Page 6 - 1875-07

Se fia bine sciutu, ca totu pe atunci se pro­ r. catholicu, coprinse in relatiunea sa din 27 Mar- si nu va sci se faca deosebire intre Cucuveic’a dela
mitea in Yien’a si episcopului Andreiu Siaguna tiu 1871, scarmanata si in conferenti’a romaniloru Clusiu si intre alta illustra persâna totu cu nume
M o l d o v a n u , si asia votandu poporulu pentru
munţi de auru, numai se se rupă 6resi-cum de ca- gr. catholici din Aprile alu aceluiaşi anu la Alba-
Moldovanu se voru tredl cu una Cucuveica. Altu-
tra deputatiunea naţionale; -lu si incarcara apoi Iulia. 15. mentrea, după cumu sum informatu, dela cestu din
mereu cu decoratiuni, titluri, ranguri, cumu nu s’a urma, s’a primitu respunsulu bine nimeritu: „Nu
mai vediutu la unu altu episcopu romanescu in a- me mesteeu in tarîtia, ca me voru mancă porcii,*
-j- M. Sa imper. r. Fer di n a n d u Y. repausâ in
cestu imperiu; t6te acestea inse erâ considerate si după aceea provocara Cucuveic’a a pas! câ con­
29 Iuniu in Pra'ga, unde petrecea de candu abdise tra candidatu in cerculu Bradului si nu fora resul-
totu-odata si câ desdaunare pentru metropolia, la
de tronu in 2 Decembre 1848. Nascutu era in tatu, ca-ce le-a successu de minune, parata fiendu
care ori-candu o mai cerâ, i-se respundea in tonu
19 Aprile 1793. Cucuveic’a la t6te.
amicabile „Etwas spăter, nachtrălich, wird schon
Imperatorulu si regele nostru F r a n c i s c u Ascuteti viersulu si-ti intocmesce penele, apoi
geschehen etc.“ Dâra episcopulu Andreiu nu erâ plâca aici la noi, unde ti-se făcu mari pregătiri.
I o s i f u a primitu pe imper. Russiei la Eger in
omulu, de care sâu nemţii sâu ungurenii se-si p6ta T6te buhele, câ pre Cucuveica ce eşti, te voru in-
Boemia, in 28 Iuniu, imbracisianduse monarchii si
mântui urechi’a cu un’a cu dâue. L’au insielatu tempinâ.
sarutanduse de repetite ori si fârte cordialela
de multe-ori, dâra apoi si densulu a sciutu se le Inca ceva frumosu si demnu de domnii noştri.
Bodenbachu ospetara, de unde Tiarulu plecă la
jâce festă la momentu bine venitu. A scapatu In diu’a de 23 Iuniu a. c. desu de demanâtia,
Dresd’a. ? i. candu abia incepura paserile a cantâ, de una-data,
pentru atunci metropoli’a din mana, dâra nu pen­
ce vedemu pre strada? 24 persecutori călări, toti
tru totu-deauna, ca-ci in fine veni ârasi tempulu,
bine intrarmati plecandu catra Ocisioru (una comuna
in care curtea imperiale si chiaru imperiulu avii de B a i ’ a d e C r i s i u in diu’a de Vertolomeiu. mica in acestu comitatu), câ se ajute la doi, ce
nou trebuintiâ si de voturile, si de brahiale roma- aruncaseră pâtr’a in fontana si se temea, ca nu o
. Audiat occasus, quidquid dicemus ab ortu.
