Page 4 - 1875-07

universitatea, cugetariloru si lucrariloru sale, pentru de noe sute patrudieci si optu mii lei No. 948,000, II. Taxele poştale pentru Franci’a [cu Alge-
ce ar subsist? o religiune fără beserica si uuu culta ce sunt depuşi la Banca Imperiale a Russiei din ri’a] remanu aceleaşi, câ si in trecutu, pana la 1
fâra miniştrii sei religioşi ? Odess’a, in 948 bonuri domeniali romane, fiacare I&nuariu 1876, candu intra si acestu stătu in uniu­
Pote cine-va concepe o justiţia sociala fără in valore nominale .de lei una mie. nea poştala.
officiarii si gardianii sei trebuintiosi ? Acestu capitalu va sta nestramutatu la banc’a III. Taxele poştale pentru tierile afara din
Si aceşti agenţi de administratiune potu ei 6re unde se afla depusu in plata de procente si deca uniunea poştala se voru publică deosebitu.
1
respunde scopului institutiunii, neavendu consciinti’a ori tote, ori parte din bonuri ar est la sorti, epi- IV. Pentru biurourile limitrofe taxale reduse
chiamarii si datoriei loru? " : tropi’a va primi valbrea loru cumparandu cu acestu actuale se mantienu.
capitalu alte bonuri seu valori ale Statului
Cu tote acestea, din nefericire astu-felu au V. Taxele poştale pentru interiorulu Româ­
lucratu impregiurarile si poterea eyenimenteloru in din cele mai sigure si mai avantagiose, pre care niei remanu aceleaşi câ pana acum.
le va pune era-si la banc’a susu-dissa incunosciin-
societatea ndstra, ca Biserio’a creştina a vediutu VI. Se suprima dela acdsta data tax’a de 2
tiandu despre acest’a si pre fratele in Cristosu Mi-
impucinandu-i-se strălucirea, religiunea perdiendu-si bani de fia-care scrisdre cuvenita factoriloru.
influinti'a si miniştrii altarului abrutiti, desconside­ tropolitu alu Scaunului Mitropoliei din Bucuresci. . a . VII. Biurourile poştale suntu îndatorate a da
tv ■
raţi, tratati câ servii de odiniora, sbu asverliti pre Art. III. Pre langa capitalulu de mai susu, ori-ce esplicatiuni publicului in privinti’a ndueloru
aceea-si trepta cu glotele ignorante si neinteligente, mai lassu si mosî’a mea Letca-Noua, situata in taxe. Nr. 10,209 1875, Iuliu 1.
adesea chiaru mai pre josu inca, si cu tote acestea districtulu Ylasc’a, plasa Neajlovului, cu tote tru­
s’a pretinsu besericei, religiunei, clerului sd fia purile si numirile ei, cu padurea si imbunetatirile
farulu si conducatorulu poporului! care se afla pre dins’a si cate se voru mai face in
viitoru, precum si hanulu ce lu amu cumperatu in
Essiste inse o parte a lumei civilisate, in care suburbiulu Domnei, calea Mogosioei, situatu vis â-vis Dreptulu de cracimaritu
servitorii cultului, miniştrii altarului, conducătorii
de localulu Consulatului Russescu, ale caroru veni­
spirituali ai natiunei, administratorii pacei, iubirii, alu
moralei, justiţiei si ai fapteloru nobile sb presinte turi voru servi totu pentru intretienerea Seminariului.
J Art. IV. Actele acestoru osebite fonduri voru Dominiului metropolitanii din iilasiu
o stare analoga cu a clerului romanu?
fi in pastrarea mea si voiu dispune de ele pre catu
Ce se pote asceptâ de la uuu poporu a cărui ie va da in arenda pre tempulu dela l-a Ianuariu
religiune tiene in consciiuti’a sa mai pucinu locu voiu fi in vietia, dra după mortea mea, voru sta 1876 pana la Decembre 31 1882 st. n.
in pastrarea Epitropiei ce instituescu mai josu.
de catu alta data paganismulu timpuriloru de igno-
rantia si barbaria ? Ai cărui preuti înjosiţi moraleminte Art. V. Pentru tote faptele de administratiune Acdst’a se va efectul pre calea licitatiunei pu­
prin o banda de cersietori toleraţi in stătu mai a capitalului, a procenteloru, a venituriloru moşiei, blice, ce se va tiend in cancelari’a subscrisului
multu in consideratiunea umanitatii, de catu pentru ale hanului si celoru-alte beneficie directe si indi­ Jurium-inspectoratu aici in resiedenti’a metropo­
servitiele ce sunt chiamati a da societăţii? Său recte ce se voru potd realisâ in profitulu casei Se­ litana.
