Page 30 - 1875-07

ticsea, câ parochulu se nu siâdia in casa străină. scutu f6rte bine din 1872. Acestu domnu venise Spre a pacall pe tâte acelea adunaturi, trei teneri
B. Câ preoţii se stâ sub Conducerea si disciplin’a dela. Budapest’a la Orasteia mai cu 2 septemani romani se intielesera intre sene, câ se stâ gata la
archiereului, si nici-decumu sub mireni, adeca sub inainte de alegeri, după aceea nu se genă. intru panda cu vreo 30 de alegatori siguri, si la unu mo-
solgabirai, vicespani, prefecţi etc., precum fusese nimicu a amblâ din casa in casa, anume dete vi- mentu datu, candu adeca ar’ vedâ, ca candidaţii
pana atunci. sita si ddloru protop. gr. ţes. Nic. Popoviciu, pa- venetici in adeveru au reesitu a-si castigâ nu' nu­
La aceste imperatulu respunse prin cunoscu­ rocbului gr. cath. P. Yaleanu si la alţii, pe unde mai voturi de amploiaţi si jidovesci, ci si roma-
tele acte imperatesci, adeca resolutiunea sa din 14 promittea sume considerabili câ ajutoriu la beserici nesci, atunci se dâ navala cu voturi asupra loru.
Aprile 1698, prin diplom’a sa din 16 Febr. 1699 si la scâle, de mai multe mii; pre candu maghiarii asia s’a si intemplatu. Preste di 16 neromani si
(diu’a in care s’a subsorisu si pacea dela Carlovitiu), se laudâ, ca loru li s’au promisu 20 de mii florini; unu popa romanescu votaseră pentru Zsigmondi,
cum si prin diplom’a din 12 Dec. 1700 *). In'asta*data inse n’au potufcu face nimicu cu promis- âra pentru Ples numai 6 jidovi si unu romanu.
aceste acte imperatesci afli destule promissiuni fru-! siunile sale la romani, cari cautâ diverse caii, câ se Acesta desperatu alergă cu ai sei la venatu după
mâse; numai de dreptu electorale nu este vorba, scape de complimentele dlui milionariu, âra in fine-i romani, dandu cate 50 pana 100 fl. de votu si
ci se dice curatu, câ derulu romanescu se se bu- cerura nesce sume asia. de exagerate, incatu se fia cumpără 13. Se aflara inse persâna, care le disera:
cure de drepturile acelei confessiuni; la care s’ar’ silitu ale denegâ. Atunci agenţii sei -si incercara Ati luatu bani? Sei tieneti; dâra totu se nu vo­
;
’ ' ' '
alaturâ, âra cei cari nu se voru “ alaţurâ la nici- noroculu pe la sasi, promitiendu pentru fiâ-care taţi pentru jidanu, ca n’are ce se ve faca, -lu ia
una, se remana totu precum au fostu, adeca pe ţe- votu ce voru dâ lui Yodianer, cate 100 fl., si cate draculu facia cu legea. Cu tâte acestea, doui ro­
meiuiu Approbateloru si Compilateloru legiferate 50 fl. celoru cari nu voru votâ nici pentru elu nici mani desertandu pe la 7*/ sâr’a, votara pentru
2
mai totu de calvini, adeca se remana câ vai de pentru rivalulu seu. Saşii inse, aici câ si pe airea Ples. Atunci notarii comunali temenduse de alte
sufletele loru. Ei, dieu, dâra guberniulu Transil­ tienu de insulta si palma plesnita in facia nu nu­ curse ale acestuia, navalindu cu alegatorii loru in
vaniei, in care calvini câ gubernatoriulu 0. Bânfy mai inbiiârea cu bani pentru voturi, ci cbiaru si sala, puseră candidatur’a lui Bercianu, asia trantira
si Nic. Bethlen cancelariulu, mai erâ inca tari si candidatura vreunui 'alţii individu, de alta naţiona­ pe toti candidaţii venetici, pentru ca chiaru si ro­
mari, n’au vrutu se scia de resolutjunile si de di­ litate, mai alesu dâca acela mai vene si din Un- manii, cati voru fi luatu bani dela Ples, au Votătu
plomele imperatesci, si dâca n’au cutediatu a le gari’a. Ei adeca, dicu asia: Aceşti 6meni ne con totu pentru Berceanu. După alelegeri, acesta declară
T
a
declară pe facia de illegali, de nulle si nevenite, | sidera pe noi câ pe una ciurda de vite incaltiate cu solemnitate, ca elu neci mortu nu va merge Ia
ca-ci le erâ frica de dragonade, au cutediatu inse:si pe poporulu asia decadiutu, in catu se nu aiba Pest’a, dâra ca trebuea, ca tienutulu acela se mai
a publică unu fermanu calvinescu esitu. din pân’a : nici macara 2 0 — B O de barbati demni de a-lu re- fia odata aparatn de atati venetici, cari -si bătu
}ui Betblen, câ dela guberniu, cu dat’a din 26 presentâ; de apeea vinu ungurenii câ se ne dica: jocu de poporulu romanescu in terminii cei mai
Sept. 1699, compusu din aiepte puncte, indreptate „Piendu-ca voi sunteti totu atati magari prosti, spurcaţi din lume.
