Page 29 - 1875-07
P. 29
obau
U' ei £7*t(3 OD 98 tOttUSŞ i umn'i* b' ificfimbigneo mm
1
Gazet’a ese de 2 ori: Joi'a si Duminec’a, 8e prenuiîiojra ia poştele c. si r., si pe is
Fâi'a, candu concedu jjjatârialG. — Pretialu: DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
•pe 1 Bau 10 fi., pe % 3 fi. v. a. Tieri eatoras 12 fi. Ammln XXXVIII. Tacs’e timbrala a 30 cr. de flacare pu
: ifii'iol:
y. 8. pe una anu sân 2 / gălbuii mon. sunatdria. blicare.
J
3
. : . ■ . ■ .
»" 'fr^‘
Vr
—----- r—
Ir. 51, Brasiovn 29|17 lulm 9(fZ Ftf f Oţ/Wf 1875.
1 '■! • 1 f ''.i . . • ■ ' V ? • • : J : ■ . . -ii.
O i i » < : iii ( I o 3 S - 1 i X J ■ .
care se tiend la metropolia in Alb’a-Iuli’ai, scaunnlu Asia dâra pe la a. 1526 funcţiunea de proto
Nr. 142/13? - de presiedente -lu ocupă episcopulu calvinescu alu popu romanescu devenise donatiune cu dreptu de pa-
-‘.n io«:. .»oq..
“esai no uloki oluosiL
, Coiicliianiare unguriloru, pe care trebuea se-lu aduca in sinodu tronatu de catra dmeni de confessiuni heterogene,
imnoq «V:, •
i Pre ţemeiulu conclusiunei luate in şiedinti’a cate patru protopopi romanesci câ pe unu trunchiu dâra întemeiaţi .pe prerogativele loru feiidalistice,
j(
aduparei generale estraordinarie a Associatiunei in lectica, pe umerii loru, si se-lu asiedie in scaunu sâu mai bine, prerogative ale tiraniei. O Dumne-
' ■
traijailvane^ tienuta la Alb’a-Iuli’a in 6/18 Iuliu câ pe unu idolu *). In dilele lui’M. Apafi pis- dieule, dâra auctoritatea archiereiloru romanesci ubde
a. c. de sub . nr. protocol. II si III adunarea gene pecu calvinescu erâ faimosulu l l i c h a e l T o f e u s , remăsese, unde dispăruse stravechi’a energia din be-
rala pr di marii a, pentru an. curente, se conchiama carele portă de nasu si pe prncipe si facea mari seric’ă. resaritâna, si cum prinsese radecini unu aer-
in.pyasiulu.^egtilnulu s a s e , s e u pre diu’a de rele romaniloru. , - f r vilismu asia de terribile!
'Mş;Augusta cal. .nou. 1875. In enciciic’a metropolitului B ari a am din 27 Se mai atingemu inca ceva despre protopopii
Suntu deci rogati toti .onorabilii membri ai Iuniu 1688 „se face lege sateniloru pentru plat’a romanesci. Prin art. de lege din 12 Febr. 1651
Associatiunpj, câ se benevoiâsca a concurge si a popiloru,* dâra se adauga curatu, ca acea lege se s’a dictatu pedâps’a mortiei asupra protopopiloru ro
paţtecipâ, .patţi . mai nuţnerpsi,. l.a acâsta adunare. — face asia, „precum au renduiţu tidr’a cu cinstitulu manesci, cari ar’ cutediâ se dâ deliberate nelegali
Din siedinti’a estraordinaria a comitetului As pispeculu H o r t i ' I s t v â n . “ Asia Horti erâ mai in cause de divortiu. Dâra care erâ acelea illega-
sociatiunei transilvane romane,'tienuta la Sibiiu in mare preste metropolitu. litati? Erâ pe care le voiâ dietele si popii calvi
20 Iuliu 1875. Inca si pe la 1697 după cinci ani .dela ema nesci cu pispeculu loru, prin urmare in loculu ca-
,
Lac o b u . Biol o g ’a , 7 I . V . R u s narea memorabilei diplome Leopoldine, adeca dela nâneloru besericesci resarit. s’au fostu introdusu
u
v.'pre8iedinte,;i secret. II. epoc’a domniei austriace in Transilvahi’a, me canâne calvinesci.
: f u i rţ tf (riofl r|(in p r • n <a-7 i' ^ iifl V rt/Vf rt/f f'ft o UBJ HI
tropolitulu romanescu erâ totu numai vicariu supusu Credemu, ca numai din cate legi si date his-
loils tnîueq l£iKWIJ«I0O8fc'ii •
la episcopulu calvinescu. Luminatu se vede acdsta torice amu adiisu pana acilea, inca se va convinge
Pacine notimii «lesgire clreptaln din dalteri’a data de metropolitulu T h e o f i l u po- ori-cine, ca sub'sierbitute» feudale nu a potutu fi
electorale iu Iicserie’rt orieutole si pei I o a n u dela Hunedâr’a, care dalterîa a trebuitu vorba de dreptu electorale' la poporu, candu ioba-
ȔiSio^ jjluiaey.
