Page 5 - 1875-07
P. 5
6 A Z E T Î T U I S I 1 Y M I
- ‘ J •* •*• «. iBUlUJ 3 i ‘ * * w i f > îi*.:; : )•> K-j HrfTl isM) <'•♦ 1 ■'* m1 *».
Qazet'a e3e de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la .pp&teie, c, si r., si pe
Fdi's, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: AmmM DD, eorespondeiîC —^Ptţdtru serie o cr.
1
pe 1 acu 10 fl., pe / 3 fl. v. a. Tieri eaterne 12 fi. Tacs’e timbrala s 30’' 'W,' c de fiacare pn-
1
i
5
v, a. pe unu anu adu 2 / galbini ffion. sunatdriâ. blieare.
3
Ir. 45. Braslovu 4 lulin 22 Innin 1875.
epoc’a revolutiunei si nici in periodulu absolutismu Transilvani’a sub unu singura capu besericescu asia,
Autonomra sf sinodalitatea in lui, s’au ajunau sub systhem’a lui Schmerling cea in catu de cele patru puncte se nu mai fia vorba,
Uu^arl'a si Transilvani’a. multu defaimata de catra toti năucii si scurtu- dbra nici de hostilitate in contra catholicismului *).
(Capetu.) vedietorii. Diecesea Fagarasiului in a. 1849 eră veduvita
„Dbea episcopatulu romano-catholicu din Un- Imperatulu acordase acea restaurare inca pre in acelu sensu, ca bietulu episoopu Ioanu cadiutu
gari’a insiste asia de multu pentru organisarea be- candu Transilvani’a mai eră representata in sena- cu totulu in desgratia si obiectu alu vindictei mul
sericii pe base mai democratice, de unde vine, ca tu.lu imperiale; asia după infiintiarea systhemei dua- tora, -si aşteptă in Clusiu destituirea si exilarea,
dela 1871 incăce nu mai facil nici-unlT'-pasu în listice lui Otves nu-i remase alfa, decatu se-si jn- ceea ce l’a si ajunsu. j4
■ f ' v • - O 1 tv<wiîţ’l‘li >e‘J* vV 1 W 4 0fl e
ainte?" plinăsca si parol’a data, se faca si pe voi’a monar- Te mai trebuescu inca si alte cause de spaima
Acdsta întrebare este la loculu seu; noi inse chului. Metropoli’a greco-catholica se infiintiase si si terrăre ce a coprinsu pe episcopatulu ungu-
:
nu suntemu pe atata informaţi despre ea, in catu emanciparea ei de sub Strigoniu se consummase rescu la vederea acestora simptome ale destra-
se cutediamu a da la loculu acesta unu respunsu inca sub absolutismu. marei besericei gr. catholice? Se ve mai spunemu
indestulitoriu. Atata inse p6te judecă ori-cine, ca Histori6r’a publicata de „Federatiunea" in nr. inca numai una: Petrecerea rusiloru in tibra, cer
amicii autonomiei democratice voru fi avendu adver 42 din 8/20 Iuniu despre respunsulu ce a datu cetarea prin trensii a besericeloru romanesci, fara
sari obstinaţi, 6ra intre aceştia va fi standu in li- fericitulu metropolitu Alexandru referentelui Simor: că se le p6ta distinge după ritu de unite si neu
ni’a prima de bataia acea partita, care si-a propusu „Multiamescu Tatalui santu, ca nu dta erai archi- nite, bagase in băla nu numai pe catholici, ddra si
a midiulocl secularisarea averiloru besericesci de episcopu primate alu Ungariei, pre candu s’a restau- pe acatholici.
ori-ce natura. Aceşti adversari vedu prea bine, ca ratu metropoli’a de Alba-Iulia et Pagarasiu, este Celelalte cause, care au moderatu poft’a loru
ddca ar' apucă poporulu catholicu se ib acelea averi authentica, ba ea s’a repetitu si de atunci incăce de a ne domină, se remana pentru istoria, ca prea
in apararea si relative in administrarea sa prin re- la cateva ocasiuni. ni se lungesce conversatiunea, său — se vi le mai
presentanti aleşi, atunci spoliatiunea ar’ iutempină Archiepiscopulu Scitovszky s’a invoitu in an- spună si alţii, intre cari chiaru si Ludov. Kossuth
greutati neasemenatu mai mari, in catu ea ar’ potă 1850, fara a face mari dificultăţi, la restaurarea cu emigraţii sei.
dă ocasiune chiaru si la mesuri extreme, fiorăse. metropoliei si archidiecesei susu numite, cumu si la Acuma ce se faca episcopii romano-catholici ?