asupra clerului romanescu. Dintre infamiile coprinse âcca ne facuramu mila de voi, câ se ve represeu-
in acelu decretu insemnamu pe cele din pp. 2, 3, tamu la dieta, vai de papulu vostru.* In adeveru,
5, 7, adeca: arcbiereulu romanescu se nu-i fia per- ca la asemenea candidaturi se pâte dâ prea bine ( ISrasiovu, 27 Iuliu st. n. 1875.
misu a hirotoni pe care-lu va aflâ elu demnu, ci semuificatiunea ce ’io dau sasii. , Ce vei dice inse, Domineca in 13/25 Iuliu despartiementulu

pe care-lu voru examinâ ei; nici unu individu se candu la Transilvani’a vinu candidaţi de cei tran- primu alu Associatiunii transilv. pentru cultur’a
nu fia hirotonitu, dâca nu va amblâ la scâlele loru, titi in Ungari’a preste totu, câ sei alâga prostii poporului romanu a tienutu siedinti’a sa generale
calvinesci său catholice ori luterane; popii se ioba- de ardeleni? in opidulu Feldiâra. Pentru câ acâsta adunare se
gâsca si pe venitoriu; acelu guberniu oprise si a- Destulu, acuma remasera sasii de senesi, ma­ fia catu se pâte mai numerâsa s’au luatu nu numai
furisaniile **). ghiarii si jidovii de sene. Pana si âmeni de 80 tâte mesurele necessarie din partea comitetului ace­
Asia dâra nici după aceste nu e vorba de de ani si bolnavi de cate 2—3 ani fusera aduşi la stui despartiementu, ci s’au facutu si tâte înlesnirile
dreptu electorale, ci tocma , din contra de sugru­ urna. Catra amâdie sasulu erâ in maioritate. Ach possibile, mai vertosu pentru publiculu brasioveanu.
marea lui. (Ya urmă). maghiarii începură ârasi negotiatiuni cu valachii Cu tâte aceste inse numerulu âspetiloru a fostu catu
loru cei iubiţi, si in fine depusera 8000 fl. la dn. se pâte de modestu. Brasiovulu a datu, firesce,
Fleischacker functionarju dela catastru, âra lui i se contiDgentulu celu mai mare, inse mai cu seama
Alegerile dela Orasteia si tienotsi. p i 1760 fl. câ. unu midiulocitoriu la locu-
rom ssera din castrele inteligentiloru de professiune: preuti,
' In nr. 49 promisseramu, ca vomu reveni la j ti*a sa. T o ţ i romanii erâ duşi la campu. A- professori, judi, advocaţi s. a., class’a comercianti-
u
acele alegeri. O facernu acâsta nu numai pentru Jergara după ei cu carutiele, apoi prinseră pe cativa; loru, care de altmintrelea e bine representata in
ca decursulu loru comparatu cu celu din an, 1872 ^ dâra lucrulu se brodf asia, ca ei intardiara pana Brasiovu, abiâ a avutu unu unicu representante la
-lu âflamu instructivii, ci pentru-câ alte organe dâ ^ ^upa trecerea ârei peremptorie, candu se inchidu acâst’a adunare. D-lu consiliarin guvernialu in
publicitate inca le aflarâ demne a se ocupă de elfi urnele. Se intielege, ca d. Yodianer -si luă toti pensiuue Elia Macellariu si ou stimat’a socia, cari de
inadihsu. Anume „Siebenbtlrg. Tageblatt* din 13 banii indereptu. presinte petrecu la scaldele dela Yalcelle, inca au
îuliu le descrie pe largu si cu respectarea adeVe- Dâra pieischacker (evreu?) catranitu pe cela, onoratu adunarea cu presenti’a loru.
rului; cu tâte aceste unele impregiurari interessante ^ ca-ci credih insielatu de elu, inceph se-lu inj’ure.
ae După celebrarea servitiului divinu, d-lu proto­
au reinasu si acestui diariu in pâua. Noi ne vomu Audiendu studenţii calvinesci, ca injura pe candi- popu Petricu câ presiedinte deschise adunarea prin
adoperâ a combină informatiunile nâstre proprie cil | datulu loru, caţraniti curnu erâ pentru caderea lui, unu discursu acomodatu si fârte instructive. Din
ale numitului diariu, ale contrage la unu locu, inse luara pe Pieischacker la batai. Atunci acesta ve- reportulu cetitu din partea secretariului Dr. >Nic.