.
anume in eea din Daci’a. se se transmitta la „pispeculu* calvinescu, câ se o giulu nici nu erâ persâna, ci erâ numai liicru (Res),
lauoa elvJ
( U r m a t a ^ . " * ' confirme si elu, ca-ci altumentrea pop’a ' Ioanu nu pe care in faci’a legiloru -lu representâ domnulu
Art. III,din 1 Maiu 1639 vine in ajutoriulu potea fi siguru de funcţiunea sa in proţopopia. A- seu. Ce e mai multu, insasi beseric’a romanâsca
tiraniei decretandu, Ca fetiorii popiloru romanesci colo episcopulu calvineseu Yesprdmi Istvân ârasi se cu Clerulu intregu erâ nuniai tolerata pana candu
nu potu fi scutiti de iobagia, adeca de sierbitute subscrie „Erddlyi Reformatus. magyar ds olâh Piis- le va placâ calviniloifu; luteraniloru si arianiloru,
:
' ■ - . . . .
feudale, prin urmare, ca ori-unde voru fi . aflaţi, se pok m. pr. Din acdsta titulatura ce-si dâ pisper ca-ci catholicii pe atunci inca au fostu ajunsu aici
fia aduşi si restituiţi domnului loru, câ se faca cu cula, calvinescu cu rara inpertinentia, se p6te de in Transilvani’a de mare batjocura.
ei ori-ce voru vrea, aflanduse in orce etate, câ copii, duce, ca episcopi’a calvindsca a romaniloru calvi- Exceptiunile care s’ar’ aduce la loculu acesta,
juni, betrani, însuraţi, neinsurati, ei suntu robii nîti, fundata in sec. alu 16-lea, mai tardiu s’a cas- numai catu ar’ confirmă regul’a. Asia ni s’ar’
boieriului câ si tieganii. . ■ - satu, si romanii calviniti s’au amestecata cu m&- potâ numerâ cateva comune rurali, ai caroru sâu
° ■ ’ntir.n ',•< • . • , '
Din diplomele principiloru, prin care se con ghiarii calvfuiti; preste acăsta pispeculu credea, ca toţi locuitorii, sâu una parte, considerabile, erâ ori
firma metropolitii romanesci in scaunele loru si din cu tempu va calvini si ungurf pe toti romanii, de nobili din vechime, ori nobilitati mai vertosu pen
instrucţiunile, care li se dă., 'se vede curaţii,'ca ei aceea -si arrogâ acelu titlu. tru fapte ostasiesoi si partecipari coragiâse la expe-
2
nu potea hirotoni pe nimeni de preotu far'a permis Asia ddta metropolitului romanescu nu»i erâ d.itiuni bellice in contra inemiciloru. Comune de
siunea superintendenteliu calvinescu, care se sub- permisu de a pune nici protopopi fara confirmarea acele mai suntu pana in diu’a de astadi, unde adeca
scrieâ episcopu alu maghiariloru si alu valachiloru. calvinului; nu, vedi bine, ca metropolitulu erâ le persân’a omului erâ considerata totu-odata câ per
Yedi diplbin’a lui Georgie Râkoczi din an. 1643 gaţii cu juramentu catra pispecu, precum arata si sâna juridica, prin urmare si capace de a exercită
prin care metropolitulu I l i e l o r . e s t u fusese de- Bod Peter **), câ se nu dsa din porunc’a lui. dreptu electorale. Iu de acestea se mai afla âresi-
pusu si pedepsitu cu batal cumplite, âra in loculu Fiendu-ca vorbimu aici de dalterii protopo- care urma de dreptu electorale, inse catu se pâte
aceluia fii 'confirmata Ş t e f a n u S i m i o n u , .inse pesci, nu voimu se trecemu cu vederea nici memo de primitivu, patriarcale. Suntu si unele comune
.
,,
■■ o, ,!î 1OV08C â riîflem
.
.
