Page 25 - 1875-07

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumera ia poştele o. si r., si pe la
F6i'a, candn concadu ajatdriale. — Pretialu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 8 or.
pe 1 ana 10 fl., pe y 8 fl. v. a. Tieri esterne 12 fi. Anula Î1IIH I. Taca’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
4
v. a. ps ana ana sda 2 / galbini mon. sunatdria. blicare.
I
8
ir. 50. Braslovu 25|13 Inlia 1875.

tiddia in marginea candneloru si a legiloru tie­ făcuţi din argaţii curtiloru boieresci, iau calvinitu
Pacine uotiani despre drept al a rei despre vrednici’a celui ce cauta hirotoni’a, si si maghiarisatu prin pedepse aspre. Si câ se nu
electorale in lieseric’a orientale si după hirotonisire ei slobâde carte archierdsca, co- dica renegaţii noştri, ca vorbimu in ventu, se ci-
anume in cea din Dacia. prindietâre de dat’a hirotoniei, cu unu extractu de tamu si aici incai urmatâriele parti din legile ace­

„Congressulu besericescu alu archidiecesei gr. principalele datorintie ale treptei celui hirotonisitu stei tieri.
catholice romanesci de Alb’a-Iuli’a tienutu intre si investita cu subscrierea sa, cu sigilulu episcopiei Art. 13 din 6 Ianuariu 1568 alu cărui sensu
4/16 si 8/20 Iuniu alu a. c. a cassatu dreptulu si cu celelalte forme de cancelaria.“ este, ca valâchii cari s’au abatutu dela religiunea
poporaniloru de a-si alege ei inşii pe parochulu Asia dâra in Romani’a necum se fia vorba de loru resaritdna, se fia obligaţi a se supune sub
loru ,si a substituitu acelui dreptu candidatur’a prin alegerea parochiloru prin poporani, dâra episcopa- grea peddpsa, la superintendentele care li s’a datu.

scaunulu arcbierescu de cate trei individi la fia-care tulu nu vrd se scia nici macaru de simpla candi- lrt. 16 alu dietei dela Turd’a tienuta in 24
parocbia, din care poporanii adunaţi se -si aldga pe datiune, ci se obliga numai a trage prin protopopi Ian. 1560 decide, câ romanii din comunele calvinite
unulu. Cu acestu canonu congressulu a calcatu in „informatiune despre calitatile canonice si legale se dd la popii loru calvinesci cate una claia de
piti6re unulu din cele mai scumpe institutiuni si ale candidatiloru.* Intr’aceea din alţi articli (12 grâu dela fia-care familia *).
drepturi ale besericei Resaritului.* pana 15) si din totu spiritulu acestui regulamentu Prin art. 5 din 21 Aprile 1577 s’a decretatu,
Asia audimu vorbindu pe amicii dreptului ele­ se pdte deduce, ca chiaru si acelea informatiuni ale câ romanii cari s’au lapedatu de religiunea grecdsa
ctorale absolutu, adeca alu sufragiului universale. protopopiloru se voru cere numai pana candu epi­ si s’au facutu calvini se-si aldga altu superinten-
Cestiunea acdsta se desbatuse in comissiune scopii voru avd candidaţi de ajunsu pentru t6te pa- dente in loculu celui care morise **).
mai pe largu decatu in siedinti’a plenaria a con- rochiile, esiti din seminariu, instruiţi, educaţi si (Ya urmâ.)
gressului, publiculu inse pe din afara n’au avutu cercaţi acilea, din aintea ochiloru archiereului, după
ocasiune de a cunâsce argumentele, care s’au arun- care apoi informatiunea protopopului nu mai are
catu in ambele discuri ale cumpenei; de aceea u- sensu. Cu alte cuvente: a r c h i e r e i i diecesani in Brasiovn 23 Iuliu 1875. Exc. Sa d.
