Page 7 - 1875-07

la „Gaz. Transilv." ceea ce negrisitu si ou. Redact. Ba da, si acdst’a numai asid o veţi ajunge-o, magasabb akaddmiai kdpezds kezdodik." Va se
a „Gaz. Transilv." pote si trebue se atestedie.*) ddca veţi continuă calea, pre care ati purcesu, tie- dica legea poftesce dela tidra, câ si in gimnasii se
]£ra io correspondintele d'aici alu,.„Gaz. Transilv." nendu strinsu unulu cu altulu. se propună invetiaturele in limb’a poporului. Durere
pre basea celoru premisse in semnu de d’osebita Natur’a inca ne invdtia, ca animalele, paserile inse, ca nu se face.
atenţiune si reconoscientia pentru sierbitiele făcute ceriului, cari suntu de unulu acel’a-si soiu, t6te Ddca ddra cu dreptu cuventu se ascdpta dela
am onore a dechiarâ pre scurtu: câ, Moldovân traiescu pr’in o legătură tainica, in un’a societate noi tienerea legii, cu asemenea dreptu cuventu po­
Gergely, colaboratoriulu internu alu diuariului de deosebita! temu asceplâ si noi, câ ocarmuitorii tierei inca se
aici „Magyar Polgar" Cflre a milltitll lai Salutu ddra notl’a era de grupare a ele­ tiena legea si se o pună in îndeplinire, spre inde-
pulllicu contra d-lui professoriu Dr, Gregoriu mentului resfiratu! . . . . stulirea popbralorm .1
Silaai, este unu fabricatoriu de minciune inferne, Ni s’au scosu limb’a naţionale din usulu (fo-
prin urmare unu malitiosu calumniatoriu depravatu Concetatiani! losinti’a) legale; ce a fostu pe la diferitele judecie
si va remand pana atuncia, pana candu nu va M’ati anumitu de candidatu câ pre unu ro­ si autoritati, pana candu in dis’a lege ni se recu­
spune si numi mandrulu isvoru din care a primitu manu. ndsce n a ţ i o n a l i t a t e a . Unde este naţionalitate
informatiunea autentica, pentru câ, se ni potemu Gâ romanu verde, esitu din poporu, nu ve sciu fora limba? . . . .
trage socoteal’a si cu acelu autenticu informatoriu. dice vorbe mari si vorbe frumdse, ddra ve voiu dâ
In programulu naţionale mai departe este o
Alta satisfactiune nu dorescu si nu primescu sentieminte curate venite chiaru dela anima. dorintia, ca „ d u a l i s m u l u " — form’a guvernarei
de la unu omu ca M. G. Cu trupu cu sufletu romanu fiindu tienu la de pana acum’a — pe calea legei se se strămute
]£ra insult’» aruncata in faci’a tenerimei romane p r o g r a m u l u n a ţ i o n a l e o p o s i t i o n a l e alu amesuratu autonomiei tierei intru t6te ramurile, —
dela Universitatea d’aici, acesti-a, prin mine o res- partidei si alu opiniunei publice romane. conformu postulateloru nationaiitatiloru diferite, câ
pingu cu totu dispretiulu in capulu clandestinului In acelu programu mai inainte de tdte se e- tdte se fia indestulite, dra nu un’a sdu alfa, pen­
ei scornitoriu degeneratu. nuncia i n t r e g i t a t e a p a t r i e i . Ast’a a o tiend tru dragulu altei’a, apasata. in sfersitu din privin-
Acum’a placa lui M. G. puie acestu testimoniu este o detorintia patriotica. Noi romanii din ca­ tia financiale, câ tidr’a se nu se innece in detorii.
de cualificatiune in palaria, mdrga la Dobritienu si pulu locului, dela naturalulu nostru chiaru, suntemu Mai pe urma amintescu, ca programulu naţio­
recomende-se, că, i va face nespusu sierbitiu. Candu p a t r i o ţ i a d e v e r a t i . nale este, asiediatu pe d e m o c r a ţ i a . De unde
i va fi lipsa inca, i potemu slugări pre alesu nu mai — Unde se ardta patriotismulu, sdu iubirea ar’ fi, câ prin lege se se estinda votulu pana la
vrednicu se fia." — de tidr’a sa, mai tare? votulu universale, câ toti dmenii se se impartasidsca
Gn. publicu cetitoriu, rogu, se me erte pentru — 6re la vre unu poporu 6re-care, care după de acestu dreptu frumosu, precum toti dmenii -si
câ i-am rapitu tempulu pretiosu printr’o astfelu de interessele sale parteculari bucurosu se duce din făcu detori’a loru catra tidr’a, detori’a cea mai
scriere, inse facia d’unu omu reutatiosu, care, te tidr’a acdst’a intr’altele mai fericite, luandu lumea grea, ce este a sângelui si a vietiei, mergundu de
miri din ce intentiuni propaga imoralitatea im- iu capu ? catane pentru aperarea tierei.
p r a s c i e n d u p u b l i c e l a m i n c i u n e contra — Ori d6ra la poporulu, care si la bine si la Pre langa acdst’a numai prin o adeverata de­
omeniloru oneşti, de locu nu poţi portă alta limba, reu siede in tidr’a sa? mocraţia vomu potd serbâ serbatdri’a cea mare a
si elu nu merita alta tractare. libertatei, egalitatei si a fratietatei, intru fericirea
Se intielege de sine, ca la acest’a din urma.
