Page 21 - 1875-07
P. 21
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se premunera la poştele c. si r,, si pe Îs
F6i'a, csndu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Amuuliifl ’WWflM DD. corespondenţi. — Pentru serie o or,
pel anulOB., pe 7i3fl.v,a. Tieriesterne 12 fl. w uit Taca’a timbrala a 30 or. de fiacare pa-
v. a. pe unu anu sdu 2 /s galbini mon. sunatdria. blicare.
J
Br. 49. Br&slovn 21|9 lulin 1875.
O B S E R V A T I U N I După delaturarea flagranta a dreptului ce are Ce privesce cele 4 puncte propuse de comis
la reportulu comissiunei de 27 a congressului cato- provinci’a Alb’a-Iuliei de a organisâ institutele pro siunea de 27, că se se enuncie că decissiune prin
liciloru din a. 1871 datu la petitiunea unoru cato prie, cuprinse in § 15 din statute, comissiunea de congressu :
lici de ritulu grecescu. — 27 in reportulu seu face promissiuni gr. catholici- 1. Din cele premisse se p6te intielege intru
(Capetu.) loru, indrumandui la discretiunea si grati’a acelui catu e fundata, si ce pondu trebue se se atribue
II. Cumca fundatiunile particularie ale gr. oongressu. — dechiaratiunei, cumca autonomi’a gr. catholiciloru cu
catli. ae laaa neatinae, si după deatinatiunea loru Si cu aceste se restorna si aserţiunea din acelu privire la ritulu, disciplin’a beserictisca, organismulu
fara schimbare yoru fi de a se administrâ prin report, ca adeca „in privinti’a dispusetiuniloru pre internu si fundatiunile loru private se sustiene, si
aeeia, cari din vechime după dreptu si dispusetiu- ste institute se incungiura ttite, ce prin centralisa- nu se tiene de sfer'a de activitate a autonomiei. —
nea fundatoriloru suntu spre actista chiamati. — tiune ar’ potti conduce la vetamarea interesseloru 2. Se potu intielege si căuşele pentru cari
O b s e r v a t i u n e . Lasandu altora mai com speciali si ar’ potti deşteptă si produce îngrijiri gr. cath. romani se tienu departe dela parteciparea
petenţi a judecă intru catu s’au manipulatu cu e- din punctu de vedere ritualu ori natiunalu." — la acelu congressu.
sactitate ai conformu dorintiei fundatoriloru însem Spre a arată catu de putienu, fundata este asecu 3. Se vede si lips’a exoperarei, ca acele sta
natele fundatiuni ale archidiecesei Alb’a-Iuliei, si rarea actista a comissiuuei de 27, este destulu a tute preste romani gr. cath. se nu se estinda, si
intru catu ar’ fi de a se luâ mesure urgente si consideră, ca § 15 conferesce congressului din Pes pentru aceştia se se căra dela Maiestate facultatea
eficace, spre asecurarea si prosperarea aceloru fun t’a, dreptulu de a stator! sistem’a de invetiamentu, de a conchiamâ unu congressu deosebitu alu pro
datiuni : me indestulescu a constată aci, cum ca de si a dispune preste professorii si docenţii din pro vinciei n6stre metropolitane. —
s’ar’ face pe voi’a congressului din Pest’a, apoi vinci’a Alb’a-Iuliei. — 4. Care apoi că auctoritate coordioata va pofti
după § 18 alu statuteloru sale t6te averile si fun IY. Cumca cu privire la complenirea scaune- regulă in delegatiuni relatiunile romaniloru gr. cath.
durile besericesci din provinci’a Alb’a-Iuliei s’ar’ loru episcopesci' afara de archiepiscopatulu Alb’a- cu fraţii latini in trebile cele comune. —
supune supraveghiarei congressului din Pest’a, tira Iuliei, celelalte, că basate pre fundatiune regăsea
in § 63 alu statuteloru congressului din Pest’a, se mai nOua, cadu sub una si aceeaşi privintia cu cele
făcu dispusetiuni si preste t6te fundatiunile parti lalte episcopate din Ungari’a. — Resnmatn la alegerile dictai! din
cularie ale provinciei gr. cath. a Alb’a-Iuliei; candu O b s e r v a t i u n e . In protocolulu conferintiei Transilvani’a.
