Page 22 - 1875-07

problematica, supusa la mii de tentatiuni. Politic’a prefecţii si subprefectii din caus’a conferentiei dela deliberâ ea, voru asecurâ esistinti’a statului ungu-
resistentiei passive inca presupune la sustienatorii Sibiiu.' Faca bine „diplomati’a* si publice acelu rescu, sâu i voru preperâ neevitabil’a lui cădere.
ei matoritate politica, midiulâce materiali, organe cerculariu, ca -lu are, apoi se vorbimu si mai de­ Spre a discute acâsta tema nu voimu se ni
executive, solidaritate nu faciarita, ci esita din con­ parte. Pana una alta noi după tâte informatiunile luamu nice tempulu, nice ostenâl’a, ca-ci pre langa
vicţiune, in fine lipsa absoluta de trădători» Dâra cate avemu la mana, constatamu acelu adeveru, ca aceea ca este de o natura delicata, mai are inca si
se vedemu resultatele conclusului nostru, se resu- dintre miile de alegatori sasesci, sâu mai bine sasii- o lăture intunecâsa, pre care o potemu t mbrâ de
;
mamu pre catu se pâte mai multe acte electorali germani din Transilvani’a, computati toti la unu ingrata si odiosa. Cu tâte aceste inse vomu comu­
din Transilvani’a, si apoi se tragemu bilancea. locu, abia a mersu a trei’a parte la urna, âra cei­ nică aici parerea unui barbatu maghiaru, care trece
Vomu incepe dela Brasiovu si vomu merge lalţi s’au abtienutu. Intru asemenea dintre diecile intre cei mai de frunte politici. Precandu d-nulu
din tienutu in tienutu. de mii alegatori maghiari-secui ai Transilvaniei nici Tisza cu creaturele sale crede, ca la revisiunea pac­
Romanii din Brasiovu s’au abtienutu cu totulu pe diumetate nu au partecipatu la alegeri. Mai tului dualisticu i va succede a impucinâ deficitulu
dela alegerile dietali. multu si decatu acâsta? Dintre magnaţii betrani si statului ungurescu cu ajutoriulu si pre socotâl’a
Romanii din comunele districtului s’au abtie­ alţi barbati de renume din acestu mare principatu, celeilalte parti a monarchiei, pre atunci acestu bar­
nutu asemenea, cu esceptiune de vreo duoi trei mai nici unii nu-si puseră candidatur’a; din contra, batu unguru este de convicţiunea, ca guvernulu si
derogatori. la mai multe locuri au esitu din urna nesce nume camer’a austriaca, cari si asiâ credu, ca Ungari’a
In districtulu Fagarasiului abia au mersu la cu totulu obscure, pe carii afara de tienutulu in a primitu la impacatiune partea cea mai buna, nu
urna a trei’a parte dintre boierii odeni6ra calviniti, care traiescu, nu-i cunoscuse nimeni. Spunemu voru consemti cu nice unu pretiu a mai face vre-o
apoi primarii, notarii si cei platiti cu bani, âmeui dreptu, ca noi amu asteptatu câ lucrurile se ajunga nâua concessiune unguriloru. Si Domnitoriulu, si-
câ vai de ej. acolo unde le vedemu, dâra ele veniră mai curendu litu de disposisiunea spiriteloru ce domnesce in tie-
In sasimea de preşte Oltu s’a dusu protopo- decatu asteptaseramu noi; asia dâra ne vene camu rele sale de corâna, inca nu va avâ ce face alt’a,
pulu gr. res. Maeru cu ai sei, âra celu gr. catb. desientiata acâsta passivitate sasâaca si secuiâsca, si decatu a spriginî pre guvernulu austriacu in nisu-
a remasu cu ai sei a casa („Sieb. Tageblatt). ne gâdele expressiuni câ ale lui Wâchter: „A fostu intiele lui de a sustienâ statulu quo. Tisza inse
In Alb’a-Iuli’a nu a mersu nici-unu romanu errâre mare, ca s’a priimitu uniunea necondiţionata, va insiste si persiste pre langa realisarea nâueloru
la urna. ceea ce dicu si s e c u i i si parte mare din maghiari.“ pretensiuni unguresci si, provocandu-se la mulţimea
In Sibiiu au alesu numai sasii, dâra si din ei Cine a indemnatu pe miile de sasi, cine pe capeteloru, ce numera partit’a sa, va merge asiâ
au absentatu mulţime. diecile de mii maghiari-secui din Transilvani’a, câ departe, incatu insusi -si va frânge gUtulu. Apoi
In urbea Orastia si in tienutulu seu,, adeca in se remana pe acasa, câ se se abtiena dela alegeri? afara de acâst’a, inca la târnna se va serntf neces-
ambele cercuri, s’a jocatu adeverata comedia; roma­ Romanii de siguru ca nu. sitatea contractării unui imprumutu nou, care im-
nii inse cu prea pucina exceptiune, au observatu pregiurare i va sdruncinâ prestigiulu si i va nimici
Tocma cetimu in „Albin’a* nr. 46 affirmatiu-
strictu program’a dela Sibiiu. Despre acâsta inse nimbulu chiaru înaintea adoratoriloru sei. Astfeliu
nea ca „fraţii ardeleni ar’ fi poftitu, câ si romanii
mai pe largu in nr. v. politic’a agressiva a lui Tisza va aduce lucrurile
din Ungari’a si Banatu se proclame passivitatea.*
In Seghisi6ra numai una parte de sasi. acolo, incatu regele Ungariei, voindu a evitâ con-
Noi nu scimu nimicu de una pofta câ acâsta a ro-
In scaunulu Miercurei nimeni. flictulu cu imperatorele Austriei, se va vedâ neces-
maniloru din Ardealu, nu amu vediutu nici unu
In Abrudu-Rosii’a nici-unu romanu. sitatu a demissionâ pre d-lu Tisza si a concrede
conclusu esitu dela vreo adunare ori conferenţia de
In districtulu Naseudului nici unu romanu. lui Sennyey formarea noului cabinetu. Dâca acest’a
ale romaniloru transilvani adusa in sensulu acesta.
