Page 31 - 1875-07

intrulu monarchiei austriaco, mai apare din candu 3. Yinurile de orce felu, productulu pamentu- inchiate de Austro-Ungari’a cu Franci’a la 11 De­
in candu cate o scire de sensatiune si din afara. lui Austro-ungaru, importate iu Romani’a prin caile cembre 1866, cu Itali’a la 23 Aprile 1867, cu
Diariulu „Osten* din Yien’a spune, ca Rassl’a aretate in. articululu precedentu, voru plat! la in­ Uniuuea vamala a Germaniei la 9 Marte 1869 si
trarea loru in Romani’a, sdu in butdie sdu in bu­ cu Marea-Britania la 30 Dmembre 1869, remane
n’a renunciatu inca la cugetulu, de a* reincorporă
telii, unu dreptu ad valorem de 57 la suta. intielesu ca, in urm’a principiului naţiunii celei
2
drasi la teritoriulu seu acea parte a Bassarabiei, ce mai favorişate, de care se bucura Romani’a in vir­
Yinurile României voru intră prin tdte frun­
in urm’a resbelului de Orimea a cedat’o României. tariile Austro-UngarieLneplatindu, fia in butdia, fia tutea conventiunei de facia, ea va participă in vi-
Si consulutu russescu din Ismailu nu mai face in butelii, de catu. drepturile de intrare acordate itoriu la tdte beneficiile, consecintiele si modifica-
taină' din acdsta tendîntia a guvernului seu, ci o natiunei celei :;mai favorişate, fara că positiunea .loru tiunile cari ar’ resultâ din o schimbare ulteridra a
Spune pre facia, ca Russi’a vrd se dâ lovitur’a de de astadi se fia in nici unu casu. agravata. . acestoru tractate si tarife speciale.
m6rte tractatului de Parisu. 4. Yoru fi scutite de drepturile de vama de Art. 9. Ambele inalte parti contractante s’au
importatiune si de exportatiune si se voru bucură invoitu de a intrunî, indata după ce se va incheiâ
ReBCoî’a in Erzegovin’a iea dimensiuni totu
de liber’a trecere afara de caile vamale, animalele conventiunea de facia prin schimbarea ratificatiuni-
mai mari. Acdsta rescdla, ce s’a escatu din caus’ă
de munca, instrumentele agricole, mobiliarolu si loru, o comissiune mixta, care va fi insarcinata a
dariloru neâuportabile, impuse de guvernulu turce.s- si lucrurile ce tieranii, domiciliaţi la marginile frun- complectă, in tempu de patru luni, tarifulu conven­
cu asupr’a crestiniloru din Bosni’a si Erzegovin’a, tariiloru, voru importă sdu voru exportă prin lini’a tionalu despre care s’a vorbitu in art. IX si X,
a aretatu deja scene sangerose in cari cadiura vamala pentru lucrările loru agricole sdu prin atatu pentru drepturile de importatiune catu si pen­
60 turci. Truppele turcesci suntu multu mai im­ schimbarea domiciliului loru. tru acelea de exportatiune.
potente, decatu că se‘ o p6ta nadusî. Austri’a inca 5. Animalele vii, importate dintr’unu teritoriu LV casu, candu comiss unea nu se va intielege
pe celu alaltu, nu voru plaţi reciprocu, lâ intrarea in acestu timpu, se va procede indata după aedsta,
a tramisu companie de venatori la confinie pentru
loru, de Catu drepturile de importatiune, cari suntu pentru art. neregulate, la elaborarea unui tarifu
a se observă neutralitatea acestui stătu. T6ta pe- specificu pe pitiorulu unui dreptu ad-valorem de
său Voru fi. percepute in Austro-Ungari’a in comer-
ninsura balcanica se afla \n ferbere si se pdrta ciulu de fruntarie, conformu stipulatiuniloru tracta­ 7°/ , luandu de base valorile Austriaco si Ungare
0
mare grige, ca din acesta scânteia mica se va nasce telor inchiate in acdsta privintia cu naţiunile cele din tabloulu de comerciu Austro-Ungaru pe a. 1873
p
focalii mare, focala orientalu. Erzecovinenii au mai favorişate. si adăugite cu 15 / . Acdsta lucrare se va sevarsi
f
0
redicatu flamur’a austro-croata, turci porniru la mo- 3. Fainele si farin6sele alimentare, produsu in 15 dile.
stăru si in 24 Iuliu t6ta diii’a dură lupt’a cu re­ aju industriei Austro-Ungariei, voru fi libere de Este cuvenitu, ca cuvintele „coprindiendu-se si
orce dreptu de vama la importatiune in Romani’a drepturile adiţionale* dela alin. 2, nu se refera de
spingerea turciloru, cari aprindu satele.
prin frontierele Austro-Ungără si Romana, precum locu la chestiunea acsiseloru in Romani’a, care este
;
In parlamentulu Angliei s’a facutu interpol- regulata de art. XXI alu conventiunei.
si pe calea Dunărei prin tdte porturile acestui rîu.
