Page 29 - 1875-07
P. 29

obau
                                  U'  ei £7*t(3 OD 98 tOttUSŞ               i umn'i* b' ificfimbigneo mm
                                    1
                      Gazet’a  ese  de  2  ori:  Joi'a  si  Duminec’a,                                                     8e prenuiîiojra ia poştele c. si r., si pe is
                     Fâi'a, candu concedu jjjatârialG. — Pretialu:                                                         DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
                     •pe 1 Bau 10 fi., pe % 3 fi. v. a. Tieri eatoras 12 fi.   Ammln XXXVIII.                              Tacs’e timbrala a 30 cr. de flacare pu­
                                                                  : ifii'iol:
                      y. 8. pe una anu sân 2 /  gălbuii mon. sunatdria.                                                                   blicare.
                                          J
                                           3
                                                                                                                         .  :  . ■ . ■ .
                                          »" 'fr^‘
                                            Vr
                                                                                                                                 —----- r—
              Ir. 51,                                                          Brasiovn 29|17 lulm               9(fZ                 Ftf f Oţ/Wf                  1875.
                   1  '■!   • 1 f ''.i . . •  ■  ' V  ?  •  •    :    J :   ■  .   .                   -ii.
                O  i i   »  <  :   iii  (    I  o  3    S    - 1    i X    J             ■ .
                                                                  care  se  tiend  la  metropolia  in  Alb’a-Iuli’ai,  scaunnlu   Asia  dâra  pe  la  a.  1526  funcţiunea  de  proto­
              Nr. 142/13? -                                       de  presiedente  -lu  ocupă  episcopulu  calvinescu  alu  popu  romanescu  devenise  donatiune  cu  dreptu  de  pa-
           -‘.n io«:.                    .»oq..
                                          “esai no uloki oluosiL
                      ,  Coiicliianiare                           unguriloru,  pe  care  trebuea  se-lu  aduca  in  sinodu  tronatu  de  catra  dmeni  de  confessiuni  heterogene,
            imnoq «V:,               •
             i  Pre  ţemeiulu  conclusiunei  luate  in  şiedinti’a   cate patru protopopi romanesci câ pe unu trunchiu  dâra  întemeiaţi  .pe  prerogativele  loru  feiidalistice,
            j(
           aduparei  generale  estraordinarie  a  Associatiunei   in lectica, pe umerii loru, si se-lu asiedie in scaunu  sâu  mai  bine,  prerogative  ale  tiraniei.  O  Dumne-
                                                                                 ' ■
           traijailvane^  tienuta  la  Alb’a-Iuli’a  in  6/18  Iuliu   câ  pe  unu  idolu  *).  In  dilele  lui’M.  Apafi  pis-  dieule,  dâra  auctoritatea  archiereiloru  romanesci  ubde
           a.  c.  de  sub  .  nr.  protocol.  II  si  III  adunarea  gene­  pecu  calvinescu  erâ  faimosulu  l l i c h a e l    T o f e u s ,    remăsese,  unde  dispăruse  stravechi’a  energia  din  be-
           rala  pr  di  marii  a,  pentru  an.  curente,  se  conchiama  carele  portă  de  nasu  si  pe  prncipe  si  facea  mari  seric’ă.  resaritâna,  si  cum  prinsese  radecini  unu  aer-
           in.pyasiulu.^egtilnulu   s a s e , s e u    pre   diu’a   de   rele romaniloru.         ,     -  f r         vilismu asia de terribile!
           'Mş;Augusta cal. .nou. 1875.                                In  enciciic’a  metropolitului  B  ari  a  am  din  27   Se  mai  atingemu  inca  ceva  despre  protopopii
                 Suntu deci rogati toti .onorabilii membri ai     Iuniu  1688  „se  face  lege  sateniloru  pentru  plat’a  romanesci.  Prin  art.  de  lege  din  12  Febr.  1651
           Associatiunpj, câ se benevoiâsca a concurge si a       popiloru,*  dâra  se  adauga  curatu,  ca  acea  lege  se  s’a  dictatu  pedâps’a  mortiei  asupra  protopopiloru  ro­
           paţtecipâ, .patţi . mai nuţnerpsi,. l.a acâsta adunare. —   face  asia,  „precum  au  renduiţu  tidr’a  cu  cinstitulu  manesci,  cari  ar’  cutediâ  se  dâ  deliberate  nelegali
                 Din siedinti’a estraordinaria a comitetului As­  pispeculu  H  o r t i ' I s t v â n . “   Asia  Horti  erâ  mai  in  cause  de  divortiu.  Dâra  care  erâ  acelea  illega-
           sociatiunei transilvane romane,'tienuta la Sibiiu in   mare preste metropolitu.                              litati?  Erâ  pe  care  le  voiâ  dietele  si  popii  calvi­
           20 Iuliu 1875.                                              Inca  si  pe  la  1697  după  cinci  ani  .dela  ema­  nesci  cu  pispeculu  loru,  prin  urmare  in  loculu  ca-
                                                                          ,
              Lac o b u .  Biol o g ’a ,  7  I  .     V  .     R     u     s  narea  memorabilei  diplome  Leopoldine,  adeca  dela  nâneloru  besericesci  resarit.  s’au  fostu  introdusu

                                                                       u
                  v.'pre8iedinte,;i               secret. II.     epoc’a  domniei  austriace  in  Transilvahi’a,  me­   canâne calvinesci.