.
numai după ce I au recomendatu si propusu episco- rabilele documenta latinescu, aflatu de d. canonicu mai mari, odeniâra iobagite, unde totuşi afli ase
pulu calvinescu S t e f a n u G e l e i , si numai sub Papfalvi intre documentele besericei dela Hunedâr’a menea urme de alegeri practicate, dâra cumu? vomu
; , ■ V { * • { ; * . . - • ,'j ‘îc;>i;
conditiune, câ se stea sub inspectiunea si conduce sf publicaţii de colegulu si amîculu seu d. Cipariu află mai la vale. In generala regul’a erâ dreptulu
rea episcopului calvinescu, care fusese unu mare in A c t e s i F r a g m e n t e pe pag. 72. Din acelu de patronatu intielesu si aplicatu domnesce, despo-
tiranu. Yedi si iiplom’a lui Mich.'Apafi din an documentu se cunâsce spre mirarea nâstra a totu- ticesce. „ • .
1680, in care după degradarea batai’a si uciderea roru, ca de ex. domnulu, po.ssessoriulu după tem- Si pentru câ sarcasmulu, si infami’a se ajunga
?
metropolitului Sa va confirma' de metropolitii pe puri alu cetatiei Cor v i n i l o r u dela Hunedfira avea la culme, mai venia totu acele diete calvinesci in
.
ieromonachulu Io si fii B u d a i , totu sub conditiu- dreptulu de a d e n u m i p e p r ° t o p o p u l u r o compania cu pispeculu, si dictâ poporului roma
nile date de Râkoczi, câ se adopte cateckismulu m a n e s c u in districtulu Hunedbrei, fara câ se-i nescu simbri’a ce ar’ avea se o dâ atatu archiereu-
■
calvinescu, adeca se se calvinbsca, nici se cutedie a pese de existenti’a unui episcopu romanescu chiaru lui seu, catu si episcopului romano-calvinescu si to-
face mmicu, nici chiaru a hirotoni preoţi fara per- in acelu districtu, la Silvasiu, si de a metropolitu turoru preotiloru: (Yedi mai susu).
missiunea prealabila a episcopului calvinescu, dra lui romanescu la Alb’a-Iuli’a. Denumirea popii ; Dupa-ce vediuramu care a fostu starea dreptu
pe acei romani, cari ar’ vrea se trâca la calvinfa, P e t r e a de protopopu se facil de catra G r e o r g i e lui electorale in beseric’a romanâsca din Transilva-
ae nu-lulpuna pecatele câ se-ilretiena dela aposta- Marchionu de Brandenburg, de Silesi’a etc. pe la nia pana la caderea tierei ndstre sub protectiunea
Qf fffll lfî f. r - fi hi fi*) Ip * • I R ’ Pip’ ’r/ i 1
afa, ca va fi vai de elu (P.p. 8, 10, 11, 12, 13, Rosalii in a. 1526, adeca î n a i n t e de a atrabate si apoi domni’a casei imperiale de Habsburg, se
19); ^râ in pamentulu Fagaraaiului. se nu aiba a reformatiunea in Transilvanii, prin decretu tramisu cercetamu numai in cateva liniamente, in ce a stătu
■ ■■
cautâ nimicu, ca acela este supusu mai de multa castellaniloru sei din Huneddra, dicundu-le asia*. acelu dreptu electorale de atunci incâce.
la epiacopulu calvinescu *). In sinâdele besericesci . . . Cum nos ex speciali praerogativa Petrum po- Sinodulu celu mare conchiamatu de archiepis-
"y — rr* ţ tropopum* (sic) de Zoczath inter presbyteros Wala- copulu T e o f i l u pe Februari.u 1 6 9 7 la Alb’a-Iuli’a
*) Cu trei protopopi, ca atatia erâ in tidr’a chorum in Districtu Hunyad in verum potropopum cerb dela imperatulu Leopoldu I prin actulu din
■
Oltului. Yedi de atunci se simte asia tare ameste- eligimus et constituimus. Rursusque auctoritate 21 Martiu alu acelui anu pentru preoţime câ: 1.
1
catur’a de calvinfa; pe' boierii din acela districtu, si
juris patronatus blostri Ecclesiae confirmamus et pe preoţii si călugării cei de legea grecâsca se-i
de atunci. se tienu ei asia departe de ceilalţi ro
donamus etc. etc.* faca partasi aceloraşi drepturi si privilegiuri, de
mani. .Totu asia au fostu supusi,la popii calvinesci jBJ . 9 w-fi LIAwv.l J- jî yliOuQi. 1 • m..*.
si romanii din Al am or u, O r a s t e i ’ a , H a t i e g u , , . , care se folosescu nu numai preoţii romano-catholici,
H u n e d â r ’ a , C r i s i u (vedi Sincai, P. Maioru, Ci- *) Acte si Fragmente: De Ortu etc. pag. 10. ci si calvinii, arianii si luteranii. 2. Câ in fiacare
|pariu Acte si Fragmente, Kemtay etc. etc.). Yedi G. Sincai Chronica P. III p, 184. satu in care este preotu, beseric’a se aiba casa preo-