Page 20 - 1875-07

U l t r a b r a v u r ’ a c i o c o i a s c a . A l e g e r e a d e cestia numeranduse si femei si copii adunaţi din Mai uou.
d e p u t a t u i n c o m i t a t u l n A l b ’ a - i n f e r i d r e , curiositate, asia catu alegatorii, nu credu, se fi fostu Cele 3 milidne slavaci, dice „Obzor* diarulu
c e r c u l u A i u d u . nici 200. — Amu vediutu si vreo 20—30 romani, sl., abia au potutu alege pana acum unu singuru
ddr’ aceştia erau judi comunali, cea mai mare parte deputatu, care simtiesce cu naţiunea, dr’ serbii sunt
1
Nu glumescu, — cu tdte ca mi ar placd se fora votu, desemnaţi a controlâ identitatea votanti-
trantiti la pariete prin vetrele loru din Ungari’a,
amu dresoare bum6re celu pucinu pe 30 minute. loru, cealalta parte erâ romani chiamati la judeciu
ca acum abia voru avd 3 deputaţi in dieta, apoi
Descriu lucru intemplatu — cum se dice — diu’a in cause civili si criminali, si numai curiositatea i a
eschiama, ca dre ei nu platescu contributiune ?
mare pe la amddie. amestecatu intre publiculu de 300. Pana ’n 15 Pentru naţionali dice, ca suntu fatale aceste alegeri.
In comitatulu Albei diu’a alegerei se defipsese romani de aceştia ii amu vediutu si pe la 11 dre
inca pe la inceputulu lui Iuniu a. c. Linisce mare, in antea judeciului; — constatediu ddr’ in conscien- In Erzegovin’a a eruptu o revolta, dice „Nar.
Lisst* si gubern. Dervisch pasia concentrdza trupe
nici o pornire electorale; abia camu pe la finitulu tia curata, ca romanii din acestu comitatu facia cu
turcesci spre a năduşi revolt’a. Se fia inceputu si
lui Iuniu se candideadia br. Kemdny Istvân. Sun- alegerile au fostu p a s s i v i s t i (in Vintiu de josu varsare de sânge in Kasnya si Nevestinyi. La Na-
temu in 3 Iuliu, nici vorba de contra candidatu, si inca s’a proclamatu Barcsay Akos, in Alba-Iuli’a
renta rsvoltantii in lagaru fura ^atacati de turci,
ddca mai erâ ceva superare, aceea erâ din caus’a romanii s’au retienutu). Ddr’ ce vorbescu eu de inse estia fura respinşi de revoltanti, cari primescu
passivitatei romaniloru. In 3 Iuliu inse cam pe la romani! passivisti au fostu insusi maghiarii, singuru arme dela montenegrini si din Boche di Cattaro.
10—11 dre dcca sosesce un’a patrdla de soldaţi la in Aiudu suntu 411 votanti, si dintr’acestia n’au
Aiudu. fostu 100 inşi la proclamarea Baronului, la 100
Ce cauta soldaţii? nimicu alta, decatu se inşi se fi fostu din provincia, va se dica, din 1900 Nr. 2521/v. c. - 1875. 1—3
faca cortele la atatia si atatia soldaţi ronduiti pen­ au luatu parte camu 200 inşi. E secretu publicu,
tru diu’a de alegere. Si pentru ce soldaţi la ale­ ca insusi maghiarii s’au saturatu de neajunsele e- Concursă.
gere, candu noi suntemu in cea mai mare linisce? lectorali...
pana acum nici ca scimu de alta candidatura, de Pe la 9 6re nu mai vedeai pe nimenea pe Devenindu vacantu postulu de ingenieriu in
catu de a lui br. Kemdny. „Uite me-i, cum fuge strade, toti se retraseră pe la birturi, pardon, nu comitatulu Turdii, cu care este impreunatu unu sa­
fdispanulu, dre unde fuge? nici nu ne vede. Iilcca toti, vreo 5—6 alegatori maghiari din provincia lariu anuale de 900 fi. v. a., prin acest’a pentru
intra la v. colonelulu bonvediloru, dre ce o se se stau si se intrebau unii pe alţii: Midrt hoztak ocuparea acestui postu se deschide concurau pana
intemple? nu va fi bine.* Astfeliu vorbieau dme- hennunket ide? dhezni, szomjuhozni; midrt nem in l-a Scptembre a. c. —
nii prin Aiudu in 3 Iuliu, candu — din intemplare volt esziiuk mint az olâhoknak? azok lâtnak dol- Competenţii la acestu postu au deci pana la
— eram si eu pe acolo. gaik utân, mig mi jârjuk a bolondot (pentru-ce terminulu susu amintitu a-si aşterne cererile con-
Nu preste multu unu individu — precum se neau adusu aci? se flamandimu si insatosiamu; cursuali, instruite conformu §-lui 67 alu art. de
vedea — bine informatu, ne scdte din confusiune, pentru-ce n’amu avutu minte câ romanii? cari -si lege XLII din anulu 1870.