intr’altu sensu, constituiescu o grupa in parte de minariului precumu si pentru totu ce privesce intre­
nefericiţi destinaţi lipseloru, miserieloru si ultragiu- tienerea morala si materiala a acestei institutiuni, insti­ Terminulu tienerei de licitatiune se defige pre
lui pentru a espiâ, prin martirulu tristei loru vietie, tuescu, subtu supraveghiarea fratelui in Cristosu Mitro- Septembre $ a. a. st. n. înainte de meadiadi
peccatele societăţii ce i-a produssu? politu alu Scaunului din Bucuresci, o Epitropia compusa la 10 dre.
din trei persone laice, acumu la inceputu numita
Cu sufietulu infrantu amu privitu acdsta dore- Dreptulu regale mai susunumitu se va da in
de mine si carii sunt: D. Demetriu Stefanopolu si
rosa a stare societăţii. arenda totu la olalta, — eventualmente despartitu
nepoţii mei Chitia Enescu si Alessandru Lazarescu,
Pre candu se versau tesaurii tierrei, pre candu
dra după încetarea domniei-loru din vietia, de alţi in urmatbrele gruppe:
se resipiâ averea besericei si produssulu atatoru membrii ai familiei mele (de se voru găsi in vietia 1. Blasiu-oppidu, Blasiu-satu, Vez’a, Ctufudu
piose serguintie ale stramosiloru in creatiuni capa­ si in conditiunile de moralitate si onesitate), seu
bile a vitiâ anim’a si falsifică rationamentulu prin dintre străini, la casu de lipsa, alessi in ori-ce Turiu;
esteriorulu unui progressu amagitoru, invetiamentulu casu de catra corpulu professorale alu „Seminariului 2. Manaradea, Troianu, Oergaulu-mare, Spatacu
poporului erâ restrinsu la niesce proportiuni nedrepte, Nifonu,* după modulu cumu prevediu in altu actu si Nisc’a;
bra instrucţiunea religiosa a clerului tractata cu testamentariu pentru invetiamentulu laicu si ajutorie 3. Petrifaleu, Sancelu si Panadea.
cea din urma nesocotintia. piose. Acesta alegere se va urmă si candu unulu UriiUc iifii'jDiV UidHu* icili **-
Doritorii de a licită pre dreptulu totu la olalta,
Poporulu Romanu, cu tote frumosele lui cali- seu si cate trei epitropii si-aru incetâ funcţiunile
au se depună unu vadiu de 800 fl., — dra pentru
tati intelectuali, jace in ddsa umbra a nesciintiei, din ori-ce impregiurare. -. •» : • iOj
neavendu nimica propriu din miile de produsse ale tBoife ,ia (Va urmă.) eventualitatea grupparei: cei de a licită pre grup-
industriei altoru popore. Para cunoscinti’a valorei p’a 1, 500 fl., cei de a licită pre grupp’a a 2-a
sale, a drepturiloru sale sacre si a missiunii ce are 240 fl., — si cei de a licită pre grupp’a a 3 a
de implinitu, vieti’a-i trece necunoscuta assemenea in!«d Noutati diverse. na 60 fl. v. a. ! , fr, ' :u
; Jitqijs £ xjiu&ai o-8îv oîuiiqqs & oiqeiri tieeu,
stării vegetaleloru, crescundu si uscandu-se intr’unu ; hubnoî si'ub m • incd uHi&izn & tşoloef ninimi Oferte referitdre inca se voru primf; dâr’ nu­
timpu data ' • .• ...■ * _ ( R u m p e r e d e n o r i . ) Sambet’a trecuta s’a
ţ : ; ; t ( mai pena la 10 bre antemeridiali in diu’a licita­
Beseric’a Romana, alta-data Palladiulu natio- intemplatu iu Budapest’a o rumpere de nori infri-
aalitatii, alu limbai si ala traditiuniloru de gloria, cosiata. Mai verfcosu in Bud’a s’au dirimatu mai tiunei — cari trebue se fia sigilate si provediute
de fratia si virtute stramosiesca, este lipsita de multe case, intre cari si case cu etagiuri. Oarutie, cu vadiulu respectivul — ci promissiunile verbali,
Preutii, scriitorii si predicatorii sei. Insu-si monu­ cai si dmeni fura manati de valurile furidse ale pentru casu de promissiune asemenea, voru avb pre-
mentele cadu in ruina, seu transformate in stabili* apei pana in albi’a Djnarii. Numerulu victimeloru ferintia.
,o mov tîn££iioi u.i£obii«u uiuuiiauq uiuBiajiii.