latiunea, ca pontru ce guvernulu u’a impedecatu
■T. Productele pamentului proprietatiloru supu- Este asemenea convenitu, ca libertatea de co­
incbiarea conventiuuii intre Austri’a si Romani’a. siloru celoru ddue inalte parti contractante, Cari s’ar’ merciu nu va potd fi nici-odata impedicata de nici
ijj
Respunsulu la acdsta întrebare a fostu, ca acdsta gas! despărţite prin lini’a fruntaria Austro-Ungaria o dispositiune de monopolu sdu alt’a, care ar’ potd
conventiune s’a statoritu in tempulu din urma pe si Romana de locuintie si ferme, voru fi scutite de fi in conţradictiune cu dispositiunea conventiunei de
nesemtite si astfeliu guvernului anglu i pare reu, drepturile ~de intrare si esire, candu se voru trans­ facia si mai alesu cu cele din art. Y si XXI.
portă in aceste clădiri (locuintie .sdu ferme). Art. 13. La casu de trebuintia, cele d6ue
ca n’a potut’o impedecâ.
Ooncessiunile cuprinse la nr. 1. si la nr. 4 inalte parti contractante se voru intielege împreuna
suntu cu t6te acestea limitate pentru locuitorii asupra marfuriloru pentru cari necessitatea de a se
unui locu de: a lungulu fruntariei, care nu ar’ trece cere certificate de origine ar’ fi demonstrata.
Tcxtala Conventiunei de coiaercia
dintre Romanii si Austro-Un- in Austro-Ungari’a si in Romani’a distanti’a de 10 Art. 18. Relativu la alin. b dela art. XVIII,
gari’a, chilometrL. ' / • i t * * se intielege, ca pentru t6te vitele cari nu se intorcu,
I »• J~ V'Jr ;
8. Cele ddue inalte parti contractante se voru afara de acelea, cari ar’ muri in tempulu păscutu­
(C a p e t u.) intielege asupra precautiuniloru si mesuriloru de lui, se va platf, la intărcerea turmeloru, drepturile
;; ugi
Actu aditionalu. luatu pentru a potd acordă unoru localitati, unde de importatiune respective.
Pentru a dă traficului districteloru fruntarie- se va crede de trebuintia, liber’a trecere afara de Art. 20. In interessulu comerciului, plenipo­
loru respective înlesnirile reclamate de trebuintiele caile vamale a obiecteloru, cari suntu scutite, in tenţiarii Austro-Ungaru si Romanu exprima dorin-
comerciului dilnicu, cele d6ue înalte parti contrac­ Austro-Ungari’a si in Romani’a, de drepturile de ti’a că biroulu vamale Austro-Ungaru si Romanu se
tante au convenitu asupra celoru ce urmddia: vama atatu la intrare, catu si la esire, conformu trateze pe catu se p6te simultaneu mărfurile supuse
1, Yoru remand libere de orce dreptu de vama legiloru si reglamenteloru fia-carei’a tieri. operatiuniloru loru.
: • - 01 fj,8 . -. ____ . . . .
la importatiune si esportatiune prin fruutariele Au- Catu despre stabilirea biurouriloru mixte de
stro-Ungara si Romana in Austro-Ungari’a si in Protocolu finalu. vama, cele d6ua inalte parti contractante voru cadd
Romani’a: . ,, j- de -acordu asupra principiiloru de adoptatu in acâsta
In . momentulu de a procedă la semnatur’a con­
a) Tdte cantitatile de mărfuri alu cărora dreptu ventiunei de comertiu, inchiata astadi intre Austro privintia, cu t6te aceste se intielege de acum, ca
de implinitu nu se urca la cifr’a-totala de doi oru- Ungari’a si Romani’a, plenipotenţiarii subsemnaţi al aceste principii nu voru potd fi altele de catu cele
6 coprinse in tratatulu de comerciu si de vama in-
ceri v. a. sdu /oo din francu. guvenului M. S. imperatulu-rege si alu guvernului
chiatu intre Austro-Ungari’a si Uniunea vamala a
b) Iarba, fenu, pae, frunze, fenu pentru amba- A. S. principele României au facutu, in privinti’a
Germaniei la 9 Marte 1868.
lagid si pentru astupatu, plante furagere, trestie de articuleloru mai dioSu menţionate din acdsta con-
Art. 21 si 22. Dispositiunile acestoru arti-
mare si tresti’a ordinara, plante vii (butaci de vie), veritiune, reservele si declaratiunile urmat6rie:
cereale in bdbe sdu in spicuri, plante leguminăse, Art. 1. Prin ouvintele „bunuri imobile ru­ cule nu atingu intru nimicu drepturile comuneloru
canepa si inu, nebatute, cartofi; rale® insierate la ultimulu aliniatu alu art, 1, nu de a pune taxe asupr’a beuturiloru si licuideloru,
- c) Stupi cu albine vii; s’a intielesu a se exclude casele si constructiunile comestibileloru, combustibileloru, furageloru si mate-
d) Sânge de animale; de orce felu stabilite pe aceste bunuri imobile ru­ rialeloru la intrarea loru in comuna, chiaru candu
e) Lapte dulce si lapte batutu; rale si cari suntu de o potriva supuse aceleeasi aceste articule nu ar’ avă similarea in Romani’a.