ne spune adeca: ca nu s c i u c i n e a incunoscin- cauta de lucru, pre candu noi amblamu câ nebunii). T u r d ’ a , in 28 Iuniu 1875.
tiatu pe ministrulu de interne — Tisza —, ca unu — Pentru aceea se nu crddia cineva, ca „dtetds-iu* Vice-comitele comitatului Turdii
a d v o c a t u d r e c a r e , r o m a n u , cu numele Ni- si „itstâs-iu* a lipsita, n’a lipsitu dieu acela, in- Alexiu Miksa m/p.
c o l a e M a t e i u (Mateu Nicola) a pasitu de candi­ cependu dela 9 dre anteamddiu, m a g n u m â l d o - Vice-comite.
datu in cerculu elect. alu Aiudului si de buna sdma m â s a duratu pana ndptea tardiu, după 9 dre sdra
ministrulu a ordinatu soldaţii. Atatu totu... (3 r e- se audiau inca bubuiturile de traseu, prin cari -si
cui i .vini a glumi (in munţii apuseni se dice a manifestau bucuri’a, ca ’ia scapatu bunulu D-dieu
glumbl), candiddza pe Nicola de deputatu, si indata de N i c o l a (se vorbesce, ca in cutare birtu alega­ Pensionaţii pentru lucruri de mana.
se ordindza soldaţi, si inca soldaţi de linea, nu torii au inceputu a se cert'a cu notariulu, care le Indemnatu de unele onorate ddmne zeldse pen­
cumva venindu Nicola cu moţii, aceia se-lu aldga dedese cate 1 fi. de capu, pre candu altu notariu tru instruirea secsului femeescu in lucruri de mana
de deputatu, prin urmare se restdrne statulu ma- dedese la ai sei cate 3 fi. cdrta inse s’a compusu, industriari, m’amu resolvitu a deschide unu ate-
ghiaru? (pdte ca d. Nicola pe acelu tempu -si ba­ eu inse nu sciu despre asta nimica, ddr’ gurile lieriu de totu-feliulu de lucruri cu la na, m ă r ­
tea capulu cu cutare replica ori duplica, — dr’ in cele rele nu le poţi astupâ). Acum — după atata g e l e , c u m e t a s e , i n d r e i t u r a , t i o l u i t u ,
munţii apuseni — dintra 60,000 locuitori — suntu trdpedu ... — bieţii maghiari se tredira, ca n’au f l o r i si cuseturi de totu-feliulu si cu m a s i n ’a,
preste totu, cu bunu cu reu, 197 alegatori, pre de unde plat! contributiunea, ca pruncii ceru de dela cele incepatdrie pana si la modista, c r o i t u
candu singuru in orasiulu Aiudu suntu 411 — si mancare etc. Credu, ca asemenea bravuri c h a - d e r o c h i i si tdte cele cerute de activitatea unei
totuşi cei 197 suntu in stare se restdrne statulu m., r a c t e r i s t i c e se voru intemplâ si pe alte locuri, economiste active industruarie si vorbirea nemtiesce.
nu cumva se rideti d-loru, asta e asia). ddr’ n’ai ce-i face omului, cursulu naturei nu-lu
poţi impedecâ. Maghiarii suntu mari si tari, sunt Pretiulu la incepatdrie 1 fi. pre luna; la
Bravo! nu e nici unu periclu, fdispânulu a c u s u t u l a a l b i t u r i , t i o l u i t u , m o d i s t a
luatu tdta respundietatea asupra sa, nu voru veni in stare a nimici pe romani cu o singura suflare,
totuşi — lucru cam curiosu — ca tremura si de 2 ffl., cusutu la m a ş i n a 3 f l . ; la croitura de
soldaţi, fdispanulu a telegrafatu la ministru, ca nu r o c h i i 6 fi. pe luna si vorbirea nemtiesce.
e lipsa de soldaţi. Si cu aceste terrorea pannica umbr’a unui romanu. Si aci -mi vine aminte un’a
anecdota, aşişderea characteristica, candu se plân­ Tempulu instruirei va fi dela 8 — 12 si dela
a disparutu din Aiudu — celu pucinu la părere —
(dicu la părere, ca-ci au fostu mulţi — intre ace­ sese jupanulu Hanzi catra badea Iuon: „Credi draga 2—6 dre in Uliti’a mare cu ceva mai insusu dela
vesine, cum se nu fusitu, candu noi erâmu s i n ­ băile de aburu cu 3—4 case. Cunoscintiele casei*
ştia chiaru deputatulu — cari au tremuratu pana
g u r i duoisprediece inşi, si amu vodiutu d 6 u e gate la calitate de madama in curau de mai mulţi
in 5 Iuliu la 9 dre) . . ,
h d t i e de rumunu venindu cu g r a m a d a asupra ani, atatu in scdla, catu si la madame de renume,
Uitati dmeni buni, din o gluma, atata afara
ndstra.® — -mi dau curagiu a face apellu la tdte mamele ro­
in tidra, se vorbesce, de candidatur’a unui romanu,
E o m a n u l u c a l a t o r i u m . p» mane naţionali, rogandu-le a me spriginf in pro-
si ministrulu tramite soldaţi, câ nu cumva acelu pusulu meu, care pentru tdta vidti’a juneloru eleve
romanu (de si celu mai mare passivistu) se se a-
pdte fi numai fericitoriu. Din partemi me voi in*
ldga de deputatu, (ddr’ ddca erau romanii activişti, cordâ a satisface comuneloru dorintie si pretensiuni
dre ce dispuaetiuni facea d. ministru ?!) apoi pentru Hontati diversa.
