Page 26 - 1875-07

neamtiule au traitu in armonia si buna intielegere; mentu bate pulsulu d-lui Tisza, scrie intre altele, neunirea, carui’a se-i fi secatu radecin’a înainte de
nice o eventualitate, nice o calamitate nu l i a c o n - ca „dusmanulu celu mai infricosiatu, dusmanulu de tempu, câ se nu se p6ta desvoltâ; si astadi amu fi
pdte unu elementu cu multu mai fdrte si mai im-
turbatu relatiunile de amiciţia si nu li-a ciungaritu mdrte alu ungurului este germanismulu. Agitaţiu­
punatoriu, si naţiunea n’ar’ dâ nascere atatoru fiii
pretinsulu dreptu, de a domni preste popdre si de nile naţionali, demonstratiunile selbatice si nebuna­
rataciti. Acdst’a a fostu si caus’a de gimnasiulu
a dispune după plăcu de sângele si averile loru. tice ale slaviloru si romaniloru suntu numai flori nationalo-confessionalu din Bradu nu s’a colocatu in
Ei s'au associatu intre sine si au arendatu pre unu la urechia, lapte cu passatu; inse germanismulu, capital’a comitatului, câ celu mai corespundiatoriu
tempu anumitu unu dominiu, ce l’au botezatu acestu dusmanu seculariu apdsa câ unu blastemu locu pentru nobilitarea generatiunei tenere.
* imperiu austro-ungurescu*, si pre care de optu pre datinele naţionali, maghiare si pre aspiratiunile A ddu’a causa e ordinariatulu din Lugosiu, in
ani incdce lu-esploatdza mai multu după unu patriotice, elu sdmena intre locuitori neîncrederea alu carui’a disponabilitate se afla parochi’a Baiei-
de-Crisiu, pre carea a provediutu-o numai cu preotu
sisteinu p6te de distrugere decatu după unu blastemata, sub mantau’a religiunii se furisidza in
corespundiatoriu, dra de subsistenti’a lui precum si
planu de conservare. Ddr cu catu se apropia mai concertulu fratiloru de o confessiune si de acolo
de redicarea unei sc61e confessionale romane, in
tare espirarea tempului de arenda, adeca esirea din arunca săgeţile venindse in corpulu institutiuniloru acdst’a parochia fdrte pucinu s’au ingrigitu si in-
valdre a contractului inchiatu intre sene, cu atatu naţionali. Cercurile superiori si classea de mediu- grigesce 1 Nice case parochiale n’a esistatu in acdst'a
mai fora indurare procedu ei intru esploatarea si locu suntu dejâ de multu infectate de germanismu; parochia pana in anulu 1873, candu abie i sucesse
stârcerea bunului arendatu, câ si candu s’ar teme, numai poporulu de pre puste mai remasese câ ele- preotului, nou venitu, prin influinti’a St. P. S. g.
Olteanu, unu imprumutu de 2000 fi. v. a. din fon­
ca si asiâ acestu bunu va se apuce mai tardiu pre mentu maghiaru curatu si tare, inse prin întinderea
durile diecesane pentru cumpărarea localitatiloru pa-
man’a creditoriloru ipotecari. Cu tdte aceste inse caliloru ferrate cadiura in man’a neamtiului si
rochiali si scolastece. Si dre si-a ajunsu ordinaria­
dinsii totu ar’ voi se mai reinnoidsca odata con- aceste ultime fortaretie ale maghiarismului. Deci tulu scopulu in acea ce privesce esistenti’a unei
tractulu de arenda, inse asiâ, câ nice o parte con­ fiii naţiunii maghiare, vediendu pericolulu, se nu scdle? Nu!
