Page 2 - 1875-07

la toba, pentru câ se-si scâtia capitalurile. Pentru oppositionala, dra in acdsta din urma suntu mulţi pentru câ se-lu reincdpa in a. 1850 cu resultatulu,
acelu casu calvinii si francumurarii promitu inca de sasi desgustati preste mesura si amariti in sufletele pe care l’au vediutu părinţii vostrii. S’au mai ve-
de acuma metropolitiloru cate 20 mii, episcopiloru loru, cari nici nu mai voru se audia de alegeri, ci diutu asemenea fortune; voru trece cumva si aceste.
cate 12 mii salariu anuale, si asia treptatu la toti suntu decişi a remand si ei spectatori passivi. Ap’a trece, pietrele remanu. —
miniştrii besericesci; dra in catu pentru sc61ele con- Ddra Brasiovulu r o m a n e s c u ? Pana astadi — (S’au r e s c o l a t u M o ţ i i ? ) Lupt’a elec­
fessionali, ei suntu destulu de generoşi câ se le iâ nu vediuramu nici o mişcare electorale. Saşii au torale in munţii apuseni si anumitu in comitatulu
asupra loru, si se le prefaca in sc61e maghiare co­ tramisu la unii romani pe unu confrate alu loru Zarandului, care alese dimpreună cu comitatele Un­
munali, adeca se intielege, ddca va suferi popula- patricianu, câ se-i întrebe, ddca voiescu se std so­ gariei si pana acum, a ajunsu la estremitate. O
tiunea catholica de vreo 9 mili6ne. T6te aceste lidari pe langa conclusulu naţionale dela Sibiiu, ori corespondintia dela Bai’a-de-Crisiu, pre care vomu
impregiurari critice indemnara pe cleru, câ se faca ca s’au decisu a partecipâ la alegeri. Ni se spune, publicâ-o in numerulu prossimu, ni comunica intre
apellu la simtiulu relegiosu alu mireniloru, in a ca patricianulu sasu ar’ fi luatu respunsu rotundu, altele, ca ungurii si-au bagatu nasulu si in comi­
caroru frunte sta astadi br. Sennyey. Celu care ca romanii voru respectă conclusulu dela Sibiiu. tatulu Zarandului, care este curatu romanescu.
vrea se afle si mai multe in acdsta materia, p6te Despre secuimea locuit6ria in Brasiovu e de Facia de candidaţii naţionali romani, de pana aici.
se le scia dela mana buna, se p6te informă si prisosu a mai spune, ca aceşti bieţi 6meni necăjiţi H o d o s i u s i B o r l e a , ungurii au candidatu pre
din diariale clericali catu de bine. Asia de ex. si ei câ t6ta lumea, voru cede pressiunei fruntaşi- procurorulu de stătu din Bai’a-de-Crisiu, unu rene-
„M. Âllam* in nr. 87 din l? Aprile a. c. spune loru si voru merge la urna, inse nici aceştia toti. gatu de celu mai periculosu calibru, si pre Moldo-
curatu, ca statulu besericescu catholicu din Unga- Alegerea este defipta pe 5 Iuliu, si publiculu astdpta vân Gergely, renegatu de nou calibru. Spre a
ri’a fara regularea affaceriloru besericesci pe base se afle cati voru partecipâ din numerulu totale de asecura reesirea renegatiloru, guvernulu a luatu
mai larga democratica nu mai este siguru de exi- 1621 alegatori. — dejâ mesurele cele mai aspre.
stenti’a sa nici chiaru aparata fiendu de regele Agitaţiunile electorali din Transilvani’a se de­ Unu b a t a l i o n u d e s o l d a t i dela Temesi6ra
Ungariei, cumu fusese in trecutu*). scriu pe largu in diariale din Glusiu, care totu- au sositu deja in faci’a locului. Fia-care soldatu se
Acestea si alte asemenea acestora suntu raţiu­ odata scorniră după datin’a loru, ca romanii dice a fi provediutu cu cate 100 patrdne, pentru
nile, care induplecara pe episcopatulu r. catholicu, din comitate inca voru partecipâ la alegeri. Noi ca comand’a militaria, se dice, a fi fostu informata,
câ se adâpte institutiunea data cu totulu uitarei din contra, primimu sciri tocmai oppuse, ca roma­ ca s’au rescolatu moţii. — Libertatea constituţionale
din alu treilea seculu inc6ce si restabilita de pro­ nii nu voru partecipâ, afara numai de aceia, cari face progresse de speriatu. Vomu vedd reportulu.
testanţi, de si in modu inperfectu, in sec. alu 16-lea. voru fi duşi de frica, si afara de boieri.
