Page 23 - 1875-07

nitoriului cu rogarea, că se nu sancţioneze nice con- adeveratu. Bravur’a, credinti’a si statornici’a ace- căsta cale si supuse la plafa drepturiloru ad valo-
ventiunea comerciala inchiata cu Austr’o-Ungari’a, lor’a, cari s’au luptatu si s’au siertfitu in grăle rem voru fi possibile, totu cu acel’asi titlu, de unu
timpure pentru monarchia si tronu imple peptulu dreptu aditionalu de V % din valărea loru consta­
nice actulu de concessiune datu companiei Crawley. 2
fia-carui soldatu cu fala si mandria, si-lu insufle- tata in conformitate cu presenfa conventiune.
— Acăsta incercare este cea din urma, inse candu
tiescu a se face vrednicu de aceli bravi si probaţi De asemenea bastimentele si corăbiile de orce
unele acte de asemene grava natura ajungu pana luptători, fiii alui Marte. felu, care se voru opri in porturile si orasiele după
pre rnăs’a Domnitoriului, atunci cu greu se mai Astadi se implinescu 9 ani de dile, candu in malulu Romanu alu Dunărei, voru avă, candu voru
strica ce s’a fccutu, si de buna sama petentii suntu lupt’a inversiunata si sangerăsa dela Custozz’a, usâ de cheiurile statului său ale comuneloru se pla-
prea convinşi, ca rogarea loru nu se va luă in con- gloriosulu regimentu Baden prin statornici’a si tăsca, totu cu acel’asi titlu si pentru aceleaşi efecte,
sideratiune, inse ou t6te aceste ei -si făcu detorin- bravur’a s’a minunata a otaritu batali’a si a smulsu o taxa de cheagiu de 20 centime pe tona ai după
stralucit’a cununa de învingere pentru armat’a de gradatiunea urmatăria: pe a trei’a parte a tonagiu-
ti’a. — In diu’a de 29 Iuniu st. v. candu s’a pri-
Shd a prea bunului nostru imperatu. lui, dăca cantitatea marfuriloru îmbarcate său de­
mitu in camera conventiunea comerciale cu Austro-
: ujfiflillŢtBiiIfa U ifcj > IJUlu ril UOwuUii t/e Regimentulu Baden are frumăsa istoria, pre- barcate nu trece peste a trei’a parte; pe dăue tre­
Ungari’a, diariulu „Romanulu" a aparutu cu cadru
cumu raru are altu regimentu, si elu la Oustozz’a imi, dăca ea trece peste a trei’a parte si nu ajunge
negru. — Sessiunea estraordinaria a camereloru s’a
s’a portatu cu acea vitegia, cu care s’au luptatu la dăue treimi; pe totu, dăca trece peste dăue
inchisu prin mesagiu domnescu in diu’a de 4 Iuiiu. betranii g r a n i t i a r i r o m a n i n a s a u d e n i pre treimi din coprinderea (potăe) utilisabila a corăbiei.
ioluhjJifoni «ioumis ea 6 eh . dna (d
tempulu iui Napoleonu Bonaparte si- iu amarele Nici o corabia, care atinge in timpulu unui’a
dile dela 1848/9, pentru care portare strălucită si aceluiaşi voiaju, său iu susulu său in josulu rîu-
Alli’a - Iwli’a, 16 Iuliu 1875. m granitiarii au castigatu laudele înaltei case domni- lui, mai multe schele după malulu Romanu, nu va
tărie, a imperatului insusi, cumu si frumăsa Me­ potă fi supusa la plafa taxeloru de cheagiu cari,
Diii’a de 24 Iuniu, memorabila in istori’a mo-
dalia mare de anru depre steagu, ceea in totalitatea loru, ar’ oxcedâ sum’a acestoru drep­
narchiei austriaco si strălucită pentru poterea ar­
mata a acestei-a, s’a serbatu aici. si in estu anu ce nu are nece unu altu regimentu de infanteria. turi calculate pe 20 centime pe tăta cuprinderea
Frâtiloru! Deci si voi astfelu precumu priviţi vasului.
in modulu celu mai cuviintiosu,
cu fala si plăcere la bravurele neperit6rie ale pre- Tonagiulu vaseloru va fi stabilitu după siste-
Crunt’a dî de pre câmpurile dela Custozz’a, ni mersiloru voştri fraţi, astfelu se ve nisuiti si voi, mulu si regulile adoptate de comissiunea europeana
revocă in memoria maretiele virtuti de eroismu,
dăca ăra va sună, a imită pre aceli bravi si a în­ a Dunărei. Bastimentele de stătu, de posta său de
bravura si constantia ce armat’a de sudu, sub in-
mulţi laurii gloriosului vostru regimentu. pasageri, cari useaza de cheiuri, voru fi scutite de
tielepţ’a conducere a victoriosului archiduce Al- plafa acestei taxe, si voru fi mentienute, pe langa
b r e c h t , au desvoltatu pentru patria, tronu si Lucraţi si luptati cu barbatia, pentru-câ ur­
mătorii in acestu regimentu si dela voi se moste- acăst’a, tăte celelalte scutiri acordate vaseloru pana
diifăWM 0® «eTOonqsb «wmii
născa verguritatea unicului steagu decoratu, si ve­ acum sub orce titlu ar’ fi.