tractanta se nu fia favorisata pre socotel’a celeilalte. mai std pre cugete, ci se se opună acestui dus­ La inceputu se vedea, de si cam greu, totuşi
Din caus’a acdst’a s’au nascutu intre dinsii, ore-cari manu. unu inceputu bunu, parochulu erâ adjustatu in catva
neintielegeri. Ungurii dicu, ca pana acum ei au Astfeliu stau astadi ungurii cu nemţii; ei au pre lenga salariulu de 210 fi. anuali dela direcţiu­
fostu nedreptatiti, ca ei n’au avutu nice unu folosu inceputu a se sfădi intre sine, pentru ca uu se nea fodinala si 50 fi. din nu sciu ce fondu (aci
potu imparti bine pre pelea n6stra. Ddr’ se-i las- este de insemnatu, ca la altu ceva n’are de a contă
dela dominiulu arendatu, deârece pre totu anulu au
samu se se sfaddsca si se fimu atenti, ca cine va preotulu) după cum ni este cunoscutu si din partea
trebuitu se platdsca sume considerabile pentru şter­
trage folosulu din acdsta cdrta a loru, câ se fimu P. S. S. parentelui Olteanu, candu apoi preotulu
gerea unoru detorie intabulate pre acestu dominiu, duşi la tergu fora de scirea si învoirea n6stra, tienea scdla cu pruncii, ii ducea la beserica cres-
r
fora câ se se fi potutu recompensă din veniturile ti I J i 1- * l- l î * * ' J' ‘ - * • - 1 » i : cundui in spiritu blandu si curatu, cu totulu deo-
lui; au trebuitu se faca investitiuni enorme, se con­ sebitu de sc61’a de stătu, ce nu cundsce isvorulu
religiunei si alu moralei. Acdst’a inse n’a duratu
struia caii ferrate, se reguleze fluvie si nuri, se B a i ’ a - d e - C r i s i u in 13 Iuliu 1875.
multu, ca-ci P. Olteanu fîl transpusu si preotulu
faca canaluri, se infrumsetieze orasie, se organiseze — Scdl’a de stătu si alegerile dietali —, constrinsu pre o alta cale asi castigâ si asecurâ
si desorganiseze justiti’a si administratiunea publica Ce mai importanta cestiune de viatia naţionale subsistenti’a cotidiana, lasandu pruncii iu scirea

se dd aventu industriei si comerciului amortitu, si este cestiunea de scdla si cultura. Midiuloculu prin- Dnului. Mai departe localităţile scolastece cumpe-
t6te aceste se le faca cu bani luaţi imprumutu, fora cipalu, prin care una naţiune p6te ajunge la cu- rate câ atari trebue se se exarendeze pentru de a
născerea de sene si la respectarea din partea natiu- se amortisâ in tempu de 10 ani capitalulu de 2
că ei se se bucure de avantagiele conventiunii va­
niloru colocuitârie, este sc61’a, Prin scdla dâra -si mii fi. imprumutatu prin comunitatea besericdsca
mali si fora câ se aiba si ei Itanca naţionale
p6te una naţiune vedd realisatu scopulu missiunei pre lenga 7°/ la suta. Si dre cate scdle gr. cat.
0
independinte. Astfeliu ei au ajunsu la o stare sale. Lips’a de scdle a fostu sorgintele intunere- suntu in comitatulu Zarandului? Dorere! neceuna(?!)