f) Cărbuni de lemnu, de pamentu, turba, căr­ restrictiuni. Ou t6te acestea, aceste drepturi nu voru potd
buni de turba; Se intielege in acelaşi timpu, intre cele d6ua fi superidre taxeloru celoru mai aridicate prevediute
g) Pietre pentru claditu si de cioplitu, pietre de legile Romane astadi in vig6re. Maximulu drep-
parti'contractante,-ca, prin dispositiunea acestui ar-
pentru pavaju si pietre de mdra, pietre ordinarie ticulu, nu s’a voitu a se derogă la drepturile flă­ turiloru despre care este vorb’a in acestu casu este
pentru ascutitu, gresii ordinarie pentru coase si se­ cărui guverna de a luă prin legi si reglemente t6te regulatu de legile Romane:
ceri, t6te pietrile sdu taiete sdu netaiete — ddr’ nici Din 29 Noembre 1871 nr. 2 6 2 ;
mesurile necessarii de politia si de sigurantia, si
cioplite nici taiate cuadratu — sgura, petrisiu, ne- mai cu sdma acelea relative la stabilirea ore-carui Din 14 Februariu 1875 nr. 328 ;
sipu, varu si ipsosu crudu, marga, argilu. Si in ge- Din 14 Februariu 1875 nr. 3 3 0 ;
individu in o comuna rurala cu autorisatiunea nu­
neralu orce felu de pamentu ordinariu, care serva Din 19 Februariu 1875 nr. 3 7 6 ;
mai a consiliului municipalu; totuşi aceste legi si
pentru facerea caramidiloru, oaleloru, pipeloru si Din 25 Februariu 1875 nr. 420;
ordonantie nu voru potă impedecâ in nici unu modu
Vaseloru;, >; 11 ... „■ ;; .;c, , ..ţ libertatea de comertiu si nu voru.trab .f se atinga Din 25 Februariu 1875 ur. 4 2 1 ;
;
h) Caramidile; Din .26 Februariu 1875 nr. 425;
drepturile si privilegiele stipulate reciprocu prin
i) Taritiele, faina de rapitia si aite resturi ţie Conventiunea de facia in favârea nationaliloru celoru Din 20 Martiu 1875 nr. 5 8 8 ;
fructe tescuite si uscate si de sementia oleagindsa; Din 20 Martiu 1875 nr. 5 8 9 ;
d'due tieri,
j) Cenuşie vegetabila sdu de cărbuni de pa« precum si prin art. 84 din legea dela 25 Noemb.
mentu, gunoiu pentru ingrasiatu pamentulu, licuidu Art. 2. Plenipotentiarulu romanu declara, ca 1871.
turbure de vinu, lavuri, orzu coptu in cuptoriu pen­ guvernulu seu are intentiunea de a revocă, in celu Art. 24. S’a convenitu eâ, ddca proiectulu de
mai scurtu tempu. si înainte de executarea acestei
tru bere, cojj,. de fructe, balagure, sfaramaturi de lege in cestiune nu ar’ obtiend asentimentulu came-
piatra sdu de huma, lavuri de auru sdu de argintu, conventiuni, regulamentulu care cere astadi că ace- reloru, guvernulu M. S. imperatulu-rege se nu fia
l’a, care trece, frontier’a se aiba asupra lui 6re-care
pamentu de mocirla; de locu legatu prin articululu de facia.
k) Pana si faina in cantitate de 10 chilogr. Suma de ban;,: , Art. 26. Plenipotenţiarii Austro Ungaru si
Carne pr6speta „ 4 * Art. 4. Este bine intielesu, ca prin disposi- Romanu recunoscu, ca drepturile adiţionale preve­
Branza * 2 „ itiunile acestui art. IY cele d6ue inalte parti con­ diute că exceptinue la principiele enunciate la art.
Untu prdspetu „ 2 tractante nu intielegu de locu a derogă la restric- XXVI nu potu autorisâ pe guvernulu princiariu a
2. Voru remane asemend libere de orce dreptu tiunile făcute de ultimulu aliniatu alu art. I, in introduce modificatiuni, cari ar’ grevă mărfurile sdu
de vama la importatiune in Austro-Ungari’a prin privinti’a dreptului de a dobendf. si posedă bunuri vasele cu unu dreptu 6re-care superioru taxeloru
fruntariile Austro-Ungara si Romana, precum si pe imobile rurale. .(pmsbiqo uh<sio; indicate in articolula in cestiune.
Dunăre prin .tdte porturile acestui fluviu, atatu din Art. 7. Tarifulu conventionalu actualmente Presentulu protocolu, care va fi consideratu că
Romani’a catu si din Austro-Ungari’a, cereale in in vig6re in Austro-Ungari’a compuuendu-se din aprobatu si sanctionatu de cele ddue guverne fara
geueralu, productu alu pamentului României, tarifele speciale anexate la tractatele de comertiu alta ratificatiune speciala, prin simplulu faptu alu