                                          :  f     u  i                                                                     rţ tf (riofl r|(in p r • n   <a-7 i' ^ iifl V rt/Vf rt/f f'ft o UBJ HI
                                                                  tropolitulu  romanescu  erâ  totu  numai  vicariu  supusu   Credemu,  ca  numai  din  cate  legi  si  date  his-
             loils   tnîueq            l£iKWIJ«I0O8fc'ii •
                                                                  la  episcopulu  calvinescu.  Luminatu  se  vede  acdsta  torice  amu  adiisu  pana  acilea,  inca  se  va  convinge
                 Pacine notimii «lesgire clreptaln                din dalteri’a data de metropolitulu T h e o f i l u  po-  ori-cine,  ca  sub'sierbitute»  feudale  nu  a  potutu  fi
                electorale iu Iicserie’rt orieutole si            pei I o a n u dela Hunedâr’a, care dalterîa a trebuitu  vorba  de  dreptu  electorale'  la  poporu,  candu  ioba-
                                                                                                   ȔiSio^ jjluiaey.
                                                                                         .
                      anume in eea din Daci’a.                    se  se  transmitta  la  „pispeculu*  calvinescu,  câ  se  o  giulu  nici  nu  erâ  persâna,  ci  erâ  numai  liicru  (Res),
                       lauoa                                 elvJ
                                 (  U  r  m  a  t  a  ^  .  "  *  '  confirme  si  elu,  ca-ci  altumentrea  pop’a  '  Ioanu  nu  pe  care  in  faci’a  legiloru  -lu  representâ  domnulu
                          Art. III,din 1 Maiu 1639 vine in ajutoriulu potea  fi  siguru  de  funcţiunea  sa  in  proţopopia.  A-  seu.  Ce  e  mai  multu,  insasi  beseric’a  romanâsca
                  tiraniei decretandu, Ca fetiorii popiloru romanesci colo  episcopulu  calvineseu  Yesprdmi  Istvân  ârasi  se  cu  Clerulu  intregu  erâ  nuniai  tolerata  pana  candu

           nu potu fi scutiti de iobagia, adeca de sierbitute     subscrie  „Erddlyi  Reformatus.  magyar  ds  olâh  Piis-  le  va  placâ  calviniloifu;  luteraniloru  si  arianiloru,
                 :
            ' ■ -   . . . .
           feudale, prin urmare, ca ori-unde voru fi . aflaţi, se  pok  m.  pr.  Din  acdsta  titulatura  ce-si  dâ  pisper  ca-ci  catholicii  pe  atunci  inca  au  fostu  ajunsu  aici
                   fia aduşi si restituiţi domnului loru, câ se faca cu cula,  calvinescu  cu  rara  inpertinentia,  se  p6te  de­  in Transilvani’a de mare batjocura.
