Page 9 - 1875-07

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a ăi Duminec’a, 8e prenuinera la poştele o. si r., si pe la
F<5i'a, candu coneedu ajatdriale. — Pretmlu: Anala XXXVIII. DD. corespondenţi, — Pentru serie 8 er,
pe 1 anu 10 fl., pe Vj 3 fl, v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de flecare pu­
v. a. ps una anu seu 2*/g gslbini racn. sunatdria. blicare.

Ir. 46. Brasiovu 8 lulin 26 Inniu 1875.

*
de gura, carele a sciutu se promitta prostiloru cate guvernamentalu in forma -si in fapta, mai este inca,
Transilvani’». verdi si uscate. Ddra se nu credi, ca ar’ fi mersu câ fostu honvedu in anulu 1848, si mare aderinte

B r a s i o v u. (Resultatulu alegerei dietale). la urna cine scie ce mulţime de alegatori câ alte- alu ideei de stătu ungurescu, aprigu aperatoriu alu
Alegerile au decursu luni in 5 Iuliu si au esitu de- dati; au mersu cari au trebuitu se mdrga de „Muss integrităţii acestui stătu si luptatoriu devotatu alu
putatu senatorulu din Brasiovu Fried. Wăchter cu sein,* si au mersu mulţi boieranasi si foşti militari constituţionalismului maghiaru. In darea de seama
457 voturi iu contra fostului locot. Bausnern dela din cei mai sărăntoci, precum suntu de ex. si in si resp. in discursulu seu de recomendatiune d-lu
Sibiiu, cărui i s’au datu 269 voturi. Dâra nu a- Tohanu, caroru li s’a platitu, Dnedieu scie din ce Wăchter nu uită a intonâ cu t6ta poterea convic­

