Page 3 - 1875-07

felu, in catu ti se revolta sângele pana iu mesur’a ' afirmedi si acâsfa dle P. Dâr’ eu nu am contri- banc’a de acusare. Tocma din acâsfa causa, cre­
cea mai mare; astfelu in catu ti se pare câ orbiţii i buitu nimicu la candidarea acelei comissiuni; — de-me, ca mi-am esprimatu parerea de reu, atatu
de patima si ura intr’adinsu nisuesCu si se silescu din portarea mea din trecutu — încă nu te in- catra corespondintele din „Federatiune,* pre care-lu
a ne impinge la desperatiune, la apucare mediuldce- dreptatiescu, fora câ se me vatemi, a me calumniâ presupuni a fi eu, ce nu este drepte, catu si catra
loru estrerue. si timbrâ astu-feliu. teotogulu, ce-lu afirmi a fi coruptu de mene, pen-
Mare rolu intr’aceste injurie joca mistificatiunile Eu am avutu totu-deauna înaintea ochiloru, câ tru-ca si-a prinsu boii cu d-ta, cumu dice poporulu
si miserabilii loru fabricatori. In „Reform* d. e. se-mi făcu destulu datorintieloru cu acuratetia, se nostru; ca-ci eu voeamu se-ti baţi strun’a d-tale
mai aceste dile poteai ceti, cit la Biasiu părintele -mi padiescu si plinescu după potiutia lucrurile mele facia cu mene catu vei vof sciindu de una parte,
metropolitu Vancea a convocatu unu congresu, la casnice si economice, se fiu pre scurtu nu numai cu ca nu-mi strici nemica, âr’ de alta parte, ca insu-ti
care sau invitatu toti fruntaşii romaui, pronuuciati mene indestulitu, ci si cu superiorii mei. vei incetâ, după-ce vei vedâ, ca nu voiu a-ti dâ
activişti, cari se nimicâsca conclusulu din Sabiiu si Acâsfa dâra -ti sparge capulu d-tale si con- ascultare după massima: „contemne et vinces.* —
se indrepte ce au stricatu cei din conferinti’a d’acolo sortiloru ? ? *. Mi ai recomendatu, dle P . .., câ se nu-mi
ai fia care cetitoriu de gazete cu minte sanetâsa Dt’a, cum se vede, ai asceptatu numai ocasiu- pradu banii pre la teneri cu scopu, ca aceştia se
scie, câ la Biasiu s’a convocatu congreaulu biseri- nea, fia aceea catu de mica, câ se te acati de mene -mi astupe pecatele! E bine! dâca a.si sci, ca acei
Cescu archidiecesauu, si la care au luatu parte teneri, caror’a le a-si prestâ eu ajutoriulu meu ma­
publice, se me innegresci înaintea lumei si superi-
pronunciati activişti pre cum Baritiu, Densusianii teriale, dâr’ ferâsca Dumnedieu cu acelu scopu, celu
oriloru, cugetandu, ca indata voiu fi condemnatu si
Axente etc. — Placa-vi informatiune curatu ma­ abandonatu de toti. afirmi d-ta, —- in locu de recunoscientia me ar’
ghiara. indiestrâ cu nesce epitete câ si d-ta, adeca dâca
Ai cugetatu si cugeti, ca prin seducerea opi- :
$ra „Kelet* d’aici intr’unu numeru scrise, câ niunei publice -mi vei detrage mie ceva cu opinti­ a-si sci, ca te ar’ urmâ pe d-ta, d eu, atunci te
numai „Ori. Lat.“ s’a pronunciatu contra si a con- rile d-tale. a-si ascultâ; inse pana candu, ceea ce nu dorescu,
demnatu conclusulu din Sabiiu. — Ce se dicemu mi se va mai da una astfeliu de trista ocasiune,
la astfelu de formidabilitâti ? Lucratorii de la acele Dâr’ eu te asecuru, ca nice nu ai potutu, dâr’ ârta-me, ca-ci nu-ti voiu dâ audiu.