Sangerăs’a lupta din anulu 1 8 6 6 , la care XXVII. Pana in momentulu in care se voru
dieci de mii fii aleşi ai naţiunii romane au fostu stea nepatata si neindoita a vechiului regimentu
granitiarescu nasaudeanu Baden. face regulamentele de navigatiune său de politia
gafa a-si versâ sângele, a doveditu din nou cre- fluviala pentru Dunăre, prevediute de art. 17 alu
dinti’a loru neclatita si tare cătra supremulu loru Luaţi de pilda pre bravii eroi dela Custozz’a, tratatului din Parisu dela 1856, legile si prescrip-
comandante, iubirea loru de patria, si eminentele că si voi sei poteti urmă, candu yointi’a imperatu-
tui, binele patriei văstre va cere acestu raru si tiunile promulgate in acăsta privintia de fia-care
loru virtuti militari.
scumpu sacrificiu dela. yqî. din cele dăue înalte parti contractante voru fi com­
Unu adeveratu bunu ostasiu este si unu ade-
Totu dăun’a la celu de antaiu sunetu alu Bu­ binate, pe catu se păte, prin o comuna intielegere
veratu cetatianu alu statului, unu adeveratu fiiu alu si in interessulu desvoltarei navigatiunei pe Dunăre,
ciumului se fiţi gata, se săriţi cu armele in mani,
patriei sale. si adaptate principiiloru in vigăre pe totu percur-
se luptati cu credintia si barbatia aparandu cu
La Custozz’a fruntea, fal’a si mandri’a bravi- sulu rîului si mai cu săma pe partea sa in susu de
?
sângele dein urma pre domnitoriu, patria si totu
loru a fostu vechiulu regimentu granitiariu naseu- Isakcea.
deanu, astadi regimentulu nr. 50, Mare duce de ce ve oste scumpu pre acestu painentu. Astfelu,
incarcati cu lauda si bravura se ve pomenăsca si XXVIII. Tăte facilităţile acordate pana acum,
Baden, alu cărui cercu de intregire este chiaru din ambele parti, navigatiunei fluviale pe Dunăre,
orasiulu nostru, unde se si afla regimentulu de pre voi filii si nepoţii voştri. voru fi mantienute in viitoriu si întinse pe catu se
reserva. Vedeţi dăra soldatiloru! va potă. u r . i o i ' l / . .1(1
Diu’a de 24 Iuniu este o mare serbatăre pen­
Acestu regimentu gloriosu s’a portatu in amen- Vapărele care făcu unu servitiu regulatu de
titulu anu astfelu, in cAtu a castigatu si atuncia tru voi. Nu o uitati nece odata si pastrati-o cu transportu voru potă operă pe Dunăre, chiaru iu
d’osebitele laude si recunosciintie ale prea bunului scumpatate in peptulu vostru pana candu veţi trai. timpulu noptiei, încărcările si descărcările fara nici
domnitoriu si ale marelui archiduce. Fiţi măndri si superbi, că sunteti filii acestui re­ o intardiare. Căpitănii acestoru vapăre său repre-
gimentu gloriosu si falnicu.
Memorabil’a dî a imbracatu deci in vestminte sentantii loru voru depune, la sosirea loru, la biu-
festive garnisiunea d’aici, mai alesu amentitulu re- Astfelu apoi veţi ajunge si voi a fi spre rourile loru său organele de vama, o declaratiune
gimenţu, care in frunte cu straţucitulu corpu alu mandri’a armatei, spre fal’a si binele frum6sei specificandu mărfurile descărcate. Funcţionarii de
oficiariloru a luatu parte la mis’a solenna si la văstre patrie si a scumpei văstre naţiunii! vama voru potă operă, in casu de trebuintia, viaite
parastasu, celebrate in absenti’a morbosului proto­ £ra pana atuncia veniţi cu totii, că înaintea si căutări pe vase cu asistenti’a organeloru consu­
popii, de capelanulu seu d-lu Avramu S t o i a n u , acestui s. altariu ss redicămu rogatiuni ferbinti la lare ale tierei carei’a aparţinu aceste vase si care
insocitu d’unu altu domnu preotu in beseric’a ro­ imperatulu imperatiloru D-dieulu poporaloru si alu resida in acel’asi locu. Vice-consuliloru si altoru
mana diu Lipoveni* natiuuiloru pentru repausulu sufleteloru aceloru organe consulare respective, va afetă o ăra precisa;
In fine zelosulu capelanu adresă ostaăiloru unu bravi cadiuti si remasi in lupt’a dela Custozz'a si, dăca aceste organe consulare ar’ neglige de a
disetirsu acomodatu si petrunsu de poterea sentie- pre campulu de onărel* merge in persăna său de a se representâ prin unu
minteloru, ascultatu de toti cu mare atenţiune. delegatu, se va procede in absinti’a loru. Nici o
Discursulu a storsu lacrime din ochii acestoru bravi, penalitate nu se va aplică căpitanului unui vaporu,
mai alesu din ai celoru, cari au trecutu preste 'JPextuIn Couventinnei de comerciu dăca numerulu coleturiloru descărcate este inferioru
acele diie durerăse, si acum’a steteau decoraţi pen­ dintre Romani’a si Austro-Un- acelui’a pusu in declaratiunea presentata, candu ca-
tru faptele loru, aducundn-si aminte de periculele gari’a, pitanulu său celu in dreptu nu va fi negligiatu de
învinse. |«sd a’îJjJiyoI a informă pe biuroulu de vama imediatu după des­
In frunte am vediutu pre nobilulu comandante XXVI. Nici un dreptu specialu ori-care ar’ cărcarea totala efectuata in o staţiune, înainte inse
alu regimentului br. Ende, ambii maiori, mulţi că­ fi, nu se va percepe nici pe navile pe Dunăre nici că vam’a se fi constatatu diferinti’a.