niloru, de voturi in a. 1863—4, de bragia-le loru voru potâ scâte. Aceşti doi fiendu esmisi in nu­
’, Bcimu,' cumca pentru francesi diu’a de Yertor
,: rj:
in 1859 si 1866. -" ’ *‘ v;vî lomeiu (alu loru) este una di de mare însemnătate, mită comuna pentru segregare, unde nescienduse
J
Luptele intestine nu se terminară cu atata. acâstă face epoca in istori’a loru, pre candu la noi intielege cu poporulu, au si inceputu alu injurâ
Dupace vediura, ca existentiă besericei gr. catholice e un’a simpla serbatâre, carea pâte, ca nece ar’ pre acest’a si câ se-si immultiâsca diurnele si se
detraga caracterului si numelui de romanu, câ in­
este 6resicumu asecurata pentru diumetate popula- pomenio Omenii noştri, de cumva nu ar’ pastra-o in
ei credenti’a, ca: „din diu’a lui Yertolomeiu sâca carnaţi ce suntu, au cerutu brachiulu, dicundu, ca
tiunea romandsca, archiereii r. catholici trecură iute loru li frica, se se mai jncerce a intră in acea co­
radecin’a la granu si astfeliu înceta de a mai cre-
din defensiva in ofensiva, si in cointielegere cu re- sce,* atat’a e ţotulu. Inse se dau caşuri si mai muna. Au esitu in faciă locului cu brachiulu, inse
nice unu sufletu de omu se se fia opusu, mâ comis-
gimulu porunciră lui Alexandru si celorulalti epi- cu sOma in tempurile n6stre, candu p6te se-o tie-
scopi gr. catholici, câ se-si intenda propagandă nemu in memoria si noi, chiaru, cum ne aducemu sariulu de securitate, care inca e unguru câ si cei
loru catu se p6te mai departe, chiaru si preste aminte de diu’a lui Fauru 28 a. 1 7 . . , si inca nu doi officiali, trebui se rosiâsca, candu audf dela
numai diu’a acdst’a, cl fia-care di, pentru-ca. mai dmeni, ca cei esmisi pentru segregare nu său po-
Carpati, in tierile romanesci, de care inse apoi mai tutu intielege ou ei, dâr’ inse a injurâ si calumniâ
in fia-care ni se arunca cate una cursa, ni se pune
tardiu se spaimantara totu ei, candu li se observă atatu unguresce catu si romanesce sciura de minune.
cate unu petecu din partea domniloru dilei, ce t6te
din alte parti, că acdsta ar’ semnifică Dacoromania. le croiescu numai pe cont’a si in detrimentulu na­ Trebui se rosiâsca atunci, candu vedih, ca doi
Acesta inse este unulu din episddele cele mai im­ ţiune! romane. 6meni nepricepuţi p6rta pre o corporatiune pre la
portante ale tragediei ndstre naţionale si religiâse Diu’a de Yertolomeiu a acestui anu pentru lo­ icâne. De aci se vede, catu de bine se potu efep-
dintre anii 1850 si 1875, care cere studiu in cuitorii de aici este una di însemnata, de drace in tul ;atari comissiuni prin dmeni ce nu pricepu lim­
adinsu si comunicarea mai multoru documente. Va ajunulu acestei dile ne trediramu — câ nece una- bă poporului. <hflar ieax uUuQmB&Qti
data, dela lupt’a pentru libertate, — ce astadi nu Fia inse, cumva va fi, destula atată, ca e tare
veni tempulu si la acestea; deci asta-data ne mar-
o avemu — cu judele opidanu si unu juratu langa ren si rele semne, candu si pre celu mai incapati-
ginimu la mai pucind.
densulu, ca ambla din casa in casa, facundu cuno- natu trebue se-lu asculţi.