nice nu vei potâ esoperâ nemica — cu totu con-
pamflete tipărite sunt seau capiati, seau sunt ne­ ’Ti a-si recomendâ — ca dâca voiesci se pre-
mărginiţi in stupiditatea loru; si apoi atuncia cu sortiulu; ca-ci te araţi intr’adeveru poternicu in cu­ stedi servitia natiunei prin scrierile d-tale de pu-
vinte, dâr’ in fapta? .. .
anevoia ne vomu intielege. blicistu, atunci incungiura secaturele, ce cugeti a
Ad 3. Me incriminedi apoi, ca eu am coruptu
Dâra se trecu acum odata preste aceste, se nu cu bani pre teologulu din Gherl’a, câ se-mi acopere nu fi de nice unu interessu, si -ti desbraca anim’a
amintescu cum o foia magh ara umoristica a asse- de patima si invidia, prin cari in locu se folosesci
pecatele mele. Acâsfa inainte trebuie se-o dechiaru
menatu romanii activişti prin una figura de romanu cuiva, produci numai discordia, antipathia si impa-
de unu neadeveru infamu si grosolanu — si apoi
trentiosu, sberlitu si bendu rachiu, si pre cei passi- după ce vorbesce cu una rara securitate, din con­ rechiare;
visti prin alfa cadiuta la pamentu si m6rta de Dâca -ti vine cate una-data gudelitur’a de a
jecturi si propuneri, trebuie se dicu âra, ca pisma
beata d’asupr’a caroru-a sta limpede tiparitu „Cele -ti gadall amaru peptulu, candu me înnegrişi cu calumniâ si a ti resbunâ asupra cuiva, nu recurge
doue mari partide romane natiunale." indata la condeiu, ca-ci acel’a este prea catrauitu
acestu faptu, ca-ci numai atunci ai potâ dice, ca
Se me oprescu acum’a la una caricatura de eu am coruptu pre respectivulu, candu ar’ avâ la si otravitu după natur’a d-tale, ci cârca altu modu
jeniceriu modernu, la modelulu mistificatoriloru din mai privatu si de securu vei aflâ, ca-ci eşti destulu
mana documente d. e. ceva epistola de a mea, in
tota Ungari’a vediuta si nevediuta, spre care scopu care aevea se fiu scrisu aceluia, câ se scria in favâ- de inventiosu . . .
inainte me rogu de mai multu locu, si de depliu’a rea mea, sâu candu ar’ avâ vre-unu martore auten- ’Ti marturisescu Dle Red., ca am semtitu do-
atenţiune si paciintia a. on. cetitoriu. rere, candu me am determinatu la acestu respunsu;
ticu si fide demnu, inaintea carui’a se-mi fi espri-
Este aici unu diuariu maghiaru, ce se numesce matu acestu doru; aceste inse nu suntu câ in palma inse me ar’ dorâ si mai reu, dâca diu Publiu me
liberale, se precepe, in intielesulu constitutiunii de la diu P.. ., ergo . .! ar’ pune in neplacut’a pusetiune de a intră prin
asta-di, acelu-a este „Magyar Polgâr.“ La acestu Unic’a impregiurare, ce o aduce, este, ca ds’a n6ue inscenari si calumnii si mai departe in cârta,
diuariu este in sierbitiu pre leafa lunaria unu geniu dela care nernicu bunu nice folositoriu se p6te sperâ.
se lauda, ca va aretâ documinte dela posta, cum-ca
universale, după chipulu si ascemenarea redactoriu- eu am tramisu bani acelui teologu si inca in dâue S i m e o n e T a n c o u m/p.
lui, scheletu de fiintia omenesca in forma de cola- parochu si vice-protopopu onor.
ronduri!