pre catu vomu potâ mai respicatu. dienduse si fara bani, si batutu, descoperi la tâta Popu s’a vediutu, ca comitetulu acestui despartie­
„Agitaţiunile electorali începute indata după lumea procedur’a de corruptiune. mentu a desvoltatu o activitate landabila intru
conferenti’a din 23 Maiu si după dissolutiuneâ die­ Lumea,, care nu cunâsce secretele dela Buda- promâverea scopului Associatiunii, inse cu tâte aceste
tei ungurene, n’au mai surprinşii pe âmeni asia reu ' pest’a, se mira, ca ’ia casiunatu lui Yodianer si ostenelele lui nu fura incoronate de resultatele dorite
nţjaînnofn Ini Vn/lianar a!
idbI 1 !! cu mira /»•!
câ in a. 1872, candu ne manara cu minciun’a de- altoru bancari câ elu, se intre in dieta cu ori-ce si Meritate. Mai vertosu reportulu despre starea'
spre tionerea unui congressu pana in momentele pretiu Yedi-bine, ca „unu ardeleanu prostu nu câsşei, cetitu de cassariulu B. Baiulescu ni-a datu
alegeriloru, care atunci au fostu cumpărate cu bani, intielege asia ceva,* Infiintiarea bancei unguresci, oCasiune a ne convinge, ca numerulu membriloru
precum se scie positivu. Astadata agitaţiunile luara cateva caii ferate si alte întreprinderi de milliâne ordinari, in locu se mai crâsca, a mai scadiutu.
dimensiuni ne mai Yediute pe locurile acestea. Ac- multe atragu câ si mortatiunile pe vulturi si pe La propunerea judelui corcualu Iosifu Popu, adu­
tulu alegeriloru se defipse pe 8 Iuliu, in Oresteia alte passeri carnivore. Ungurenii dicu la de acestea^, narea si-a esprimatu dorerea pentru perderea ce
si la comun’a Romosu. Conferentiele electorale în­ Tudja Pâl mit kaszâl. associatiunea si in genere naţiunea rom. a suferitu
cepură a se tienâ de tempuriu, după partite, care . In acelasiu tempu decurgea alegerile scaunali prin mârtea presiedintelui associatiunii, a baronului
inse coincidea fârte curiosu cu hationalitatile. Ro- si la Romosu. Y e s y e t i miră, ca acolo câ. nicairi L a d i s l a u v . P o p u .
manii tiehura dâue conferentie, in 6 Iuniu si in 3 jn Transilvani’a, -si puse candidatur’a si unu june Pre la 1 âra din di adunarea si-a finitu agen­
Iuliu. In ambele s’a deciau fara difficultate respec- jromanu, Laurianu ^Berceanu, notariu comunale in dele si s'a redicatu, multiumindu poporului din
tarea concluseloru conferentiei dela Sibiiu. Sasimea ; Vaide-ei* Ci acea candidare -si a vil raţiunea sa de Feldiâra pentru cordial’a si caldurâs’a primire. —-
scâse de candidatu alu seu pe d. parochu Leonhardt, impregiurari momentane, âcca curnu. După confe- Speramu, ca unu reportu mai detaiatu ni se va
âra maghiarii cu jidovii avea pe d. Vodianei? cuno- renti’a dela Sibiiu se aflâ, ca derogatorii de mon impartesi; deci trecemu la alte cestiuni.
tanistica dela Sebisîelu si Cugiru suntu decişi a In statuiu ungurescu tâta politic’a s’a concen-
*) Yedi-le pe tâte la Sincai traduse In part., candidă si alege pe unu ungureauu ^ s i g m o n d i . tratu asupra cestiuniloru dualistice: conventiunea
III, âra actulu din urma publicaţii si in Sionulu La dâue septemani se mai arată unu candidatu dela vamale si banc’a naţionale; lupt’a diurnalistica
rom. după unu exemplariu tiparitu, aflatu in bese- Pest’a, totu evreu maghiarisatu, anume ^ l e s , care pentru eluptarea victoriei a unei sâu a altei parti
ric'a romanâsca dela Odorcheiu. ■ r veni cu recomendatiune dela d. Sigism. Papu catra in aceste cestiuni, se pârta cu vehemintia intre
**) Recomendamu aceste date la junii collabo-
d. protopopu si catra unu teneru practicante. Mai Cis- si Translaitani’a. Se vorbesce chiaru si de
ratori ai „Luminei* de Aradu, ca-ci se pare ca
âcca si unu rusneacu, anume Procinkievits, prasitu schimbare de miniştri, despre ce vomu vorbi in
sâu nu le cunoscu de locu, sâu ca nu vreu a le
cunâsce. Incai romanii se nu-si falsifice istori’a nu se scie de unde in aceste parti si facutu notariu Nr. prossimu.
propria, Red. „Gaz.* comunale, ajii fruntea de a-si pune caudidatur’a. Pro lauga aceste frecări, ce se destndrcty ta