cestu resultatu in senesi este vre-unu lucru mare cassa, diurna bunicica (1 fl. 30 cr.?) si transpor- ţiunii sale, ca Transilvani’a nice nu este de a se
in alegerile acestea, ci alte impregiurari merita at- tulu pe carutie. Ou tdte aceste, de ex. din comu- compară cu Croati’a, pentru ca diDs’a a primitu ne-
tentiunea publicului. Din conscriptiunile verificate n’a Zernesci de 640 familii au mersu numai cinci conditionatu uniunea cu Ungari’a, si cu tdte ca
se scie, ca Brasiovulu cu suburbiele si cu villele inşi. Dintre preoţii romanesci au mersu numai doi suntu astadi mulţi, caror’a le pare reu, ca n’au
oale avii pe anulu acesta 1621 de alegatori din inşi, pe cari inse vediendu’i poporulu, ’iau luatu in formulatu atunci conditiunile de uniune, totuşi din
t6te nationalitatile (vedi „Gaz.* nr. 43.) lUcca inse risu; pana si boierii calviniti din dilele lui Râkoczi ceea ce s’a facutu nu se mai p6te schimbă nice
ca s’au implinitu ceea ce arau atinsu noi in nr. 44, si Apafy -si batea jocu de acei doi popi, asia catu se catu e negru sub unghia. Ya se dica, acestu domnu
ca-ci la urna au mersu numai 726 de alegatori. vediura siliţi a se intdrce acasa, fara a merge si ei afectâza a fi mai antaiu unguru, sâu celu pucinu
Dintre romani n’au mersu nici unuia, afara de unu la urua. mare patriotu ungurescu, si numai după aceea lup­
siuguru functionariu de stătu. Din 238 de ma­ Ddra se fia bine sciutu, ca alegatoriloru ro­ tatoriu pentru interessele naţiunii sale. Dâr’ acâst’a
ghiari cu armeni au mersu 144, âra ceilalţi -si mani nu le-a disu nimeni, nici se mdrga, nici se se nu ne pună in mirare, ca-ci scimu din trecutu
vediura caresi de afacerea sa. Din 1026 de sasi reraana, ci ei de sinea loru au judecatu asia, ca si din presinte, ca sasii totu-deaun’a au amblatu si
au partecipatu numai 576, dra 450 au siediutu pe se-si vddia de lucru, „ca destulu ’iau insielatu.* ambla inca cu duoi bani in trei pungi. Ceea ce ne
la casele loru, câ unii caroru le erâ acru sufletulu Numai la nisce preoţi li s’a disu in gluma: Eu face inse n6ue bucuria este, ca aici la Brasiovu
de alegeri ungurenesci. In oppositiune, adeca anti- vedeţi, ca ve pune Cocosiu-rosiu „la catastifulu dra­ dâra nice unu sufletu romanu nu s’a apropiatu de
gubernamentali, cari au datu voturile lui Baussnern, cului, * ca asia s’a laudatu. Si sciţi ca glum’a urn’a electorale.
au fostu mai toti professorii si popii sasesci, advo­ prinse locu de n’ai mai crede. In districtulu Fagarasiului inca s’au seversitu
caţi si alţi mulţi barbati intelligeuti, despre carii Ca s’au desvoltatu mai preste totu in cercu­ alegerea dejâ in 1 Iuliu. In loculu lui Mâday si
se scie, ca fuseseră unionisti exaltaţi si mulţi ma- rile electorali potere armata, câ la Dev’a, câ la Teleky s’au alesu Boâr Antal, tatalu prefectului din
gkiaroni: ddra dta cumu 6menii au perdutu illusiu- Bai’a-de-Crisiu, se nu ve miraţi, ca-ci acdsta vine acelu districtu, si Kossi Sândor, duoi mamaluci de
nile fantastice mai vertosu dela 1872 incdce. Ace- dela natur’a liberalismului ungureniloru, care se ra- prim’a calitate. N’avemu intentiunea se vorbimu
storu dmeni inse le mai lipsesce numai una: câ, se dima pe baionette, câ si pe ciomege. Secuii nu despre aceste creature de 6meni, ci voimu se con-
ajunga la cunonscinti’a despre joculu de-a mîti’a suntu „vlachi rebelii,* si totuşi uite colo, ca unu statamu numai faptulu, ca precandu alta-data ale­
6rba, ce se face cu ei la Pest’a iu contra romani- escadronu de călăreţi stete 5—6 dile sub arme in gatorii din acestu districtu mergeau cu miiele la
loru. Se scia t6ta sasimea, ca pre catu suntu as­ „hondrea alegatoriloru dela St. GHorgiu,* cu cara­ urn’a electorale, cu acdsta ocasiune abiâ se obser­
cultate cu plăcere deauntiarile si citite cu sete binele incarcate. Aici regimentulu nr. 2 intregu vară cateva sutisidre. Si apoi sciutu este, ca ddca
spurcatiunile cate se publica asupra romaniloru in fii consiguatu, si anume batalionulu 1 in „Marsch- undeva vre unu prefectu de districtu, câ organu
diariale nemtiesci, tocma pe atata place si candu bereitschaft,* cu cate 60 de cartusie ndue si fru- alu statului, a abusatu de poterea sa officiale in
se afla romani, cari acusa pe sasi de cate tdte mi* mdse» Aleld ce mai plăcere* de a dragulu se tragi modulu celu mai neertatu si mai punibilu, atunci