boratoriu si la mai mulţi articlii videmu scrisu
uumelei seu astfelu: Moldovân Gergely. Elu in Hei, dle, trebuie se sci, ca eu am intensu
mana de ajutoriu nu numai acelui teologu, ci si al-
semnu de multiumita, câ a mancatu stipendiu din toru teneri, cari au esitu pre campulu literaturei Actu testamentari ii
Biasiu, crede, câ este silitu se dica, ca este ro­ pentru f o n d a r e a u n u i S e m i n a r i u c e n t r a l e
parte prin indemnulu meu, parte a altor’a si, dicu,
manu. i n c a p i t a l ’ a B u c c u r e s c i cu titlulu:
ca, dâca a-si fi adunatu acei cruceri toti la una
Moldovân a scrisu multe, si mai cu seama parte, ar’ compune una suma âre-care. Seminariulu „NIFONU MITROPOLITULUI
totu de un’a, candu in acelu diuariu seau in „Hon*
Apoi afirmu cu t6ta poterea cuventului, ca nu- I. Religiunea fiindu in natur’a umana, nu va
„Peşti Naplo* a apparutu vre-o insulta a supr’a
mitulu teologu a capatatu bani in dâue ronduri; incetâ d’a essiste de catu odata cu omenirea.
naţiunii romane, a institutiuniloru sale seau a jus- dâr’ âcca eu -ti spunu francu, ca a primitu in mâi
teloru sale pretensiuui, totu de una sub acelâ fa­ Câ consecintia a familiei si a instincteloru sale
multe ronduri atatu in Naseudu, catu si in Gherl’a, sociabile omulu nu-si pote deSvoltâ induoit'a sa
bricate am potutu ceti stampili’a: Moldovân Ger-
dâ, chiaru si pe părinţii lui, — intrâba-i! fiintia fâra a consolidâ, perfectionâ, a idealisâ cui-
gely. Am cetitu-o si am datu-o in laturi.
Acum, ca donatu-ia-m, ca imprumutatu-i-amu, tulu seu la unu Domnedieu a totu creatorulu, reli­
Daca vre-o data voiu fi condamnatu prin forti’a
aceea nu se tiene de d-ta; dâra la Cati alţii, bâ, giunea sa pentru marirea, poterea, si bunetatea lui
neaternatoria de mine se molestediu in gradulu
dâca a-si spune si aici adeverulu publice, si prin infinita. :
supremu publiculu natiunalu romanu, voiu face-o,
compunendu de la alfa pana la omeg’a unu registru acâst’a te a*si da de golu» Ast-felu, paganismulu, grossu brutalu, absurdu
Altu-cumu eu i-am tramisu totu-deaun’a prin nerationabile, câ tote actele primitive ale prunciei
despre tâte cate amentitulu renegatu, colaboratoriu
platitu, a avutu obraznici’a d’a lasâ se âse cu sub­ a8emnatiuoi poştale, in modu deschisu, ca-ci ve- omului s’a absorbitu, s’a stinsu si a disparutu in
scrierea sa a supr’a Romanimei si in numele ei. deamu, ca nu amu de a ascunde nimicu, fiindu con­ marea si divin’a religiune a Creştinismului.
vinsu, ca nu amu cu aceea nice unu scopu, de catu Astu-felu omenirea, in mersu-i seculare, cauta
Mai alesu in tempulu diu urma, inainte si
a astupâ nescari neajunse si lacune, sci dta, de a desvoltâ si a perfectionâ totu ce s’a nascutu in-
după conferinti’a electorala diu Sabiiu, pamfleturele
celea ale s tu din tel ui s e r a c u ; si d-ta pâte tr’ins’a, totu ce pleca de la dins’a, totu ce are is-
sale necualificate s’au immultitu si s’au ascutitu
chiaru se fi vediutu una atare „asemnatiune* cer- vorulu in fiinti’a sa spirituale.
intr’unu modu iDgretiosietoriu.