                ei ori-ce voru vrea, aflanduse in orce etate, câ copii,  duce,  ca  episcopi’a  calvindsca  a  romaniloru  calvi-   Exceptiunile  care  s’ar’  aduce  la  loculu  acesta,
                     juni, betrani, însuraţi, neinsurati, ei suntu robii nîti, fundata in sec. alu 16-lea, mai tardiu s’a cas-  numai  catu  ar’  confirmă  regul’a.  Asia  ni  s’ar’
           boieriului câ si tieganii.             . ■ -           satu, si romanii calviniti s’au amestecata cu m&-     potâ  numerâ  cateva  comune  rurali,  ai  caroru  sâu
                              °  ■                       ’ntir.n ',•<                        • . • , '
                 Din  diplomele  principiloru,  prin  care  se  con­  ghiarii  calvfuiti;  preste  acăsta  pispeculu  credea,  ca  toţi  locuitorii,  sâu  una  parte,  considerabile,  erâ  ori
           firma  metropolitii  romanesci  in  scaunele  loru  si  din  cu  tempu  va  calvini  si  ungurf  pe  toti  romanii,  de  nobili  din  vechime,  ori  nobilitati  mai  vertosu  pen­
           instrucţiunile,  care  li  se  dă.,  'se  vede  curaţii,'ca  ei  aceea -si arrogâ acelu titlu.               tru  fapte  ostasiesoi  si  partecipari  coragiâse  la  expe-
                                                               2
            nu  potea  hirotoni  pe  nimeni  de  preotu  far'a  permis    Asia  ddta  metropolitului  romanescu  nu»i  erâ  d.itiuni  bellice  in  contra  inemiciloru.  Comune  de
            siunea  superintendenteliu  calvinescu,  care  se  sub-  permisu  de  a  pune  nici  protopopi  fara  confirmarea  acele  mai  suntu  pana  in  diu’a  de  astadi,  unde  adeca
            scrieâ  episcopu  alu  maghiariloru  si  alu  valachiloru.  calvinului;  nu,  vedi  bine,  ca  metropolitulu  erâ  le­  persân’a  omului  erâ  considerata  totu-odata  câ  per­
            Yedi  diplbin’a  lui  Georgie  Râkoczi  din  an.  1643  gaţii  cu  juramentu  catra  pispecu,  precum  arata  si  sâna  juridica,  prin  urmare  si  capace  de  a  exercită
            prin  care  metropolitulu  I l i e    l o r . e s t u   fusese  de-  Bod Peter **), câ se nu dsa din porunc’a lui.  dreptu  electorale.  Iu  de  acestea  se  mai  afla  âresi-
            pusu si pedepsitu cu batal cumplite, âra in loculu         Fiendu-ca  vorbimu  aici  de  dalterii  protopo-  care  urma  de  dreptu  electorale,  inse  catu  se  pâte
            aceluia fii 'confirmata Ş t e f a n u   S i m  i o n u ,  .inse   pesci,  nu  voimu  se  trecemu  cu  vederea  nici  memo­  de  primitivu,  patriarcale.  Suntu  si  unele  comune
                 .
                            ,,
                                     ■■ o, ,!î 1OV08C â riîflem
                     .
                   .
                       .
                numai după ce I au recomendatu si propusu episco- rabilele  documenta  latinescu,  aflatu  de  d.  canonicu  mai  mari,  odeniâra  iobagite,  unde  totuşi  afli  ase­
            pulu  calvinescu  S  t e  f a  n  u  G  e  l e  i ,   si  numai  sub  Papfalvi intre documentele besericei dela Hunedâr’a  menea  urme  de  alegeri  practicate,  dâra  cumu?  vomu
                                                                     ;     , ■ V { * • {   ; * .   .  -    • ,'j   ‘îc;>i;
            conditiune,  câ  se  stea  sub  inspectiunea  si  conduce­  sf  publicaţii  de  colegulu  si  amîculu  seu  d.  Cipariu  află  mai  la  vale.  In  generala  regul’a  erâ  dreptulu
            rea  episcopului  calvinescu,  care  fusese  unu  mare  in  A  c  t e     s i    F r a g m  e n t e   pe  pag.  72.  Din  acelu  de  patronatu  intielesu  si  aplicatu  domnesce,  despo-
            tiranu. Yedi si iiplom’a lui Mich.'Apafi din an       documentu  se  cunâsce  spre  mirarea  nâstra  a  totu-  ticesce.        „          • .
            1680,  in  care  după  degradarea   batai’a  si  uciderea  roru,  ca  de  ex.  domnulu,  po.ssessoriulu  după  tem-   Si pentru câ sarcasmulu, si infami’a se ajunga
                                            ?
            metropolitului  Sa  va  confirma'  de  metropolitii  pe  puri  alu  cetatiei  Cor  v i n i l o r   u  dela  Hunedfira  avea  la culme, mai venia totu acele diete calvinesci in
                                                                                                                                 .