In fine inca vre-o du6e cuvinte seriose anu- Despre romanii noştri se scie, ca mai bucu­ tierei si a popdraloru sale.
mitiloru interesaţi. Daca nutriti pre M. G. pentru rosu necasesce betulu romanu cu malaiulu seu celu Concetatiani!
câ se faca sierbitin folositoriu naţiunii maghiare, uscatu, decatu se-si lase vdtr’a sa străbună, mer-
apoi se sciţi, câ v’ati insielatu amaru in elu si in gundu aiurea, pe unde i-ar’ fi ddra mai bine. V’am spusu pana acum sentiemintele mele de
metod’a lui. $ra ddca lu-hraniti intr’adinsu cu romanu si de patriotu. Ei ddra eu sum si unu
Asid si canta elu:
scopu, câ prin elu se ve amagiti voi pre voi, seau cetatianu din Aradu esitu din mediuloculu Domnii-
chiaru se batjocuriti si calumniati totu ce este „Fia panea catu de rea. loru vdstre.
Totu mai bine ’n tidr’a m e a ! " . . .
romanescu, apoi fia vi de bine. Câ unu atare inca am dorintie si detorintie:
Voi sciţi ale vostre, noi ale nostre; detori nu Apoi nime nu-mi va aretâ mie vre unu es- Am anume, ca:
ni vomu remand. semplu din istori’a tierei, ca romanii, — cari in 1. Câ autonomi’a orasialoru pe calea legei se
LaxevailareJ_________________.__ tidr’a acdst’a au venitu sub imperatulu loru Traianu se estinda. Astadi precum e, unu satu are mai
cu vre o 700 de ani mai inainte de catu fraţii multa autonomia decatu unu orasiu, macaru ca ora-
C o r e s p o n d i n t e l e .
maghiari, — si-ar’ fi vendutu tidr’a fia la turcu, sianii platescu mai mare porţia comunale. En se
fia la ndmtiu, fia la muscanu! vedeţi; la sate in processe pana la o suma de fi. 30
Asid este, ca-ci romanii -si iubescu vdtr’a stră­ potu se aduca judecata, la orasia inse nu, ci trebue
Programulu bună, -si iubescu tidr’a, suntu adeverati patrioţi. se mergemu cu pdr’a la judeciulu regescu, unde

c a n d i d a t u l u i d e d e p u t a t u n a ţ i o n a l e d i n De unde resolutu respingă acele vatemari si processele stau cu vravulu din tdte părţile cercului
A r a d u insinuatiuni,'câ cum romanii ar’ fi in contra patriei seu; din care causa numai tardiu si cu spesse mai
Georgiu Dogari». (Vedi nr. tr.) si ca ar’ voi se o imparta in bucăţi! mari potemu capetâ lege si dreptate.
Pre langa acdst’a programulu naţionale este 2. Dorescu impucinarea diregatoriloru si a ea-
C o n c e t a t i a n i l
intemeiatu pe 3 principii mari ei Domnedieesci: taneloru, câ se mai economisamu.
Este pentru prim’a dra, candu romanii alega­
X. l i b e r t a t e n a ţ i o n a l e a toturoru popd-
tori din cetatea libera regdsca Aradu, apartienetori 3. Dorescu scaritiarea si arunculu portieloru
la marele partitu politicu romanu, s’au constituitu raloru, precum si de alfa parte l i b e r t a t e i n d i ­ amesuratu puterei platitoriloru.
v i d u a l e a toturoru compatriotiloru, — in consti-
in clubu romanu, s e p a r a t u de ceialalti alegatori 4. De cum-va diregatorii dela orasiu prin o
de alte nationalitati si principii, —- si a acceptatu tutionalismu si in constitUtiunea tierei; ndua lege inca ar’ fi se fia denumiţi de stăpânire,
2. e g a l i t a t e , sdu asemenea se fia popdrele,
ide’a, câ si din siuulu loru se pună unu candidatu — a-si starul, câ pe catu se pdte aceia se fia de­
de deputatu pentru camer’a legiuit6ria din Ungari’a. asemene singuraticii fii ai patriei, înaintea legei, in numiţi din fiii orasiului nostru si se se id din tdte
drepturi si in detorintie;
Si cuventulu trupu s’a facutu! M’ati onoratu nationalitatile de aici, câ asid cetatianii se se pdta
pre mine cu acdst’a candidatura. Sciu, ca nu per- 3. f r a t i e t a t e ; ca-ci numai acea tidra p6te intielege cu diregatorii sei in limb’a loru, si si di­
s6n’a mea cea neinsemnata a decisu. Si tocmai fi fericita, unde popdrale ei suntu fericite si tra­ regatorii se scia bine limb’a, modulu de vietiuire
ast’a e ce me imbucura. iescu împreuna in armonia si fratietate. Acdst’a datinele concetatianiloru loru. Asid se si cade;
fratietate inse numai asid se va potd ajunge, ddca
Me imbucura, ca vedu pre concetatianii mei ca-ci diregatorii suntu pentru poporu, dra nu popo­
dorintiele ndstre cele cu dreptu după principiile li- rulu pentru diregatori!