cundu desu post’a sâu ca ti-a insuflatu si acâsfa Religiunea resume omulu, si timpii nu voru
Neci odata nu mi-a trecutu prin minte se
in urechi — si dta, ca de una-data faci din ea ca- potâ sâ o desfiintieze, câ-ci credinti’a nu este fapt’a
stau seriosu de vorba cu aceasta creatura, am igno- pitalu ... . a'tfwsinemsG
ratu-o; am tienutu-o sub demnitatea mea si necon- ; sa, este lucrulu acelui-a care l’a creatu pre elu
Eşti pre acatietiosu dle P *., ca-ci Voindu a insu-si, care a saditu in elu simţirea, consciinti’a
veniabilu cu onorea si caraterulu meu romanescu a
reflectâ la cele, cu care a mangitu papirulu indul­ scrie cu spiritulu dtale celu mare, treci dela lucru valorei lui si idealulu a totu ce este bunu, fru-
si la persâna. Acâsfa nu este ertatu unui publi- mosu si dreptu.
gente, pentru ca am sciutu, m’am convinsu ca cine
si ce este si ce se intentionâdia prin dens’a. cistu de ordene. Asia te ai acatiatu de episcopulu A nu mărturisi o credintia, a nu professâ o
nostru, voindu a-lu dăscăli câ pre unu gimnasistu religiune, este a nu essiste câ omu.
Si asta-data superbi’a in mine se revolta, ca
sum silitu a-i numi numele, pentru ca -lu despre- alu d tale. Si cine i-ar’ deuegâ faptele lui puru A pastrâ inse o religiune bruta si întemeiata
naţionale si parintiesci afora de d-ta. Te-ai ara-
tiuescu, inse o recenta intemplara me silescu a face pre prejudetie, este a sustienâ, ca omenirea traiesce
acâsfa (Ya u r m ă ) . tatu câ unu m a n d a t a r i u si datatoriu de tonu si vâ peri intr’o eterna pruncia.
facia cu deputatulu nostru, care inca nu este reco-
Pentru ce dara, despartindu-se religiunea de
noscutu de atatu de reu nationalistu. Te ai aca­
omu, s’a arruncatu asupr’a credintiei, asupr’a cultului
tiatu si de comitetulu administratoriu alu fonduri-
S a n g e o r g i u in 1875. tote ratecirile mintii, tote crudimile fapteloru, tote
loru granitiarie, voindu a-lu instruâ la una mai miseriele, prin cari au trecutu societăţile de la in-
(C a p e t u.) buna administrare, la care pana acuma nu ai ca­ ceputulu loru pana asta-di?
Ad 2. D. Publiu inferendu multe spresiuni patatu respunsu . . . Nu este ore totulu imputabile barbariei, indo-
frumâse despre desiertatiunea celoru, cari dorescu si Dâr’ de ce nu ai facutu o acâsfa atunci, candu lentiei si nepasului seu d’a se ameliorâ pre sine si
sperâza lucruri si orduri, bâ . . -si vârsa si in a- mulgeai d-ta aceste fonduri, si afora de tempulu, institutiunile ce si-a creatu?
câst’a parte veninulu âra numai asupra mea; . . in care trebuieai se fii finitu cu studiale? Da, te Datine, moravuri, credintie si assiediaminte,
câ se me vâda numai pre mene de „pecatosu* si ai acatiatu de mulţi sub masc’a, ca voiesci numai nu sunt ore insu-si imaginea omului si a stării sale
„desiertu." b i n e s i p a c e , inse crede-me, ca cu tactic’a apu­ sociale ?
Candu a-si fi fostu motorulu si impentinato- cata ai si turburatu si stricatu, in locu se reparezi Deca omulu nu pote desface in doue natur’a
riulu la alegerea acelei comissiuni candidatârie, si t o c m e s c i . . . Pre alţii ii desconsideri, bâ dâca ar’ sa fisica si morala; dâca credinti’a este cea mai
candu a-si fi manifestatu si in trecutu semne, prin avâ cineva curagiulu si rar’a „ c u t e z a r e * de a-ti poternica manifestatiune a consciintieî sale intime,
cari a-si fi doveditu, ca amblu după atari lucruri obiectionâ ceva la scrierile d-tale, oh sermanulu, si dâca religiunea este totu ce mintea sa a con ce-
desierte —, nu me ar’ cuprinde mirare — candu elu nu are pardonu, ce de una-data -lu puni pre putu si organisatu mai grandiosu si mai sublimu iu