pitani decoraţi si cu nume bunu, intre ei unii din pe mărfurile, cari se afla pe aceste navi, afara de Căpitănii acestoru vapăre nu voru fi priimiti
vechii granitiari bravi, oficiari subalterni asemene drepturile de trecere (păage) platibile de navi la a se presentâ înaintea autoritatiloru locale pentru
distinşi, si mulţi subalterni dela sergenţi la vale, gurile Dunării si la Porţile de feru.' a formă custodiulu său alte documente analăge si
decoraţi pentru eroismu, pentru virtuti. Totu a8semenea va fi si pentru mărfurile im­ cari nu ar' fi indispensabile.
Toti erau mişcaţi de poterea discursului, din portate său exportate reciprocu pe Dunăre, cari, XXIX. Companiile de navigatiune si proprie­
care fia-care vorba eră amesurata animei unui ade­ după ce au achitatu drepturile de intrare său de tarii vapăreloru, care făcu unu servitiu regulatu de
veratu ostasiu, reamentindu gloriosulu trecutu alu esire stabilite prin presenta conventiune, nu ar' fi transportu pe Dunăre voru potă dobendl, la debar-
Strălucitei si decoratei flamure granitiaresci: „Vir- supuse la nici un dreptu aditionalu. Ou t<5te ace­ caderile statiuniloru vapăreloru, terrenurile neces-
tus.romana rediviva 1“ stea taxele actualmente in vigăre in porturile Du­ sarie pentru instalarea biurouriloru, atelieruriloru si
Acăsta dl, am cetitu, că s’a serbatu inca in nărei si stabilite in singurulu scopu de a ameliora magazineloru loru, si le va fi permisu de a stabili
mai multe garnisiuni ale imperiului de cătra regi­ staţionarea vaseloru si de a favorisa executiunea in acele locuri magazine speciale, care voru fi con­
mentele competente. unoru lucrări publice, destinate a facilita incarcarea siderate că intreposite de indata ce voru respunde
marfuriloru, se vor pută preleva si pe viitoriu cu la tăte cerintiele legiloru tierei in vigăre asupra
Astfelu de serbatorî sunt prescrise chiaru si
titlu de un dreptu aditionalu specialu, atatu dela acestui punctu,
prin regulamentele respective, si neci candu si ni-
caiuri n’ar’ trebui părăsite. vase catu si dela mărfuri in conditiunile reglemen- XXX. Avendu in vedere circumstanţele ex-
teloru speciale publicate in acăsta privintia.
In fine, din bunaVointi’a d-lui capelanu, si cepionale create relatiuniloru comerciale dintre mo-
după repetîte rogări ve potu aclude si amentitulu Prin urmare mărfurile importate in Romani’a narchi’a austro-ungara si principatulu României pe
său exportate din acestu stătu pe Dunăre, si su­
discursu, care ve rogu alu dă publicităţii in t6ta acea parte a teritorieloru loru, unde fruntarele loru
puse la plafa drepturiloru de intrare si de esire se atlngu imediatu, că si pe calea Dunărei, si con-
estensiunea s’a. M a r t e t i u.
specifice si achitabile pe greutate, voru fi supuse, siderandu caraoterulu specialu alu oomerciului, care,
in orasiele situate pe malurile acestui rtu si pentru prin conditiunile soliului si a le naturei producte-
D Î 8 c u r s j u l u d - l u i c a p e l a n u A v r a m u S t o ­ efectele susu indicate, la unu dreptu aditionalu de loru celoru dăue tieri, este unu complimentu indi­
i a n u l a s e r b a r e a d e s u â u . 5°/ din sum’a drepturiloru de intrare respective,
0 spensabile pentru existenti’a locuitoriloru reciproci,
Bravi soldaţi! Aducerea amente de cari suntu de platitu in virtutea conventiunei de s’a convenitu, cu acăsta ocasiune, in privinti’a ace­
faptele măreţie ale braviloru si onorarea acelor’a facia. stui comerciu, unu arangiamentu speciale ale cărui
este simţirea cea mai plăcută a fia-carui ostasiu Mărfurile importate său exportate totu pe a- stipulatiuni se gasescu consemnate in unu actu adi-