In comitatulu Cetatiei-de-Balta cerculu infe- nu va avâ încrederea camerei, va disolvâ-o si va
Las’ ca romanii transilvani, orî-candu a fostu vorba
rioru au mersu t r e i romani câ primari ai comu- face alegeri nâue. Astfeliu ungurii voru totu alege
de dreptulu publicu alu tierei, de tiâra insa, de au-
neloru, dâra si din vreo 700 de maghiari si sasi pana candu voru mai avâ pentru cine si pentru ce
tonomi’a, de legislatiunea ei, s’au feritu din prin­
au partecipatu numai 200, cari alesera pe fratele se alâga; in fine -si voru mancâ si ei parlamentulu
cipiu bine judecatu, de a se amestecâ in afacerile
ministrului Tisza prin aclamatiune, *alam-dalam“ câ si ciganii beseric’a.
locuitoriloru Ungariei, dâra nici chiaru pe altu ter-
cumu dicu turcii. In cerculu de susu din caus’a De altmintrelea momente însemnate nu se mai
renu n’au aflatu cu cale, ca-ci n’au vediutu tem-
pressiunei cumplite au fostu siliţi se mârga si cativa ivescu nice in politic’a interna, nice in cea esterna.
pulu venitu pentru asemenea ingerentia. Dâra a
romani lipsiţi. Alegerile s’au inchiatu si sessiunea mârta s’a ince-
disu asia ceva vre-unu particulariu ? Naţiunea inse
In comitatulu Solnocu inter, famili’a comitelui putu; cea mai mare parte dintre miniştri a plecatu
nu se pâte trage la nici o respuudere pentru opi-
Bethlen a cumparatu si cateva voturi romanesci cu in calatoria prin tiâra, asiâ incatu de presinte d-lu
niunile particulariloru. De altumentrea, pre catu
cate 3 florini, âra la nisce dăscăli li s’au datu cate Trefortu se afla in placut’a si fericit’a ocasiune de
cunâscemu noi opiniunile romaniloru ardeleni des­
50 fi. pentru ostenâla. Pressiune brutala. a conduce frenele guvernului. Cu tâte aceste inse
coperite pe cale privata, apoi acele au cumpanitu
In cerculu superiâre din comitatulu Clusiului, d-sa se tiene inca strinsu de afacerile resortului
mai multu intr’acolo, cu romanii din Ungari’a si
adeca ps la Mociu, pe unde inca suntu fârte mulţi seu de instrucţiune publica. In calitatea sa de mi«
si din Banatu se se adopere din respoteri a alege
nobili (boieranasi), din optu mii de alegatori con- nistru alu instrucţiunii publice dlu Trefortu a ernisu
catu mai mulţi representanti de naţionalitate roma-
scrisi au mersu la alegere 102, di: una suta doi dilele aceste o ordinatiune, prin care introduce si
nâsca in diet’a Ungariei, buni romani si buni pa*
inşi, dintre cari 41 au fostu romani. in privinti’a scâleloru reali cursulu de optu ani,
trioti, liberi, independenţi, câ se-si afirme existen-
La Bistritia inca au fostu adeverata bajocura, incependu dejâ cu anulu scolasticu viitoriu. Si
ti’a natiunei in acea tiâra si capacitatea propria de
ca din t6ta mulţimea alegatoriloru din diverse na- acâst’a va avâ se se intemple astfeliu, ca acei şco­
l e g i s l a t o r i i n t i e l e p t i , se sufere perseverandu,
tionalitati au mersu numai 145 de sasi. lari, cari au petrecutu cursulu alu treilea cu calculi
se dâ informatiuni exacte, se infrunte falsificările
Fârte mare ruşine si-au facutu cativa romani de eminentia, se fia primiţi in classea a cinci’a,
de adeveru la tâta ocasiunea, se nu despere nicio­
amestecaţi cu secuii in scaunulu Muresiului, cari au cei cu calculi de midiulocu in claseea a patr’a, âra
dată; program’a loru se sune pe dieci de ani in-
mersu de au datu voturile loru la cunoscutulu tl- cei stabi de totu se remana in a trei’a classe.