romani de aici desceptati intru a dâ semne de
vidtia despre esistinti’a loru câ atari, — câ se nu bertatei si egalitatei voru fi ascultate ai durerile 5. Omenii din ce in ce totu se mai inmul-
n6stre lecuite pe deplinu.
mai pdta dice lumea despre ei, ca „suntu fora capu tiescu, pamentulu inse totu atat’a romane. Câ unu
si fora anima; poţi trage din ei pre unulu in cdce, ^ra pana atunci programulu nostru naţionale economu, ce sum, sciu, ca o bucata de pamentu,
este si o p o s i t i u n a l e ; ca-ci nu poţi sarutâ man’a,
pre altulu in colo, precum -ti place." care mai inainte vreme tienea o familia, adi are se
care te lovesce unde mai tare te dâre.
Ma eu credu, ca acdst’a desceptare trebue se tiena cate 3—4 familii, intre cari elu este impar-
imbucure si pre confraţii noştri de aici de alte na­ Va se dica: nu potu fi de partit’a unui asid titu. Ast’a inse numai asid se va potd, ddca pa-
tionalitati. guverniu, iee-si acel’a numele chiaru si de „liberale," menturile de acf incolo se voru cultivă mai raţio­
care in fapta nu se ardta atatu de liberale, câ se
— Au nu i este scarba omului, candu veci- nale, mai cu minte, mai cu socotdla, ce cu atat’a
midiulocdsca o apropiare fratidsca intre diferitele
nulu seu, fia acel’a de ori ce naţionalitate ai reli­ mai tare se recere la noi aice, cu catu suntemu in
gia, —• nu tiene la demnitatea s’a omendsca, este popbra, cari sustienu acdst’a tidra. orasiu, unde locuitorii se immultiescu mai multu câ
fore capu si fora anima, lumea -lu id in gura, ca-ci Poftimu: la anulu 1868 pentru o mulţime a la sate, si unde nu ne-a remasu neci pasiune. Câ
pop6raloru nemaghiare s’a facutu o lege disa „legea inse pruncii noştri se pdta invetiâ lucrarea pamen-
este stricatu, si toti se ferescu de elu?
nationaiitatiloru," —- ddra de unu teinpu incdce nu tului mai cu socotdla, a-si pofti, câ tidr’a se ne
— Ore câ se fia cineva cinstitu de conlocui­
se mai tiene; faca aici o scdla de economia, adeca de plugaritu.
torii sei, nu trebue, câ mai antaiu pre sine se se
cinstdsca si omendsca? pentru sc61ele si institutele n6stre de crescere A fora de aceste preste totu promitu a avd la
si invetiamentu nu ni se da mai neoi unu ajutoriu,
— Si candu confraţii noştri de alte nationali­ anima tdte interessele orasiului nostru, câ se-lu po­
pe candu poporulu numai in limb’a sa se p6te cul- temu vedd in fldre; ca-ci sum concetatianulu Dniiloru
tati voru avd trebuintia de ajutoriulu nostru, alu
romaniloru, bre nu se voru bucurâ mai multu, dra tivâ. Acestu adeveru se recundsce si in § lu 17 vdstre, si ce ve ddre pre Dniele vdstre, si pre mine
art. de lege 44 d. anulu 1868, unde apriatu se me ddre.
pentru noi nu va fi bre o cinste mai mare, candu
noi le vomu potd dâ ajutoriulu cerutu nu cu 1, 2, dice: „De a kdzoktatâs sikere, a kOzmiivelddds ds Ou aceste me recomendu bunavointiei Dvdstre,
kdzjoldt szempontjâbdl az âllamnak is legfobb cdlja
3, singurateci respanditi si caimaciti, ci cu sutele rugandu-me, câ Dumnedieu santulu se fia presto
si uneori cu miiele? ldvdn, kbteles ez az âllami tanintdzetekben a lehe- noi si preste sant’a ndstra causa.
tosdgig gondoskodni arr61, hogy a hon bârmely
nemzetisdgii, nagyobb tomegekben egyutţ dlo pol- Se traiti!
*) Nu a scrisu d. Prof., ci stimatulu CoreS' gârai, az âltalok lakott viddk kOzeldben anyanyel-
pohctinte, alta persdna totu stimata, -Red." vokdn kdpezhessdk magukat egdszen addig, hol a
LH jLrta ia fi’Ot) &&AOi