nora li se pare, ca congressulu ar’ fi calcatu si vio- beseric’a Resaritului inca se sciu si se tienu pe ministru de culte si instrucţiune publica alu Româ­
latu unu dreptu essentiale si stravecbiu alu poporului, senesi responsabili pentru credinti’a, portarea si t6ta niei T i t u M a i o r e s c u trece prin Brasiovu in ca-
care se tiene de s. beserica a Resaritului. disciplin’a e r e i l o r u (preotiloru) si a protoereiloru letoria la Parisu spre a asiste la congressulu uni-
Nu ne vomu demitte aici in definitiunile dre­ (protopopiloru), prin urmare -si sustienu dreptulu versalu geograficu, ce se va celebră acolo in scurtu
ptului electorale, de care s’au datu in epoce diverse, de a-i denumi ei inşii. tempu. —
nici vomu stâ la disputa cu amicii sufragiului uni­ Yedi si in Russi’a, totu asia. Dela Galaţi se scrie, ca in 20 Iuliu a. c. trech
versale, care tocma in epoc’a ndstra s’a compromissu Cumu este in Asi’a mica, in Siri’a si Egiptu, pe acolo ministrulu de resbellu alu României in
f6rte greu; nu vomu stâ multu la vorba nici cu nu scimu, ca nu amu vediutu, dâra se p6te aflâ. Russi’a spre a asiste la manevrele, ce se voru tiend
tbeologii si cu canonistii, cari distingu aprigu intre Se venimu acasa la noi, aici in Transilvani’a. Cine acolo. —
alegeri ecclesiastice, care -si cauta modellulu loru au alesu pre preoţii romanesci in Transilvani’a, câ Catu privesce la suveranitatea statului romanu,
numai in doctrin’a primitiva a cbristianismului, in de trei sute de ani incdce? Poporulu? Se vorbimu apoi citimu, ca ministeriulu României ar’ fi pe cale
c l i i a m a r e a apostoliloru prin insusi auctorulu re- mai antaiu despre comitate, adeca de partea cea de a incepe tractative de conventiuni si cu marile
poteri Itali’a si Russi’a, ceea ce organulu officiosu
îigiunei, in alegerea altoru apostoli totu numai prin mai mare a tierei. Pana la 1700 nu a potutu fi
apostoli, in denumiri de ale loru, in chiamarea ce- nici vorba de alegeri prin poporu, ci ’iau candidatu din Rom’a „Opinione* crede, ca se si afla in ajunu,
loru sieptedieci si asia mai departe, ca-ci unele câ aristocrati’a feudala preste totu, si ’iau recomendatu si ca atare comissiune s’a si denumitu de catra
min. agricult. ind. si comerciului alu Italiei spre a
aceste n’au loculu aici si nici ca suntu de compe- superintendentii calvinesci la metropoliti si episcopi
tenti’a ndstra; ci ne vomu margini la unele noţiuni spre hirotonire, sdu spunendu adeverulu intreguletiu, studid cestiunea unei asemeni conventiuni cu Roma­
istorice, care stau multu mai aprdpe de noi si pe care le superintendentii calvinesci poruncea metropolitiloru ni’a, si dice, ca ddca Austro-ung. a fostu prim’a
p6te intielege si badea Ilie, si nenea Nicolae, si si episcopiloru romanesci, câ aceştia se hirotonisea din poterile nordului, Itali’a vrd se fia prim’a din
poterile occidentelui, care se inchia asemene con-
mosiu Dumitru. de preoţi si diaconi pe cine recomendâ ei, dra nu
ventiune. E aventagiu politicu diplomaticu acesta
Asia dâra noi aici se ne marturisimu nesciin- pe cine voiâ aceştia. Ce se mai ascundemu mîti’a
pentru recundscerea autonomiei României in afara,
ti’a si se dicemu, ca nu cun6scemu cine va fi alesu in sacu, metropolitii si episcopii noştri decadiusera
precandu in leintru se temu patrioţii de nabusirea
adu denumitu in cursu de vreo 1500 de ani pe inca din sec. alu 16-lea la conditiune de vicari u-
strainiloru din Austro-Ungari’a.
parochi in beseric’a Resaritului, dâra se vedemu care militi ai supBrentendentiloru (piispbk) calvinesci.
este legea si praxea mai dincdce in acea beserica. Limpede stâ in legile tierei si in historia, ca nici
La bulgari si la macedoromâni in Bulgari’a, unu romanu nu p6te merge la scâla, si cu atatu
Brasiovn, 23 Iuliu st. n. 1875.