(
mente pentru iutrebuintiari profane. considerabilul inca nu se scie cate vieţi de dmeni Descrierea estensiunei dreptului de cracimaritu
Deca amu luptatu cu tdte poterile mele fisice s’au prapaditm * „ ■ intregu la olalta si in gruppe impartitu, precum si
m
si morali, in sfer’a restrinsa a mediuloceloru ce mi -- MINISTERIULU DE INTERNE, D i r e c ­
s’au lassatu, contr’a acestui siroiu prepeditoriu, o ţ i u n e a g e n e r a l a a t e l e g r a f e l o r u s i p o s - conditiunile de licitatiune se potu vedâ in cancela-
scie Doinnedieu si sufietulu meu e mangaiatu. t e l o r u d i n R o m a n i ' a publica „Offiicialu,* ca: ri’a subscrisului Jurium-inspectoratu aici iu curtea
Totu ce amu induratu, totu ce m’amu silitu a La 1 Iuliu st. n., intrandu in vigdre tracta- metropolitana pena la diu’a licitatiunei ori si candu.
face pentru Tierra si Beserica dorescu se remana tulu postalu internationalu dela Bern’a, catu si legea B l a s i u Iuniu 15 1875. >?J3-
necunoscute, precum au fostu tainice si lacrimele si pentru fixarea taxeloru internaţionale.
suspinurile mele in lung’a carriera ce amu stra- I. Taxele poştale pentru totu cuprinsulu uniu- Jurium-inspectoratulu Dominialoru

batutu. rjn «'ijnifceio io-ăs eieiinifiaob o 6s bloa nei poştale, adeca: pentru Germani’ă, Austro Unga- 3—3 s!m archidiecesane.
-0021 ins .SlţJJiielD Sîe.Sf jj; O0 frilv* eu Jt.-.:
„Fraţii mei intru Cristosu Voru sci atatu, ca ri’a, Belgi’a, Danemarc’a (cu Island’a si insulele
tota averea mea parintdsca, tote indelungatele mele Faroe), Egiptulu, Spani’a (cu insulele Baleare, in­
economie ce mi-amu impusu, totu ce amu agonisita sulele Canari, posesiunele Spaniole după tiermnlu
din fraged’a mea versta pana acumu lu consacru cu septe-trionalu alu Africei si birourile poştale spa­ Cursurile
anima voiosa la invetiamentulu fiiloru presenti si niole dnpa tiermulu occideutalu alu Marocului), Sta­
multu iubit’a mea patria.* tele Unite ale Americei, Marea-Britania (cu insul’a la bursa in 28 Iuniu 1875 stă asia
Astu-felu pentru câ instrucţiunea religiosa se Malt’a), Greci’a, Itali’a, Luxemburgu, Norvegi’a, Oalbini imperat«soi — — 5 fl. 24 cr. V. 8,
gasesce mai inapoiata de catu cea laica, începu mai Tierile-de Josu, Portugali’a (cu insul’a Mader’a si Napoleoni — —■ — 8 •fi87 V, P p
antaiu prin fundarea unui Seminariu contrale in insulele Agore), Russi’a (cu marele Ducatu de Fin- Augsburg — — 101 n 15 P p
Bucuresci, pre basele si prevederile mai josu în­ land’a), Serbi’a, Suedi’a, Elveti’a si Turci’a, suntu Londonu — — — 111 n 50 P p
semnate si cari se voru desvoltâ printr’unu regu- urmatbriale: . : - . • nai eb niete eb nlimgoa
Imprumutulu nationalu — 78 n 95 P P
lamentu speciale. • Uloim- a) 26 bani pentru o scrisdre simpla francata 10
[16 grame]. Obligaţiile metalic© rochi de 5%70 » p
Art. I. Acestu Seminariu va remand totu-dV Obligaţiunile rurale ungare 81 n 50
un’a statornicitu in Bucuresci; va avd acelu-a-si. b) 50 bani pentru o scrisdre simpla nefran- P p
numeru de classe câ alu Statului, acelu-a-si pro- cata [15 grame]. * • fl „ temesiane 79 n 75 P p
gramu de studiu, va portâ numele de c) 10 bani pentru o carte poştala simpla cu „ „ transilvane 79 p 25 ' * *
nariulu Mifotiu Mitropolitului francarea obligatdria. oi ia «oiH» I croato-Blav. 82 p 75 P *

Art. II. Pentru administrarea si intretiene- d) 10 bani pentru imprimate, probe de măr­ Acţiunile bancei — — 958 p — n p
rea acestui Seminariu, pre care lu assiediu in casele furi etc. [50 grame]. „ creditului — — 218 w 25 J> p
mele din strad’a Calitiei No cu tote atenentiele J 30 bani tax’a de recomendare. \ :
!
loru, constituescu din propri’a mea avere unu fonda f) 10 bani tax’a unei recipise de inapoiere.

Bedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M O E E S I A N C . IOANE GOTT si fiiu HENBICU,