după can. 25 si 26 alu sinodului dela Chalcedonia ministeriali din din 18 Novembre 1850, in care s’a Politic’a romaniloru transilvani incepe se aduca
can. 35 alu sinodului Trullanu si can. 11 alu si decisu restaurarea metropoliei Alba-Iuliei: denumi la matoritate fructele cele salutarie nu numai pen
nodului alu II-lea din Nicea, dreptulu de a ma- rea immediata prin Maiestatea Sa a episcopiloru tru poporulu romanescu, c! pentru patri’a intrtiga.
nipulâ, supraveghiă si administrâ averile besericesci, Gherlei si alu Lugosiului numai pana la intem- Că se tacemu de sasi, chiaru maioritatea maghiari-
ori de ce natura se fia acele, se cuvine a u c t o r i - pland’a regulare a conferirei episcopateloru s’a re- loru si a renegatiloru noştri vinu că prin t i e n u - '
t a t e i d i e c e s a n e , — si la casulu de lipsa, si servatu; Inse rifişq umj-sn «veo si*£ t ’ a loru se dti dreptate romaniloru. Se cere inse
prin intrevenirea auctoritatei metropolitane, fara a) actulu acel’a nu a potutu despoiâ pre cle- că se restabilimu adeverulu, pe care mai alesu dia-
neci unu amestecu alu auctoritatiloru din alte pro rulu gr. cath. din Transilvani’a si părţile ei îm riale din Clusiu au fruntea de a-lu desfigurâ si în
vincie besericesci. — Si dreptulu acesta alu pro preunate, de dreptulu ce -lu a avutu de a face in tunecă.
vinciei gr. cath. a Alb’a-Iuliei s’a assecuratu si sinodu trina candidatiune, pentru ca clerulu tran Indesiertu ele -si repetu minciunile, ca-ci in*
prin Bull’a pontiflcia, scotienduse ttite besericele si silvanii n’a foatu representatu in acea conferintia tr’aceea resistenti’a passiva in contra funesteloru
t6te parochiele din territoriulu acestei provincie, de ministeriale, neci a renunciatu canduva la dreptulu mesuri luate dela Budapest’a asupra marelui prin»
sub orce influintie si superioritate a primatelui din seu ce l’a avutu din timpu nememorabilu; ci la cipatu alu Transilvaniei incepe se fia recunoscuta
Strigonu, si prin urmare si a congressului ori se t6te occasiunile a pretinsu se i se conctida de a se chiaru de catra maghiari, că singura capabila de
natului dirigente, constituirii sub presidiulu aceluiaşi folos! de dreptulu seu; dreptuacea clerulu diecesei a deschide ochii r e g i m u l u i i n r e g i u n i l e s u
primate. — gr. cath. a Gherlei, precum si clerulu din părţile p r e m e ; pentru ca acumu, după optu ani, vedu si
Deci congressulu din Pest’a luCrâ in Contra- transilvane ale diecesei Lugosiului, pana in diu’a ei, ca fanhsi’a loru cea orientale ’ia insielatu ftirte
dicere flagranta cu canănele besericei gr. cath. catu de astadi sustiene dreptulu seu de a candidă trei reu, ca ttite caciuliturele pe la Budapest’a la cate
si in contra textului apriatu alu Bullei pontiflcie, inşi apţi spre a se denumi din trensii episcopulu s’au degradatu in aceşti optu ani nu le-a folositu
candu in §§-fi 21 si 22 ai statutului seu si-au loru, si pentru acea nu p6te ven! sub una catego nimicu mai multu, decatu le spusese c. D. Bânfy in
arrogatu dreptulu de a se ingrijf despre imbunata- ria cu celelalte cieruri din Ungari’a, cari neci candu tirn’a trecuta, adeca le câştigă frumtisele titluri de cer-
tirea starei materiali a clerului, despre regularea n’au avutu unu aseminea dreptu. sietori, de prerii, de corciture ştiu renegaţi, de olâh
sarcineloru besericesci ale credentiosiloru si despre b) Dtir’ episcopatele gr. cath. ale provinciei mâgnâs, fertâly mâgnâs, si magnaţi de formatu
proportiunea aruncaturiloru de taxe, care ar’ fi a
Alb’a-Iuliei, fara vatemarea cea mai flagranta a ca- doudeciu, pre candu in acelasiu tempu titir’a deven!