Macedoni’a, Thessali’a, Epiru, se afla mulţime nenu- mai pucinu a se face preotu, fara permissiunea
merata de preoţi greci, câ parochi si câ spirituali, boieriului seu, si fara voi’a episcopului calvinescu. De cate ori duoi pretinşi buni amici se cdrta
chiamati si asiediati de catra archierei, de airea,in Chiaru fetiorii preotiloru eră smulsi dela scâla, de­ si se sfadescu intre sene, de atate ori trebue se fia
parochii bulgaresci si macedoromanesci. Acdsta claraţi de iobagi, degradaţi după placulu tiranului in apropiare unu alu treilea, care se se bucure si
praxe nu este de eri, nici de alaltaeri; intrebati la conditiune de sierbitoriu, cocieriu, boariu, vacariu, se caute a esploatâ acdsta cdrta in profitulu seu.
inse la Oonstantinopole, de candu este? vatafu de curte s. a. Candu placea domnului seu Acdst’a este o vechia sentintia, care s’a pastratu
Se trecemu din c6ce de Dunăre. In „Regu- câ se-lu recomande spre popia, -lu recomendâ, de neştirbita pana in dilele ndstre si care se p6te
lamentulu pentru disciplin’a besericdsca,* adoptatu multe-ori inse sub conditiune, câ se id de socia pe aplică prea nimeritu la impregiurarea, despre care
de catra s. Sinodu alu României si sanctionatu de camerier’a, pe sierbit6ri’a dâmnei, adu pe concubin’a vorbimu mai la vale.
catra Domnulu tierei, la capu IY „ D e s p r e c l e r u * domnului, ori a Aiului seu. Intr’aceea teneri de In cursu de optu ani de dile ungurulu si
artic. 36 s’a legiuitu asia; aceia nefericiţi invetiâ in curtea boieriului limb’a
*) Az Olâhok a kik Istennek igdjdt vettdk a
„Alegerea si numirea persâneloru la serviciile maghiara, erâ obligaţi se mdrga la beseric’a dom­
praedicatoroknak, kik az Istennek igdjdt igazân hir-
si posturile besericesci ale Eparchiei (diecesei) a- nului seu, se asculte si se sbea in sufietulu loru detik kozottOk, egy kalangya buzât adjon minden
terna dela chipzuirea episcopului eparchiotu, carele doctrinele calvinesci. Pe acdsta cale si prin ase­ hâzas ember.
aduna prin protoerei (protopopi) t6te informările mene metechne s’au furisiatu in diecesele romanesci ’"*) Yalachi a graeca fide deficientes, in decessu
despre c a l i t a t i l e c a n o n i c e s i l e g a l e a l e mulţime de popi de naţionalitate romandsca, dâra superintedentis alium eligere possuet (Coli. corn Jos.
c a n d i d a ţ i l o r u/ de lege calvindsca, cari apoi au calvinitu unu nu- Kemdny). — Si cu t6te acestea, unu Koos Ferencz,
unu B. Orban si alţi cativa publicişti maghiari mai
„Art. 37. Hirotonisirea in treptele de preotu meru asia considerabile din poporu, in catu acestoru
au fruntea câ se dsa cu fabul’a loru in lume, ca
si diaconu este una lucrare, ce a t e r n a n e m i - romani calviniti pe la 1568 li s’au datu altu e-
nu maghiarii si calvinii ar’ fi facutu mulţime de
d i u l o c i t u d e c e r c e t a r e a s i h o t a r i r e a e - piscopu de legea calvindsca; dra pre cati nu iau renegaţi din romani, ti romanii din maghiari. Ce
p i s c o p u l u i e p a r c h i o t u , carele se incredin- potutu calvini, prin urmare si maghiarisâ prin popi minciuna grosolana! —