            ieromonachulu  Io  si  fii  B u d a i ,   totu  sub  conditiu-  dreptulu  de  a  d e n u m  i    p e    p  r  ° t o p o p u l u    r o ­  compania  cu  pispeculu,  si  dictâ  poporului  roma­
            nile  date  de  Râkoczi,  câ  se  adopte  cateckismulu  m  a n e s c u   in  districtulu  Hunedbrei,  fara  câ  se-i  nescu simbri’a ce ar’ avea se o dâ atatu archiereu-
                                                                                                                                                                    ■
            calvinescu,  adeca  se  se  calvinbsca,  nici  se  cutedie  a  pese  de  existenti’a  unui  episcopu  romanescu  chiaru  lui  seu,  catu  si  episcopului  romano-calvinescu  si  to-
            face  mmicu,  nici  chiaru  a  hirotoni  preoţi  fara  per-  in  acelu  districtu,  la  Silvasiu,  si  de  a  metropolitu­  turoru preotiloru: (Yedi mai susu).
            missiunea  prealabila  a  episcopului  calvinescu,  dra  lui  romanescu  la  Alb’a-Iuli’a.  Denumirea  popii     ; Dupa-ce  vediuramu  care  a  fostu  starea  dreptu­
            pe  acei  romani,  cari  ar’  vrea  se  trâca  la  calvinfa,  P e t r e a   de  protopopu  se  facil  de  catra  G  r e o r g i e    lui  electorale  in  beseric’a  romanâsca  din  Transilva-
            ae nu-lulpuna pecatele câ se-ilretiena dela aposta-   Marchionu  de  Brandenburg,  de  Silesi’a  etc.  pe  la  nia  pana  la  caderea  tierei  ndstre  sub  protectiunea
                Qf fffll lfî f. r  -  fi hi fi*) Ip * • I R ’   Pip’ ’r/ i 1
            afa,  ca  va  fi  vai  de  elu  (P.p.  8,  10,  11,  12,  13,  Rosalii  in  a.  1526,  adeca  î n a i n t e   de  a  atrabate  si apoi domni’a casei imperiale de Habsburg, se
            19);  ^râ  in  pamentulu  Fagaraaiului.  se  nu  aiba  a  reformatiunea  in  Transilvanii,  prin  decretu  tramisu  cercetamu numai in cateva liniamente, in ce a stătu
                                                                                                                                  ■ ■■
            cautâ  nimicu,  ca  acela  este  supusu  mai  de  multa  castellaniloru  sei  din  Huneddra,  dicundu-le  asia*.  acelu dreptu electorale de atunci incâce.
            la epiacopulu calvinescu *). In sinâdele besericesci  .  .  .  Cum  nos  ex  speciali  praerogativa  Petrum  po-   Sinodulu  celu  mare  conchiamatu  de  archiepis-
            "y — rr* ţ                                            tropopum* (sic) de Zoczath inter presbyteros Wala-    copulu  T e o f i l u   pe  Februari.u  1 6 9 7   la  Alb’a-Iuli’a
                 *)  Cu  trei  protopopi,  ca  atatia  erâ  in  tidr’a  chorum in Districtu Hunyad in verum potropopum  cerb  dela  imperatulu  Leopoldu  I  prin  actulu  din
                                                                                           ■
            Oltului.  Yedi  de  atunci  se  simte  asia  tare  ameste-   eligimus  et  constituimus.  Rursusque  auctoritate  21  Martiu  alu  acelui  anu  pentru  preoţime  câ:  1.
                                   1
            catur’a  de  calvinfa;  pe'   boierii  din  acela  districtu,  si
                                                                  juris  patronatus  blostri  Ecclesiae  confirmamus  et  pe  preoţii  si  călugării  cei  de  legea  grecâsca  se-i
            de  atunci.  se  tienu  ei  asia  departe  de  ceilalţi  ro­
                                                                  donamus etc. etc.*                                    faca  partasi  aceloraşi  drepturi  si  privilegiuri,  de
            mani.  .Totu  asia  au  fostu  supusi,la  popii  calvinesci    jBJ . 9 w-fi LIAwv.l J-   jî yliOuQi. 1  •   m..*.
            si  romanii  din  Al  am  or  u,  O  r a s t e i ’ a ,   H  a t i e g u ,    , . ,                          care  se  folosescu  nu  numai  preoţii  romano-catholici,
            H  u n e d â r ’ a ,    C r i s i u   (vedi  Sincai,  P.  Maioru,  Ci-   *) Acte si Fragmente: De Ortu etc. pag. 10.   ci  si  calvinii,  arianii  si  luteranii.  2.  Câ  in  fiacare
            |pariu Acte si Fragmente, Kemtay etc. etc.).                       Yedi G. Sincai Chronica P. III p, 184.   satu in care este preotu, beseric’a se aiba casa preo-
   24   25   26   27   28   29   30   31   32