,.; (Y a u r m â . ) — Amblarea tempului pe aici este priintidsa
10
destulu; ddra câ de d6ue septemani avemu caiduri Aradn 27 Iuniu 1875.
mari, inse si in acestu tempu a ploatu catuva pu- Precum sciţi, romanii din comitatulu Aradului
ISrasiovu 30 Iuniu. (Mişcări electorali).
cinu. Câmpurile suntu frumâse si promitu recolta drasi s’au desceptatu. Intielegu re’nvierea si acti­
Lectorii nostrii voru vrea se cundsca tienut’a Bra- vitatea Reuniunei nâstre.
buna, de aceea si pretiulu cerealieloru a scadiutu,
siovului si a districtului seu facia cu alegerile die- De candu stapanii situatiunii au afiatu de bine
precum nu se mai scie de cativa ani. Din Roma-
tali. Ddra de care Brasiovu se ne fia vorb’a, ca a ne aruncă manusi’a, de atunci si noi ne socoti-
ni’a ne vi nu sciri f6rte suparatdrie despre seceta
ddca vei cautâ bine, in asemenea caşuri ni se pre- ramu a ne ingrigi din respoteri, noi de noi.
infricosiata in regiunea dintre Buzeu si Brail’a, de
senta unu Brasiovu triplu, adeca unulu romanescu, Lauda Reuniunei, ca-ci de unu tempu drasi
care inse noi nu ne miramu de locu. Aceloru sie- scriu si simtiescu domnii prd ingamfati, ca romanii
altulu sasu-germanu si alu treilea maghiaru, după
suri in lipsa totala de păduri le va potd ajută nu­ din acestu comitatu -si pricepu chiamarea, si au
nationalitati. Yomu incepe cu celu sasescu, carele
mai irrigatiunea prin canalisare, câ in Itali’a supe- curagiulu a-si aperâ drepturile intre marginile le-
dâ tonulu, are si mai mulţi alegatori **).
riâre, pentru care proprietarii cei mari si gubernulu giloru chiaru si celoru prd rigor6se. —
Mişcarea electorale după confecţionarea si pu­
de unu anu inc6ce au si inceputu a luâ mesuri Astfeliu, de candu se începură luptele electo­
blicarea listeloru -si luă inceputulu cu interessan- rali Reuniunea ndstra inca nu intrelasâ neci unu
seriâse. încolo spună cine cate va vrea, Romani’a
tele reportu alu unuia din foştii deputaţi dn. Emi- momentu, a face toti paşii cuvientiosi in căuşele
merge mai bine decatu Ungari’a si Transilvani’a.
liu de Trauschenfels, tienuta catra alegatori in 23 naţionali.
Aici bate f6rte tare la ochi, ca estempu se
Iuniu din punctu de vedere oppositionale. Reportu Anume vediendu toleranti’a fratiloru maghiari,
arata prea pucini dspeti de bai din Romani’a. N6ue facia de nduele alegeri de deputaţi, ca adeca dom-
memorabile este acesta, esitu din pdn’a unui patri-
nu ne bate la ochi, ci din contra amu află lucru ni'a loru neci la imbiarea si întinderea dreptei n6-
cianu din cei mai de frunte, carele in 1867 adop­
prea firescu, ddca nici unu moldoromanu nu ar’ mai stre nu vreu neci macaru a stă de vorba cu noi,
tase systhem’a dualistica cu t6ta convicţiunea sufle­
venf la apele minerali transilvane, atatu de reu — cf, câ cumu ei ar’ dispune de tdta lumea, făcu
tului seu, si in compania cu d-nii Fr. BOmches, ce vreu, terorisaza, persecutddia si cortesiescu exoffo
îngrijite si atatu de costatdrie. Se pare inse, ca
Fr. Wâchter. Zaminer, ajutati de mai mulţi 6meni pentru partit'a liberala, candidandu in fia-care cercu
si scenele cele scarnave dela Mehadi’a din anulu
teneri, advocaţi s. a. trăsese după sine mai pe toti electoralu totu numai maghiari, inca si acolo, unde
trecutu, acompaniate luni întregi de insultele si abA voru avd 20—-30 de voturi, — cum dtcu,
locuitorii cetatiei si ai districtului, dra de atunci
mascările diarialoru din Pest’a, Clusiu, aruncate a- vediendu romanii (numai acum?! R.) ne mai pome­
inc6ce afiâ cu profunda dorere, ca lucrurile tierei
aupra numelui romanescu, au desgustatu pe fârte nitele apucaturi ce făcu unii domni maghiari, —
mergu nespusu de reu. Dn. Trauschenfels nu des­ se resolvira la lupta si ei, tienendu conferintie in
mulţi romani, dra primirea urbana făcută dloru C.
pera cu t6te acestea; ddra după icân’a ce dete den- t6te părţile. In fia-care cercu candidara cate unu
Boliacu si Hasdeu, apoi in dilele acestea deputatiu-
sulu situatiunei, este întrebarea la loculu seu, ddca romanu cu programu nationalu opositionalu. —
nei venatoriloru bucuresceni in Clusiu, nu pdte da
ascultătorii sei n’au desperatu. Alaltaeri domineca Resultatulu -lu vomu vede.