Aceia, cari se oppunu la consolidarea indepen scutu Omeniloru, câ se se pregatdsca la primirea Deci faca ce le place, pana inca au tempu,
dentiei besericei gr. catholice romanesci nu cunoscu ostasiloru. Cine i-â cerutu ? cu a cui scire si pen­ ca dâca unu Pescariu nu i-a potutu invetiâ si nă
de locu nici aspiratiunile spre libertate religiâsa, tru ce se tramitu? ddca l’ai intrebatu, nu ti-a fostu in stare sei lumineze, cu âtatu mai pucinu i
nici poterea de viâtia a elementului romanescu, nici sciutu respunde cu atatu mai pucinu superiorulu va potâ romano-fagulu ce ne indrâpta la Bucuresci,
lui. â-ăs’a idoi ie jD^agbiî iei iiToas oii) iiibe ihiv câ si candu acestu pamentu ar’ fi fostu castigatu
caracterulu acestui pOporu, nici nu voru se audia,
Unulu fia-care se intrebâ, ca ore ce va si aparatu in contra atatoru locusţe prin braciale
ca dâca romanii înainte cu 175 de ani s’au unitu
şe fia si ce va, se însemne acdst’a? Rele semne. hosa je-fi ăi> nailori,ta3-ooar>
cu beseric’a cea mare a Romei, ei au cugetatu dih
Ăşţ’a e mai multu decatu, ca „mirâsa a revolu- Dechiaratiunea numitei comune, cu respectu la
Capulu locului a se uni n u m a i cu aceea i m m e tiune* după capetele cele gâle si după Omenii cei ştergerea patei pusa pre numele seu fora causa,
di a t u , in intdressulu loru de ci vii i să tiu ii e lipsiţi de totu simtiulu omenescu. precum si întrebarea făcută la ministru, ca cine ar’
■■■>• ost r»Qft ’P ii. .4* < J r J, * I » . r ,
ai de n a ţ i o n a l i t a t e , âra nici'-decumu si nici­ Cauta tu Europa civilisata la poporulu, ce dela fi cerutu miliţia si ar’ fi facutu atari denunciari
odată cu alta beserica de alta naţionalitate. De anula 889 se afla in midiuloculu teu si care pana false, ce resultatu voru avâ inea nu se scie.

âltuifientrea „dacii aceştia* au invetiatu se mârga astadi inca n’a ajunsu la acelu stadiu alu civilisa- T i t u fi.
tiunei, câ se scia respectă dreptulu si libertatea s sin iiSBoie):.
la Romă, nu numai pe la Yienă câ odiniâra, ci
acelui poporu, pre a cărui nume astadi s’a inaltiatu. noilodho’oaeaioj eh
si pe la P a r i a u , ai inca heasemenatu mai mulţi
Aceşti Omeni la cea mai mica suflare de Yentu âe Owslll, 24 Iuniu 1875.
decatu pe la Yien’a. 11 d3nc ’ prefăcu a crede, ca se începe una măre furtuna si
- o e © c f ai şd!|f£t(Dua^)hebtii^imonofufi s s i s b
Intrăceea ungurenii ar’ face fârte bine, dâca -i va resturnâ din positi’a înalta. DOr’ dOca n’au
ar’ respectă* incai acele legi covăsi mai liberali, pe ruşine âi* conscientia umana, nu se tdma de nime Anume intră buna diua amentitulu nume M.
cu atatu mai pucinu de poporulu celu necajitu za- Q-. intră epistola deschisa ataca pre aduncu stima-
care fusera necessitati ale decretă ei inşii de ruşi­
randanu. Nu se tdraa nece domnii de pamentu, tulu professoriu de limbă si literatură romana de
nea lumei civilisate ; âra intre acele numeramU noi:
carora abia le mai licuresce nicica cenuşia in vOtra. la Universitatea dăici, provocandulu se dechiare
art. IX despre beseric’a resâritâna; art. XXXIX
Ruşine de lume ,se-i fia acelui’a, ce le-a tramisu dâca Dsa scrie „Gazetei Transilvane* corespondin-
despre ărchiepiscopi’a si episcopiile greco-catholice armata sub masca, ca aici ar’ fi amenintiata secu­ tiele dăici? — Si unu barbatu câ DIu professoriu,
romanesci; art. LIII despre relatiunile diverseloru ritatea personala si a averei celoru cu siepte pruni crediehdu dora curateloru intentiuni, se demitte,
J
confessiuni religiâse intre senesiV Nu suntu nici in gradina, ca-ci abia au de a se nutri ei de pre ceea ce neci de catu năm asceptatu si neci năm
:
aceste ceva legi de modellu; dârâ asia cum suntu, una di pre alta, necum se-i mai cada cuiv’a laco- presupusu, a respunde acelui pamfletistu, ce e dreptu,
mi’a la averea loru. .n.w I.:;?.; cu tota demnitatea. Pamfletistulu sperandu a avâ
incai se invetie a le respectă. Patere legem pre D. professoriu in cursa numai de catu fabrică
;Cu tOte, ca bo dice, ca acest’a ar’ fi scopulu
(ti
tt
qţani; ţu I ^ o&u replică a f i r m â n d u c u p o s i t i v i t a t e ca Dlu
emiterei batalionului de astadif^aici, totuşi nu^mi
Potestatea statului si a beâericCi inca nu este professoriu scrie corespondintiele, fiindu câ această
vine a, crede, nu, pentru-ca: „ex cantu cognpscitur
delimitată de ajunsu nicairi in Europă, âra in tie­ paser ci mai vertosu credu ce sciu positivu, o scie «i diu inf o r m a t i u n e a s a a u t e n t i c a .