materiale fdrte disoluta, incatu pdrta mare grige, cului si indiferentismului. Unde nu este scdla nu Pentru aceste ar’ trebu! se aiba in vedere si ast­
ca intr’o buna demanetia creditorii voru veni cu p6te se fia morala si religiune (?) Asia ar’ fi se fia feliu de occupatiuni conducatoriulu districtului, dra
tob’a spre a li vinde si ce li-a mai remasu. Deci astadi, candu sub constitutionalismulu maghiaru ce nu denunciarile si acusarile netrebnice — asupra
a despartitu si se nisuesce din respoteri a despart! preotiloru — la Y. ordinariatu, ca-ci cu de aceste
deca nemtiulu, aliatulu de pana acum, vrd se trăias­
pe di ce merge scdl’a de beserica, care a fostu si nice una-data nu vomu potd se ajungemu la resul-
că si pre venitoriu in relatiuni de amiciţia cu un-
este foculariulu religiunei si moralei, ma inca ce e tatulu ce ni-lu cere sant’a causa, pentru care fia-
gurulu, atunci trebue se faca concessiuni in con-
mai multu paladiulu lirabei romane. Degenerandu care suntemu datori a ne lupta. — Se ne interes-
ventiunea vamale si trebue se permită ungurului, moral’a si religiunea carea o folosescu câ instru- samu, fratiloru romani, mai resoluti de sdrtea vii-
câ se-si redice banca naţionale independinte, ca-ci mentu de intriga, in urma se va nasce una Medusa. toriului nostru si se conversamu aici mai cu zelu,
altmintrelea nu va fi bine. Desbinarea scdlei de beserica -si are intiele- mai cu resolutiune in caus’a cea santa a vieţii nd-
Si ce respundu nemţii la aceste lamentatiuni ? sulu seu; ei credu, cumca pre incetulu prin fortia, stre, ca atata vomu avd, catu ne vomu creâ noi
amagiri, promissiuni marsiave si apucaturi clandes­ de noi! —
Cu ce promitu ei a impacâ pre fraţii loru de cruce ?
tine occupandune sc61ele si introducundu in ele Alegerile dietali s’au terminatu preste aştep­
— Câ se fimu drepţi, trebue se marturisimu, ca
limb’a maghiara, voru realisâ planulu lui Szdcsenyi; tare in cea mai mare linisce asia, catu n’a fostu
nemţii ridu in pumni si d’ocamdata spunu unguri- inse, candu au facutu acdst’a, n’au facutu totu, de lipsa de poterea armata, ca-ci au fostu de ajunsu

loru, ca se grîgdsca numai a-si plaţi regulatu quot’a dra-ce mai au indereptu beseric’a si famili’a, o bu- doi persecutori in ambe cercurile, pentru câ se
detorieloru de stătu si se bage bine de seama, ca catura mare de inghititu in catu se voru tredî cu tiena ordene la urna, unde bravii munteni pre în­
pre an. v. bugetulu ministrului de resbelu va face cu una a ddua Moscua. trecute votau pentru candidaţii loru naţionali.
cateva milliâne, mai multu, câ anulu acest’a, pentru Candu vorbescu ac! de sc61e eschidu, cele con- Oortesirile celoru ce n’au lege au figuratu de
fessionale, ce mai stau inca in nesu cu beseric’a si minune in cerculu Bradului cu bani, dra in alu
ca Uclutius a inventatu unu feliu de tunuri, cari
unde inca nu si-a bagatu vulpea astuta nasulu, Halmagiului prin promisiuni, inse cu unu resultatu
suntu totu asiâ de solide si de bune, câ si ale lui
fora amintescu despre binele, ce ni-lu imbia si im- pre neinsemnatu, de si la inceputu, candu am
Krupp, inse suntu multu mai eftine; prin urmare punu domnii dilei cu forti’a, infientiandune scdle, vediutu, pre liberali dela celu mai intieleptu pana
mai trebuescu cateva milliăne spre a se procura asia dise comunali, unde docenţii puşi drasi de ca- la celu mai rudu, ca ambla in rnptulu capului
pentru armat’a comuna si aceste arme eftine. Incatu tra ei -si au pragramulu si instrucţiunea loru. Ac! pentru de a amagi poporulu, ne temeamu (?) in-
pentru conventiunea vamale, mai este inca tempu pentru prunci câ se invetid limb’a romana-materna catva, nu ca ddra voru reesi aceli doi inaineluci,
le insira pre păreţi asia numitele tabele de pariete, pentruca eramu deplinu convinşi despre virtutea
de a se intielege, ddr’ cu osebire va fi tempulu
candu au ajunsu inse la cetitu, romanesce nu le fiiloru munteni, ci mai vertosu pentru ace’a câ nu
candu cea actuale va fi esitu din vigdre. Banca
mai face nacasu, fiendu ca invetiatoriulu i-a intro- care - va din eli, castiguudusi atare sumulitia de
naţionale independente inca voru capatâ ungurii, dusu in cetire ungurdsca. voturi, se faca confusiune.
