta tiăra.
comisii voiagiori ai caselor austriaco, ungare său
lui Bach - Thun nu a imprimatu instituteloru Dispositiunile precedente suntu aplicabile mar­
romane, cu conditiune că tăte aceste mărfuri si
naţionale atatu de profundu adherinti'a germanis­ ciloru de fabrica Si de eomerciu.
esantiliăne se fia intărse in tiera de unde provinu XXV. Supuşii M. S. Imperatul si Rege nu vor
mului, cum ni se pare, ca amu aflata adherinti’a intr’un termenu stabilitu de mai nainte.
pută reclama in Romania proprietatea exclusiva a
la patri’a ungurăsca in numitulu institutu. b) Vitele conduse din un teritoriu in cel- unei mărci, a unui modelu său a unui desemn, de
altu la terguri seu la paacutu in acestu ultimu nu au depusu doue exemplare din ele la grefă
casu scutirea de drepturi de intrare si de esire va tribunalului de eomerciu din Bucuresci.
Veitnla Coaiveutianei de eomerciu fi întinsa si asupra producteloru respective, precum De asemenea, supusii Romani nu vor pută
dintre Ilomani’a si Austro-Un- laptele untulu si brandia ‘produse in timpulu sie* reclama in Austro-Ungaria proprietatea exclusiva a
garfa, derii pe cel-altu teritoriu si vitele născute in ace­ unei mărci, a unui modelu său a unui desemn,
( U r m a r e . ) lasiu timpu, precum si asupra efecteloru si' mobi­ dăca nu au depusu doue exemplaria său la camer’a
Certificate de origina vor fi cerute de cele lierului tieraniloru său pastoriloru cari insotiescu de eomerciu din Viena său la aceea din Buda-Pesta,
doue înalte Parti contractante pentru a stabili ori­ vitele. (Va u r m â . )
ginea naţionala a ăre-caror mărfuri importate său c) Obiectele destinate a fi reparate fara câ