ale parintiloru, inaintandu si fortiele activitatii in-
ce chiaru soldaţi de linea? pre candu in Aiudu dustriarie.
suntu stationati honvedi ? . . . Destulu atat’a, ca ... Convocare.
lumea s’a s c a n d a l i s a t u de atata energia. Si Despartiementulu XIII alu Associatiunei tran­ B r a s i o v u , 23 Iuniu 1875.
cine pdrta vin’a la acestu scandalu? respunsu: Ni­ silvane pentru literatur’a si cultnr’a poporului ro­ Madam’a B f d n ,
c o l a . Acum câ bravur’a se fia deplina nu lip- manu -si va tiend adunarea generala in Gherl'a la croitoriului de totu-feliulu de lucruri,
sesce alta, decatu, câ Nicola se se traga in cerce­ 25 I u l i u st. nou, la care toti membrii ordinari 2—2 barbatesci, femeesci si pentru preoţime
tare criminala; la Osiorheiu cu elu. Nicola câ ad­ si ajutători ai Associatiunei din comitatulu Dobocei si la mortu serviţi’».
vocatu, trebuid se scia legea electorale, se cundsca suntu invitaţi.
§§ fii 90—106 ai acelei legi, si se v e g h i e d i e , Q-herl’a 12 Iuniu 1875.
câ nu cumva d r e - c i n e se faca o gluma, care se S t e f a n u B i l t i u , A . O n a c i u ,
fia in stare a resturnâ lumea m. — presiedinte. act.
la bursa in 12 Iuliu 1876 stă asia i
Ddr’ suntemu in 5 Iuliu. La 6 dre de dema-
ndtia, bubuiturile trascuriloru ne vestescu un’a dî de — Dările indirecte in Pranci’a pre semestrulu Galbini imperatesci — — 6 fl. 24 V.
mare inportantia. Catra 7 dre mai mulţi aiudeni primu alu anului curinte ardta unu venitu cu 45 Napoleoni — — —* 8 a 86V s n
millidne franci mai mare, decatu este preliminariulu. a
in frunte cu band’a pompieriloru curgu pe strad’a Augsburg — — — 100 » 65 a a
S.craiului spre intempinarea br. Kemdny Istvân, — Scirile din republic’a Transvaal spunu, ca Londonu — — — 111 a 35
care la 8 dre sosesce — pe diosu — la cas’a co­ la Pretori’a s’a aflatu una bucata de auru de o a n
mitatului, unda se primesce cu o cuventare destulu greutate de 30 pundi. Imprumutulu naţionala — 73 n 35 a a
de lunga de catra br. SpldDyi. Br. Kemdny i res- — O telegrama din New York, sosita in di- Obligaţiile metalice vechi do 5 °/ 0 70 a 90 rt »
punde, si afla cu c a l e a se provocâ la m e r i t e l e lele trecute in Europ’a, anuncia, ca unu cutremuru Obligaţiunile rurale ungare 81 a 60 a p
străbunului seu Kemdny Simon, de pe tempulu ro­ de pamentu a produsu cele mai mari nenorociri in t, „ temesiane 80 a 50 a a
manului Huniadi. Trascurile anuntia 8^ dre, pre- Nou’a-Grenada. Orasiulu Ouenta a fostu cu totulu
p „ transilvane 80 a 90 a a
siedintele alegerei — de vreme-ce n’a fostu altu distrusu si dintre locuitorii sei abiâ cate-va familii
candidatu sdu contracandidatu — proclama pe br. au scapatu cu viatia. Asemenea au fostu derimate „ „ croato-slav. 83 a —• ,n a
Kemdny de deputatu. ^Ijen si s’a finitu totu . . . in mare parte inca cinci orasie. Din 35 mii locui­ Acţiunile bancei — — 939 n — p n
Aci trebue se insemnediu, ca la proclamarea br. tori, cari poporau zon’a in care s’a intemplatu ca­ „ creditului — — 220 V 75 a a
Kemdny de deputatu a fostu unu publicu — f d r t e tastrofa, 16,000 au peritu!
n u m e r o s u — celu multu de 300 inşi, intre a-

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C 0B U M U S E S I A N O . IOANE GOTT si fiiu HENRICU,