numai se mai aiba pucina rabdare. Celu multu cu Numai unu esemplu: La noi in Bai’a-de-Crisiu Inse pre lenga t6te machinatiunile si unelti­
prim’a Ianuariu 1877 acdsta banca -si va potd inca in an. tr. se infientiâ asia numit’a „scdla de rile de cortesire ce loru nu-le interdice legea, totuşi
incepe funcţiunea. statu“ inca dela inceputu cu doi invetiatori, unulu celu ce a pasitu la Halmagiu facia cu candidatulu
Asiâ cu frumosulu vreau nemţii se molcomdsca pentru despartiementulu maghiaru si altulu pentru nationalu abia intruni bietele de 73 voturi facia cu
celu asia poreclitu „romanescu" ce esiste numai in 973. Mold. Gerg. in cerculu Bradului 19 facia
pre unguri pana candu i va prinde dra la strim-
umbra. Numai acei prunci sciu cet! romanesce, cari cu 653, O! sermanii cum cadiura, câ de pre mun­
t6ria. Ei promitu a li implinl t6te dorintiele, nu­ au invetiatu la preoţii si invetiatorii din comunele tele tarpeu.
mai se mai aiba pucina rabdare, ca-ci n’a sositu loru, dra cei ce de ac! voru se incdpa a -si pune Am disu, ca loru nu-le interdice legea a nu
inca tempulu. 6re-care base, nice candu nu voru ajunge la cu- cortesi, pentruca am auditu cu urechile esprimenduse
Inse bieţii unguri si-au cam perdutu patienti’a. n6scerea de sene, cu tdte ca invetiatoriulu din alu ca eli au datorintia immediata de a cortesi si legea
II-lea despartiementu e fetioru de preotu romanu, pre eli in acestu punctu nu-i privesce.
Ei au invetiatu multe in scol’a neamtiului; de multe
si câ atare ar’ avd chiamarea de a instrui si de­ Munţi de auru li-se promitea alegatoriloru,
ori s’au vediutu păcăliţi tocmai candu credeau a fi
prinde pre prunci antaiu si înainte de tdte in lim­ ddca voru votisa pre lenga aceli doi omeni rataciti
apr6pe de scopulu doritu, pentru aceea ei ceru b’a romana; inse ce se-i faci, ddca fiulu e indife- li-se promitea ca ddca voru fi eli celi aleşi, atunci
assecurare, ca-ci s’au saturata a mai fi portati de rentu facia cu parentale si ddca asia suna progra- comitatulu nu se va disolvd si tribunalulu inca va
capestru. Apoi d-lu Tisza nu este omulu politicei mulu stăpânului seu: ca, ddca voiesce subsistentia remand (?) câ si candu, vedi Ddmne; eli câ Gu­
germane, ci este interpretele fidelu alu vointiei si avaDgeare, din respoteri se se nisudsca la esecu- vernamentali ar’ cuteză a lovi guvernulu in facia
tarea instructiunei date de catra cei ce, precum am candu s’ar’ incercâ a face asia ceva, seau ca
maghiare. Elu vede, ca lassarea de adi pre mane
disu, si din pietri voiescu a face arpadini. — voru dîce, despre ce nu me indojescu: disolva gu­
nu e buna, dreptu aceea incdrca si dinsulu a exer­
Si dre de ce n’au infiintiatu romanii una scdla vernulu a acelu cuibu de rebeli ce gravitdza catra
cită dre-care pressiune asupr’a neamtiului. Asiâ elementaria romana aici in acestu centru romanescu ? Bucuresci, ca scopulu totu nu ti-lu vei ajunge cu
unu diurnalu mahiaru, care semte catu de vehe- Caus’a principala a fostu delicatulu maru, unirea si eli! Atatu sporiu p6te ca ar’ face.