le face preste poporulu romanescu alu acestei pro năneloru besericei gr. cath. nu potu se fia supuse la sapa de lemnu, cadiuta in robi’a creditoriloru
vincie metropolitane. —
aliniei a) din § 35 alu statuteloru, in care se dice, străini.
III. Cumca diecesele gr. cath. cu privire la ca senatulu diriginte, in complenirea scauneloru Unii romani ne scotu ochii cu impregiurarea,
sistem’a de invetiamentu, ce se va stator! pentru
metropolitane si episcopesci, va ascultă pe chorulu ca uite colo, dintre romani totu s’au amestecatu la
t6ta titir’a, voru potti se proiectedie modificări, si
episcopescu. Dtica ac! sub chorulu episcopescu se alegeri, ca solidaritatea nu a fostu absoluta, fara
voru potti-o pofti, că acele modificări se se iti in intielegu numai episcopi comprovinciali, trtica du- picu de exceptiuue. Aceia inse uita, ştiu se făcu a
eonsideratiune. — ca-se» dtica inse prin chorulu episcopescu se intie uită, ca conferentiei dela Sibiiu i se luâ auctorita-
O b s e r v a t i u n e . In intielesulu Bullei pon-
legu si alţi episcopi, cari nu se tienu de acea pro tea cuvenita prin voturile generatiunei june, care
tificia totufelulu de institute gr. cath. de pre ter
vincia, in care are se se faca complenirea, atunci avă capritiulu de a insiste că ae o boteze „întru
ritoriulu provinciei Alb’a-Iuliei, suntu scăse de sub
actista dispusetiune cu privire la provinci’a metro nire de particulari,* si cari nu voira se audia de
ori-si ce alta jurisdictiune beserictisca; dtir’ după
politana a Alb’a-Iuliei, taia in dreptulu celu mai plenipotentiele pe care le avea cativa membri în
§ 15 din statutele congressului r. catholicu dela
invederatu ce li se asigura prin cantinele besericei cărcate cu numertise subscriptiuni, dela comune si
Pest’a, afara de seminariele teologice, t6te celelalte
gr. cath., anume in can. 4 alu sinod. I dela Nicea, dela particulari. Dtira tocma de nu ar’ fi intreve-
institute de invetiamentu, au se primtisca organisa*
can. 19 dela Antiochi’a, can. 12 dela Laodicea.— nitu acelu casu, care comandante practicu si dedatu
tiune si sistema de invetiamentu dela congressulu
Can. 3 alu sinod. II dela Nicea, in cari cantine a combină ttite impregiurarile, va cutediâ se-si pre
din Pest’a, care va regulă si starea, calificatiunea
ttite metropolitului cu episcopii comprovinciali li se dica sie expeditiune bellica, in care se nu ptirdia.
ai provisiunea professoriloru si a docentiloru *).
atribue dreptulu de a conlucrâ la alegerea si con nici-unu omu, nici una compania, nici una batalia,
stituirea episcopului la scaunele Vacante, fara neci Dica cine cate verdi si uscate, dtira resistenti’a pas-
*) Cu alte cuvente: va cassâ ttite sctilele con-
fessionali romaneştii, si le va preface in confessio- unu amestecu alu episcopiloru din alte provincie siva inca este lupta si anume in situatiunea, in care
i&li maghiare. besericesci. — m afiamu, ea este una din luptele cele mai grele,