ainte. Alt’a e in epoc’a a c â s t a cestîunea politica
ranu J e n e i J o s e f , care in 1848 et 49 versase Analogu cu gimnasiele se va depune in vii­
a romaniloru din Ungari’a si cu totulu alt’a a ce-
fârte multu sânge romanescu, si care chiaru in cele toriu esamenu de maturitate si la scâlele reali.
loru din Transilvani’a. —
optu luni ale domniei asiatice din 1861 incepuse Ministrulu voiesce, câ acâsta nâua organiaatiune se
a trage case satesci preste capetele unoru familii se introducă neamenatu si la scâlele reali, cari nu
romanesci. suntu infiintiate si tienute din bugetul.u statului.
In alte cercuri electorali din comitate, afara Brasiovu, 20 Iulîu st. n. 1875. ROMANŢA se afla in mare agitaţiune, Atatu
de unii primari, notari si alţi subordinati mici, alţi Marea bucuria, ce resultatulu stralucitu alu concessiuqea pentru construirea linieloru ferate Plo-
romani nu au mersu la urna. Intre sasi nici atati nâueloru alegeri o reversase in animele imbetate de iesci—Predealu si Adjudu—Ocn’a, data companiei
romani nu s’au vediutu, din causa precum se vede, ca triumfulu momentanu alu maghiarismului esaltatu anglege Crawley, catu si conventiunea comerciala
in acele parti a lipsitu pressiunea si încercările de si calvinisticu; acea bucuria nutrita de nevinovat’a inchiata cu Austro-Ungari’a s’au primitu de catra
corruptiune. Este de insemnatu, ca pe preoţii cati idea, ca barc’a statului maghiaru este dejâ scapata ambele corpuri legiuitârie. In momentulu candu
au partecipatu la alegeri, i-ai potâ incarcâ prea da naufragiulu ce o asceptâ, — nu numai ca nu s’a primitu in camer’a deputatiloru conventiunea co­
bine in dâue vagâne; si totuşi numerulu preo- se mai manifesta in vertegiuri spumegatârie, cf pare merciale, opoaitiunea oonstatatâria din 10 barbati,
tiloru de ambele confessiuni pe territoriulu Tran­ a se fi recitu si potolitu cu deseversîre., Pana acum fruntaşi aleşi, a parasitu camer’a si si-a depusu
silvaniei trece preste 2500 de suflete, pre langa a fostu întrebarea, de a se alege o camera, care se mandatele. Prin acâsta demissiune s’a datu unu
cari mai suntu si Vre-o miie de docenţi,, apoi alte asculte de porunca si se stâ totu-deaun*a la dispu- protestu poternicu contra actului din cestiune. De­
cateva mii de romani trecuti prin scâle, cari inse setiunea unui individu, care vrâ se-si realiseze nisce putaţii din opositiune, cari au demissionatu cu a-
au alte vocatiuni ale vietiei. Mai toti aceşti bar* planuri gigantice si salutarie pentru statulu ma*> câsta ocasiune suntu: Manolache Costache Jepureanu,
baţi intelligenti s’au abtienutu dela urna. ghiaru in genere si pentru magbiarismu in specie; Oogalniceanu, Vernescu, lonu Bratâanu, Stolojanu,
Tâte aceste suntu asia; dâra „diplomati’a“ acum inse ne afiamu cu unu pasu mai departe, Chitiu, Candiano-Popescu, Al. G. Golescu, C. Fusea
nâstra ardelâna se crede in dreptu a pretende pas- ca-ce ne vedemu înaintea întrebării, ca ce agende si Furculescu. — Camer’a a decisu a nu primf a-
sivitate absoluta, si se face ca nu scie nimicu de va avâ nâu’a camera de deliberatu si ce garanţia câsta demissiune. — Se pregatesce o petitîune cu
cerculariulu presidiale tramisu dela Pest’a la toti da ea, ca agendele de mare importantia, ce le va dieci de mii de subscrieri, spre a o presentft Dom-