nici cea mai mica satisfactiune pentru insultele fă­
urmâ reportulu deputatului gubernamentale Fr. Lupt’a este f6rte mare si grea, ca-ci noi lup-
cute natiunei întregi, nici pentru amerintiarile mi­ tamu cu manile legate, fora arme si mai fora neci
Wâchter, care fh combatutu de cativa connationali
nistrului Tisza, nici pentru încercarea de a sugrumă o sperantia.
ai sei cu destula irritatiune; ei inpinsera pe oratoru
sc61ele romanesci din Brasiovu, nici pentru atenta­ Asi avă multe se ve impartasiescu, ddr’ acum
la expectoratiuni surprindietdrie: „Diceti ce veţi
tele de a sparge contractulu naseudeniloru, nici nu-mi permitu ocupatiunile. Ajunge asta-data a
vrea, ddra se aflaţi, ca eu nu am fostu numai re- ve spune, ca adi la 27 Iuniu in cetatea Aradn s’a
pentru călcările de hotaru, nici pentru calcarea de
presentantele unui elementu, alu celui germanu intemplatu unu ce f6rte raru. A nume alegatorii
a repune (ucide) autonomi’a besericei romanesci gr.
(sasescu), ci si alu celorulalte, romanescu si ma­ din Aradu, cari pana acum’a votau sdu pentru unu
catholice, nici pentru persecutarea adeveruriloru in
ghiaru. Nu m’am abatutu dela program’a ndstra candidatu de alu guvernului, sdu pentru altulu din
istori’a n6stra si mai vertosu a limbei romanesci.— opositiune, — adi ei -si au condidatulu loru pro­
din Mediasiu, ddra nu amu executat’o asia precum
Examenele de vdra s’au inceputu, dra in gim- priu nationalu in persân’a d-lui G. Dog ar iu.
ve place voue etc.* —- Destulu, ca acdsta fh adu­
nasiulu de optu classe, in scdlele primărie, in cele Astatadi fh diu’a cea însemnata pentru noi,
nare irritata.
comerciali si reali romanesci din Brasioru voru de­ candu stratele erau cuptuslte de mulţimea, ce na-
Din acestea inca se pricepe, ca populatiunea valea la gradin’a otelului „Aren’a* spre a ascultă
curge dela 25 Iuniu v. inainte. Noi le oramu suc-
sasdsca de aici e desfăcută in gubernementala si in cessele cele mai bune, intru, care populatiunea se programulu unui romanu, alu candidatului alu treilea
__________ i • din Aradu.
afle consolatiune si se prindă coragiu in midiulo-
*) Mdg a legjogosb czimmel bird egyhâzjavak culu persecutiunei la care suutu supuse scdlele a- Adunarea a fostu imposanta, semnu viu, ca
is a felekezetndlktili tbrvdnyhozd testfllet âltal romanii au rolu considerabilu in acestu orasiu. Au
cestea. Se nu-si uite generatiunea de facia, ca cei potutu fi aprbpe la 600 — 700 de ascultători.
kdrddsessd tdtetnek. Kdpesekd a tbbbsdgnek aka-
de antaiu professori romanesci, cari au aruncatu te* Si pana vi voiu servi cu alte mai in detaliu
ratât szentesito a l l â m f b k (raonarchii) az egyhâ-
zat birtokainak dlvezetdben mindeukorra meg tar- meli’a la sc61e romanesci normali in Brasiovu in­ poftimu programulu candidatului nostru.
tani? Ezt a vddelmet jelen visszonyok k6zt csak a ainte cu 39 de ani, adeca Dimitrie Leca si Georgie (Ya urmâ in nr. proximu.)
hivek egyetemessdgdtol vârhatni. Ime az autonomia Baritiu, au fostu si b a t u t i i n l a i n t r u l u s c d -
jogosultsâga.
l e l o r u , dra curatoriloru li s’au aratatu unu de-
**) Vedi nr. tr. alu „Gazetei* si „Kr. Ztg.* Clusia, 24 Iuniu 1875.
cretu, in poterea caruia „neunitiloru* nu le erâ
nr. 97. Adeca alegetori după nationalitati suntu ( M o d e l u l u m i s t i f i c a t o r i l o r u.) Dela
permisu se invetie mai multu „de catu a citf, a
pe a. 1875 in Brasiovu: Saşi 1026, romani 357, conferinti’a naţionala din Sabiiu in coce naţiunea
scrie si cele patru operaţiuni*; cu t6te aceste ei si
maghiari 238. — înainte cu 3 ani, adeca in 1872 romana a avutu se îndure si sufere inca potopuri
după legea de înainte proportiunea erâ: Saşi 1397, Popasu nu au desperatu, ci au portatu processu de injurie, calumnie si batjocure de cele mai grose
romani 518, maghiari 297, ndue ani de dile, pe care in 1845 l’au perdutu, din partea diuarieloru maghiare si maghiarone ast-