Preste acdsta semena multu, ca voru fi decurghndu fundarea celoru d6ue episcopii, din 99 de cause. In fug’a mare conferenţia la Vien’a si la Presburgu.
negotiatiuni misteri6se cu Yien’a si cu Rom’a. Mai Las’ ca bietulu Scitovszky eră slavaCu bunu la a- Una din cestiunile cele mai importante eră la or
adaugemu, ca se astăpta ajungerea in capulu mesei nima, că mai mulţi alţi slavaci, dăra de ar’ fi fostu dinea dilei sdrtea Blasiului. „Dati-le t6te cate
a partitei lui Sennyey, care astadi e mica la nu- pe atunci primate chiaru celu de acuma si Trefort ceru, numai neuniti se nu se faca, se nu cada in
meru, e inse compacta, impunet6ria, in catu mane ministru alu culteloru, ăra episcopi totu atati indi- braciale Russiei, ca e vai de noi. Se-si alăga iute
poimane p6te se crăsca la maioritate respectabila. vidi esiti din scol’a lui Kossuth, ei toti s’ar’ fi in episcopu; se-si restaure metropoli’a; se le mai damu
In fine resistenti’a determinata a clerului si popo voitu de sila prea bucuroşi. Precum aflase Scitovszky, episcopi si cati canonici voru vrd, se-i dotamu bi-
rului greco-catholicu de a-si sacrifică autonomi’a sa asia ar’ fi aflatu si ei de exemplu unele că aceste: nisioru."
in favdrea autonomiei rom. catholice si protestele In demanăti'a epocalei adunari naţionale din $cca, asia se esplica si encicli’a primatelui
sale repetite de cinci ani inc6ce, au trebuitu se fia 15/3 Maiu 1848, junimea si poporulu începuseră Scitovszky de dato Strigonii die 15 Iulii 1850/1308
luate in seriosu prin t6te cercurile superiori com a oere in gur’a mare, că s. liturgia se fia celebrata adressata catra clerulu unitu din Transilvani’a. Din
petente. Postulatele romaniloru nu suntu satisfă in cathedral'a din Blasiu de 12 preoţi, cate 7a din aceste ar’ potd cundsce si emin. sa primatele Simor,
cute, ddra suntu luate in consideratiune de aprăpe. fia-care parte, „ca acuma nu mai suntu uniţi si ca predecessoriulu seu a trebuitu se renuntie chiaru
Una alta întrebare ne-ar’ pot6 interessâ si mai neuniti.* In fine Simeonu Barnutiu ii molcomi, si fara voi’a sa la dominatiunea usurpata, si ca
multu, dra aceea este, ca de ce romano-catholicii dicundu-le: „Lasati pe mai tardiu, ca inca nu a ve* eminenti’a sa inca va fi necessitata a renuntiâ la
ungureni se oppunu cu atata cerbicia la c o n s o l i nitu tempulu; mai antaiu se ne desrobimu poporulu orice incercari de subjugare n6ua, ca nu mai merge
d a r e a a u t o n o m i e i d e m o c r a t i c e i n b e s e - si pe noi." Ddra bmeni din poppru ii respunsera cumu au m e r s u odiniăra, înainte cu 170 de ani,
r i c ’ a g r . c a t h o l i c a r o m a n (isca. Acilea re- iu rara naivitate: „Da . de ce se nu slujăsca cu in dilele lui Colonich.