rile cordnei unguresci mai pucinu că ori-unde, âra ca suntemu in ajunulu alegeriloru, si asia aceia ce D. professoriu respunse incădata cu deplina
anume astadi confusiunea este si pe acestu terrenu cu orce pretiu voiescu se triumfeze, n’au aflatu altu demnitate si cu mesură cum merita unu romanu
la culme. Mâi existu legile vechi religionarie 'sâu midiulocu mai bunti după multele încercări, decatu ca M. Gy, care are rară onâre si gloriă dă jocâ
acOst’a,; câ aducundu poterea armata se insufle frica pre facia rolulu unui spionu de soiulu celu mai
nu? Ce mai semnifica Placetum regiuni? Oe a mai
iu poporu, câ se voteze in partea loru, facundu apoi depravatu, ceea ce se vede limpede din respunsurile
remasu din concordatu? Oumu intielegu miniştrii din acestu comitatu romanescu ceea, ce voiescu ti­ Dlui professoriu, care apoi cu aceste reflessiuni o
unguresci §-lu din urma alu art. LIII? ranii nbstfi cei mici de a casa ai cei mari de colo rupse'^cf^pamfletistulu, ciuntandui sperantiă dă
• P: UXfD .1.91B 8c 'Bm 7»nUl-BdrA iii 7ÎS5iiI.a3GOp' 8S.fi
,De aci încolo la proiectulu de autonomia alu Wlfom vwoqoq ămijqjro as- mp m ^xoWlo mâi avâ onore a potâ vorbi cu -elu.
ungureniloru vomu lasă câ se vorbdsca in loculu După cuib e cunoscutu, in acestu Comitatu po­ Agintele provocatoriu M. G. in alu treilea
:
1
nostru unulu dintre cei mai buni Oanonisti ai be­ porulu si-a avutu deputaţii sei români; si astadi pamfletu, in reutatea sufletului seu, treci! apoi la
după cum vedemu facia de cei doi candidaţi a-i murdarii demne de penă lui, denunciandu .pre .D,
sericei gr. catholice romanesci, care a sciutu se de-
poporului voru a paşi si alţi doi maghiari, si unulu professoriu, ca l u c r a s u b m a n t e a u ’ a t e n e -
masce sofismele comissiunei de 27 a congressului r i m e i r o m a n e d ’ a i c i . — La aceste, respunsu
.niK7om «JfinoeisxH & qibq .«bîusdfi .ocoiii’buoo ce locuesce de presentu aici provediutu cu potere
•vJ
-s i iIS£ {şei efidisioffiom ateii {** mare, si altulu din lumea mare cu numele Cucu- nă capetatu si nu credu se capete. —
uniţi si diumetate neuniti. Yorb’a este,;? ca Prea veic’a dela Olusiu, Moldovân D., invitata prin tele- “ ^ Acumă inse vine rondulu meu, a spune sumu-
s. ta nu soii se domini, se tieni in freu strinsu pe gramu, cugetandu ungurasii nostrii, ca in modulu tiator'iloru, nu inse unui M, G., câ nu Dlu p r o ­
plerulu teu^ '^aiwto-oaOT^ iflbta im aii ea ia aoeit’a, cu cestu din urma voru hebaucf pre poporu f e s s o r i u a scriau si scrie corespondintiele d’a>-;
mia mioo} ijgfioii) oi Wi: