Page 8 - 1875-07

Acta testamentariu Athen’a său Rnsi’a si a deveni astfeliu scriitorii In dilele aceste au datu o plăia buna pe mai

pentru f o n d a r e a u n u i S e m i n a r i u c e n t r a l e bisericei si aperatorii drepturiloru poporului romanu. multe parti ale României, ăr’ la Craiov’a una rup­
i n c a p i t a l ’ a B u c c u r e s c i cu titlulu: Art. XVIII. Candu din reservele, ce s’aru tura de noru facă stricare la calea ferata.
Seminariulu „NIFONU MITROPOLITULUI adună din venituri preste cheltuelile necesarie, s’aru Dumineca in 15 Iuniu la 2 ăre M. Sa Dom-
. formă unu capitalu indestulatoriu pentru reclădirea nitoriulu Carolu a seversitu la Palatu investitur’a
(C a p e t u.)
hanului de pre podulu mogosiăei, suburbea dămnei, Primatelui României Calinicu si metrop. Moldovei
Art. YI. Fia-care dintre aceşti epitropi se va atunci epitropi’a va pune imediatu reclădirea lui si Sucevei Iosifu, cu o pompa fărte inaltiatăria, au
bucură de unu onorariu de lei 250, doue sute cinci- după cum va socoti mai bine; iăra la casu contra­ concursu si auctoritatile statului si armat’a.
dieci pre luna, care se ya putea spori cu tempulu riu, candu clădirea aru deveni, in ruina, său din In 15/27 Iuniu la 5 ăre d. am. s’a inaugu­
treptelnicesce, prin aprobarea si gasirea cu cale ori-ce alte impregiurari neprevediute nu s’aru mai rată „Constituirea societăţii geogra­
iărasi a fratelui in Ohristosu Metropolitu alu scau- putea nici reconstrui, nici permite pre loculu remasu fice romane din Bucuresci “ de catra Domni-
nului metropoliei din Bucuresci, atunci candu lu­ vre o noua constructiune, atunci epitropi’a, consul- toriu, că presiedente alu Societăţii, cu multa însu­
crurile se yoru înmulţi si candu veniturile voru tanduse cu fratele in Ohristosu Metropolitu alu fleţire expressa in cuventulu de inaugurare, care’lu
permite, si se va formă o reserva indestulatăria, scaunului din Bucuresci, va luă cuvenitele dispo- vomu publică, că unu ce inaltiatoriu. —
după acoperirea celoru-lalte cheltueli neaperate. sitiuni, spre a nu se imputienâ nici veniturile asie-
Art. YII. Tăte procentele si veniturile capi­ diementului, nici a se schimbă natur’a imobiliare
talului si fonduriloru indicate la>art. II si III de a fondului. Imitare. Associatiunea transilvana pen­
mai 8usu, suntu calculate pentru salariulu profeso- Art. XIX. Epitropi’a este proprita cu dese- tru liter. si cult. pop. romanu tienendu estu-anu o
riloru, pentru intretienerea, acum la inceputu, a versire a face schimbu vre-un’a din proprietăţile ce adunare generala straordinaria in Aiba-Iuli’a in 18
unui numeru de 40, patru-dieci elevi interni, pentru lasu, cu alta proprietate, fia ori catu de mare Iuliu c. n., comitetulu de arangiare constituita aci
materialulu si servitori, iluminatu, incalditu, cance­ valărea proprietăţii ce s’aru oferi in schimbu, ci se răga pe toti acei’a, cari voru partecipâ la acăsta
laria, biblioteca, onorariulu epitropiloru si cheltueli voru păstră totu-dăun’a intregi si neatinse aceste adunare, se binevoiăsca pan’ in 14 Iuliu c. n. a se
neprevediute. proprietăţi, catu si acelea ce s’aru mai luă după insinuă la subscrisulu presiedinte, pentru-că se se
vremi. păta de tempuriu ingrigl de incuartirarile necessarie.
Art. VIII. Banc’a nu va pută liberă procen­
tele capitalului depusu la dens’a, de catu după o Art. XX. Unu stabilimentu tipograficu, depen­ Alba-Iulia 29/6 1875.
dinţe de Saminariu, pentru tipărirea cartiloru bise- A l e s a n d r u T o r d a s i a n u , presiedinte.
cerere formale a epitropiei, sprigînita de autoritatea
ricesci, atatu de trebuiuciosu astadi, se va infiintiâ M i h a i u C i r l e a , notariu.
conculara a consulului Rusiei din Bucuresci.
in celu mai scurtu tempu si din cele dintaiu fon­
Art. IX. Epitropi’a, primindu aceste procente,
duri ce aru prisosi.
va osebl pre totu anulu o a patr’a parte din ele, NB. Dintre obiectele mele prevediute si speci­ Aimitciu.
pre care o va capitalisâ totu in aceiaşi banca, spre
ficate anume intr’unu inventariu, subscrisu de mine,
crescerea succesiva a fondului. Subscrisulu si-a deschisu cancelari’a advocatiale
bibliotec’a compusa din 414 volumeni legate, 176 in R e g i n u , si se recomenda increderei on. publicu,
Art. X. Arendarea moşiei si a hanului, se va nelegate precum si mobiliarulu salonului caseloru
face de epitropia prin licitaţie orale pre terminu de mele de locuintia din curtea metropoliei si ale luandu asupra-si orice cause tienutăria de sfer’a ad­
vocatiale, pr: cause civile, criminale, urbariale, po-
cinci ani pentru moşie si trei pentru pravaliele cabinetului meu de lucru, le destinu servitiului lo­
hanului. calului Seminariului, precum epitropii voru chibzul litico-administrative, divortiale si esoperari de îm­
Art. XI. Ori candu padurea după acăsta pro­ mai bine ale instalâ. T6te cele-lalte mobile din prumute. 1—3
prietate va veni in vresta de a se dă in taere, se diferitele camere ce amu avutu in servitiu, precum R e g i n u l u - s a s e s c u in 1 Iuliu 1875.
va arendă totu de catra epitropia iărasi prin lici­ si ori-ce alte lucruri, efecte: si valori, mobile aflate Patriciu Parteniu Barbu,
taţia orale, si cu pretiulu ce se va luă pre dens’a prin pregiuru, se voru luă de epitropia spre a se advocatu.
si cu prisosulu ce va remanea pre fia-care anu, se intrebuinţiâ conformu scopului ce-mi cunoscu, ori
voru cumperâ fonduri imobiliari cu unu pretiu po- pentru infrumsetiarea localului Seminariului meu,
trivitu si in conditiuni avantagiăse. ori pentru sporirea fondului, după cum voru judecă Pretiurile piacei
Dăca vre-un’a din rudele mele aru voi sa ia mai bine. in 2 Iuliu 1875.
in arenda mosi’a său padurea cu pretiulu ce va Art. XXI. Eugolpionulu meu, lucratu in auru,
resultâ la cea din urma strigare, i se va dă in midilocu cu sant’a treime pre o placa de smaltu Mesura Specia fructeloru Pretiulu
acestei’a avendu preferintia inainteâ ori carui’a, si impregiuru cu 13 petri mari, o suta siepte-dieci fi. cr.
sub garantiele cerute. Totu cu acestu modu se va si optu mijlocii si o suta patru-dieci si un’a, 141
| fruntea .
urmă si celelalte imobili ce s’aru mai cumperă. mărunte, tăte de briliantu, cu lantiu de auru, si Granu > midiulociu 4 34
4
—
Art. XII. Prisosulu ce va remanea pre fia-care crucea totu de auru cu restignirea de smaltu, im­ j de diosu 3 40
anu din venitu, preste cheltuelile intretienerii Seini- pregiuru cu 5, cinci petri mari, dăue-dieci si patru p. Mestecatu . . . . 3 16
2
nariului, se va capitalisă de epitropia, cumperandu midilocii si o suta patru-dieci si patru mărunte, O „ 1 fromâsa 2 34
26
ori bonuri garantate de stătu, său se va dă cu tăte de diamantu cu lantiu de auru, precum si o Secara } de midiulocu . 2 66
1 frumosu
,

dobenda sigura, după cum va socoti mai bine si archiereticau’a mea, după cum se vede specificata I _ Ordiulu | de mijjiuiocu , 2 50
avantagiosu, si candu sumele ce se voru adună intr’unu inventariu subscrisu de mine, le lasu si le • se r _ - » , 1 frumosu . 1 90
Voru fi destulu de suficiente, atunci se se cumpere destinu bisericei catedrale a sf. Metropolii din Bu­ 90 Ovesulu f de midiulocu . 1 84
a
vr’unu imobile pre numele Seminariului. curesci, spre a fi purtate de succesorii fraţi ai mei cB Porumbiiht . . . . 3 8
in Ohristosu Metropoliti ai scaunului, caror’a le ee Meiu >'■. . 5 2
Art. XIII. Din aceste venituri se va estrage C D Hrişcă . . . . — » —
de epitropia pre fia-care anu o suma de iei 1,190 adresediu fratiăsc’a rugăciune că pentru iubirea -g Mazerea . . . . . . 4 .
năstra in domnulu si spre aducere aminte, sa bine*
o mie o suta năue-dieci, spre a mi se face pome­ Lintea . . . . — . —
. 4
nirile sufletesci in toti anii la diu’a seversirei mele voiăsca, inlesnindu-se, a cetf odata pre anu molift’a Faseolea . . . . 1 74
la pomenirea ce mi se va face. • ■ Sementia de inu 7 32
din viatia, cu parastasu, archlereu si milostenii la Cartofi] . . . — —
seraci, după vechiulu si stramosiesculu obiceiu. Art. XXII. Acestu asiediementu, fiindu cu
totulu bisericescu, nu admite alta administratiune ' B Carne de vita . .
Art. XIY. Epitropi’a va ingrigl la tempu a — 18
de catu cea prevediuta mai susu, nici altu controlu 0 „ de rimatoriu 28
face reparaţiile trebuinciăse la t6te ecareturile din 0
de catu alu fratelui Metropolitu alu scaunului me­ Ph „ de berbece . <im: .
capitala si afara, cum si la biseric’a după moşia tropoliei din Bucuresci, instituitu că unu eforu sur- 20 —
Letc’a, tienendu-le totu in buna stare 'a nu se A .2 Seu de vita prospetu
veghiatoru intru acăst’a. g & „ „ „ topitu . . ia
ruină; va ingrigl că biseric’a sa aiba totu-dăun’a Art. XXIII. Acestu actu testamentariu se va o S
preoţii trebuinciosi si t6te cele necesari pentru se-
face in mai multe esemplare, dintre cari, unulu se
versirea servitiului divinu. va păstră in Metropoli’a năstra din Bucuresci, altulu
Art. XY. Epitropi’a va avea o cancelaria cu in Metropoli’a din Iaşi, cate unulu de se va putea,
personalulu strictu necesariu trebuintieloru de ad- la fia-care din episcopiele tierei, unu altulu in fine L 1 » ţ Cursurile V
ministratiune, compusu dintre mireni, dăca dintre la cancelari’a bancei unde este depusu capitalulu la bursa in 2 Iuliu 1875 stă asia :
elevii Seminariului său cela-laltu personalu didacticu numerariu alu fondatiunei, totu de odata se va Galbini impar atesci — — 5 fi. 22 cr. i r. a.
nu s’aru putea utilisâ spre economi’a fonduriloru. publică si prin „Monitărele oficiale/
Napoleoni —- — — 8 , 88 * 9
Art. XYI. Epitropi’a va dă anualmente la Facutu in Bucuresci in anulu 1874, lun’a Augsburg — — —
espirarea fia-carui anu compturi regulate de gestiunea Decembre 9, si s’a subscrisu de mine insumi, in* 100 . 50 9
loru, catra fratele in Ohristosu Metropolitu alu vestindulu si cu propriulu meu sigilu metropolitanu. Londonu — — — 111 » 90 * 9
scaunului Metropoliei din Bucuresci; va intocml bu- (L. S.) (Semnatu) N i f o n u M e t r o p o l i t u . Impnimutulu nationalu — 73 , 60 9 9
getuiu venituriloru si cheltueliloru anuale si le va Obligaţiile metalice vechi de 5°/
70 » 25
Pentru laici testă moşiile, la unu milionu lei. 0 9 . 9
supune la aprobarea sea. Obligaţiunile rurale ungare 81 . 75 9 9
Art XVII. Epitropi’a, luandu avisulu fratelui tt temesiano 80 n " 9 O 9
Metropolitu susu disu, va primi după midilocele în R o m a n i 5 a sied. din 18 a Camerei se
institutului, numerulu de interni, după regulele cetf mesagiulu pentru prelungirea sessiunii eXtraod.
stabilite in regulamentu. Cu acelaşi modu, dăca pana la 1 Iuliu v. Si indata s’a presentatu unu Iuvitamu la continuarea prenumera-
midilăcele voru permite, se voru tramite ănuale proiectu de lege, pentru exterminarea locusteloru, tiunei pe acestu diuariu, cu conditiunile din frun-
unulu său mai mulţi seminarişti dintre cei ce au cu urgentia, care s’a si luatu înainte si s’a votatu ,ariu. Dorimu, că prin caldurăs’a imbraciosiare se
trecutu cu distinctiune celu din urma anu, spre in parte. Totu-odata s’a primitu la biurou si re- )otemu satisface conditiuniloru din fruntariu, ca
a-si complectă si perfectionâ cadrulu cunoscintieloru portulu delegatiloru, relativu la construirea calei .empulu ne impiDge. Cei restanţi se binevoiăsca a
religiăse, in vre-un’a din facultăţile teologice din ferate Ploiesci—Predealu si Adjud—Ocna. se achita. —
I „ffii'î o Ia ii 117*0.*} fffniVQi .■ ■
——---------- -—• - • — -- —-- • ■ ■ — - --
Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
{;; iod j’Sf.bfc# flO/îv’7 }
I A C O B U M U R E S I A N t i . IOANE GOTT si fiiu HENKICtT,