spunsulu este usioru, elu e cu ochi cu sprincene. vlădici cu totu, ca popii slujeseu la maslu si la Nici-unu dreptu nu s’a recunoscutu nici acordatu
Ungurenii, fia de ori-ce partita, se oppunu la in morţi împreuna, potu sluji si aici, ca nu li o fi poporului romanescu de buna voia, [ci tdte s’au casti-
dependenţii si autonomi’a besericei gr. catholice nimicu." gatu numai prin forti’a impregiurariloru, in urma
înainte de t6te din acea causa, ca acdsta beserica In punctu 2 din cele 16 puncte ale aceleiaşi rea mai mul tor u conjuncturi fatali. De aceste im-
si t6ta organisatiunea ei este recunoscuta, procla adunari din 1848 se cerii si r e s t a u r a r e a m e - pregiurari au cumpanitu si in oonferenti’a, despre
mata si sanctionata prin acte publice solemne im- t r o p o l i e i , ddra nu s’a disu, pentru care confes- care se luase protocollu in 18 Novembre 1850
peratesci si pontificali de b e s e r i c a n a ţ i o n a l e siune; s’a presupusu, ca pe venitoriu va fi nu subscrisu de primatele Scitovszky, de ministrulu
r o m a n d s c a , precum se va vedd curatu din cele mai una. Alexandru Bach, episcopulu Yas. Erdeli, ministrulu
ce se voru mai publică in seri’a acestora conver- In petitiunea de dato Olmfitz 25 Februariu c. Leo Thun, Edvard Bach că comissariu impera-
satiuni. Acestu caracteru naţionale alu besericei 1849 substernuta noului imperatu, se cere la p. 3 tescu din partea Transilvaniei si consiliariulu de
Valachiloru său Olâh Naţio după legile Approbatali lit. c) ărasi numai „ u n u archiepiscopu independente secţiune Privitzer. In aedsta s’a decisu mai antaiu
si după compilatele Transilvaniei le stă in ghtu pentru t6ta naţiunea romandsca." Acea petitiune restaurarea metropoliei, inse sub nume de greco-
la toti, cati nu voru se audia de Naţiune roma- a fostu subscrisa de episcopulu Andreiu Siaguna si catholica, si infiintiarea de d6ue episcopii greco-
ndsca (Naţio valachica) si de poporu romanescu de alţi 12 deputaţi, intre cari 8 neuniti si 4 uniţi. catholice ndue. După cativa ani le parea reu, ca
(Populus valachicus). Totu din acdsta causa „Re- După pacificare, adeca cam dela Octobre 1849 s’au datu t6te acestea, ddra eră prea tardiu **).
form" si t6te celelalte diaria descriu si comentddia înainte, protopopulu Maximu din tidr’a Hatiegului
de nenumerate-ori „errărea politica neertata comissa începuse a converti barbatesce pe gr. catholici la *) Acelu sinodu comunu dela 1798 destinatu
a se conchiamă la Alba-Iulia, eră se aiba unu pre-
de ministrulu br. Otves atunci, candu a indemnatu orthodoxia, său cum se exprimă poporulu pe atunci
ftipiu f6rte curiosu, adeca: pe generariulu coman-
pe monarchu, că se accărde si separarea besericei fdrte curiosu, „pe cei vechi la cei noi." In ace
dante imperatescu dela Sibiiu, care pe atunci eră
romanesci orthodoxe naţionale, de cea serbdsca na leaşi dile unulu dmtre cei mai de frunte protopopi corniţele Iosifu Mitrowsky. Ddra calvinii s’au pusu
ţionale." Ei, dieu, dăra br. Otves promissese inca gr. catholici, care se mai afla in vibtia, tramise la din respoteri, că sinodulu acela se se sparga inainte
din an. 1848 amicului seu Andreiu Siagun’a, pe „Gazeta" unu articlu, in carele propunea, că pe de a se adună: ddra si episcopulu Bobu pusese una
atunci episcopu, pe parol’a de cavaleru si amicu, temeiulu unui prea inaltu rescriptu din an. 1798, conditiune absurda, care a ingreunatu lucrulu.
**) Este memorabile respunsulu datu de c. Leo
ca indata-ce se voru compune turburarile, densulu datu la supplic’a clerului neunitu de catra impera
Thun metropolitului Alexandru Siulutiu inainte de
că ministru de culte ce eră si pe atunci, ii va tulu Franciscu, se se conchiame la Alba-Iulia unu
bellulu din 1859 in Yien’a: „Nu este aci vorb’a
midiulocl restaurarea vechiei metropolii in Transil- sinodu mare compusu din u n i ţ i s i n e u n i t i , in că se faci mai mulţi greco-catholici, ca-ci avemu
yani’a, Scopulu care nu ş’a potutu ajunge nici iu Care se se decidă unirea toturoru romaniloru din de ajunsu; suntu tocma bine impartiti, diumetate