sielii. Popdrale nu ar’ trebui se se pdrte câ sco- cu ele. Hurraaa libertate! acelu organu alu statului este prefectulu actualu
lareii cei mucosi. alu districtului Fagarasiu; inse cu tdte aceste pres-
Totu in obiectulu acest’a mai publicamu;
Unuia dintre professorii romabeâCi i se făcu siunea officiale si abusurile de officiu ce -si le-a
mare nedreptate, ca’i scorniră câ si cumu elu ar’ îip»sI«VW, 7 îuliu st. n. 1875. permisu dinsulu n’au aretatu mari resultate: ddue
fi avutu plăcere a se scolâ cu 200 de romani ale­ Alegerile de deputaţi iu Transilvani’a decurgu din trei parti ale alegatoriloru boieri nu s’au apro­
gatori, câ se ajute pe Baussnern. Yorbe de claca. fora mare sgomotu. Nici-odata passivitatea Roma­ piatu de urn’a electorale.
Las’ ca noi toti cun6scemu f6rte bine programele niloru nu s’a manifestatu asiâ de espressu si nu La Alb’a-Iuli’a Romanii alegatori s’au portatu
si proclamatiunile cele maghiardne si antiromanesci s’a observatu asiâ de strictu, câ acum la alegerile intr’unu modu demnu de t6ta laud’a. Ei au for-
publicate de Baussnern pana spre a. 1870; las’ ca presente. In t6ta întinderea Transilvaniei nu scimu matu castre deosebite in faci’a castreloru inimice,
romanii nu au cu elu nici in clinu nici in maneca, se fi pasitu vre unu romanu nici celu pucinu câ si au infruntatu cu demnitate in faci’a lumei tdte
ddra apoi en se se fia incercatu ori-cine, se mai candidatu de deputatu, si chiaru si 'poporulu alega­ încercările de carruptiune, de pressiune si intimi­
pdrte de nasu pe romanii de aici, precum ii portara torii! in marea sa maioritate s’a tienutu departe de dare. Ddca passivitatea Romaniloru s’ar’ fi obser­
in a. 1871/2, ca dieu nu sciu cumu ar’ fi esitu pe urn’a electorale. Corruptiunea cu bani si pressiu- vatu si esprimatu astfeliu numai in diece locuri ale
usia. Au disparutu tdte illusiunile, au remasu nu­ nea officiale inca n’au potutu face cuceriri mari câ Transilvaniei, atunci amu potd dice, ca lupt’a este
mai amaratiunea pe fundu. alta-data. Numai âmenii stricaţi sâu slabi de an- dejâ de diumetate castigata si ca ungarii au multu
— In districtulu Fagarasiului inca s’au con- geru si mici de sufletu au datu ici si colâ ascul­ cuventu de a se teme de acdăta passivitate, care se
sumatu alegerile după mari preparative. Prefectulu tare vociloru cortesiesci, sâu au plecatu capulu in manifesta atatu de respicatu si promite a se scf
Boer a uitatu de a sa demnitate intru atata, in faci’a amenintiariloru haiducesci, dicundu „ticăloşi folosi de momentulu binevenitu, ce va avd se i-lu
catu a amblatu in persdna din satu in satu, ici Mari’a t a l * aduca diu’a de mane v
caciulindu, colo amerintiandu, si unde mai inainte Aici la Brasiovu alegerea s’a seversitu luni in Din părţile anneptate la Ungari’a, precum si
se laudă, ca dieu turculu nu scie romanesce, se-lu 5 Iuliu. Ambii foşti deputaţi in sessiunea trecuta, din comitatele Ungariei si Banatu n’amu aflatu inca
fiţi auditu ce bine -ti vorbia. Doi subprefecti ro­ Trauschenfels din partea districtului si Wăchter din nice o scire despre resultatulu alegeriloru, unde au
mani erâ p’acl se sbdre din postulu loru, ddca nu’i partea orasiului, fura realesi. Celu de antaiu este pusu candidatur’a si unii d’intre foştii deputaţi na­
facea pe voia. Alţi doi subprefecti cadiuti de mai alesu pre basea programului dela Mediasiu si câ ţionali in camer’a ungurdsca.
inainte, totu romani, -lu ajutara din tdte poterile. atare are se servâsca mai multu intereăseloru spe­ In comitatulu Zarandului Moldovân Gergely,
Ou tdte aceste vreo trdba mare nu făcură. In cer- cifice ale naţiunii sasesci, decatu interesseloru ma­ care a pusu candidatur’a contra candidatului romanu
culu de 8usu alesera pe tatalu prefectului, care a ghiarismului nedumeritu. Celu din urma este alesu Dr. Hodosiu, se desvâlta o mare agitaţiune. Acestu
cadiutu in Secuime, si trantira pe faimosulu Bene- câ argatu alu oportunistiloru, cari tienu inca strinsu renegatu de tagm’a ndua a implutu diurnalistic’a
dek, pe care astadata -lu părăsiră mulţi „boieri ;* la devis’a vechia, ca cu prudinti’a si circumspecti’a maghiara cu reporturi si telegrame de sensatiune,
dra dincolo alesera pe inginerulu Kossi, unu slavacu sasâsca voru castigâ mai curendu grati’a ungurâsca. vorbindu aci de secur’a cădere a contrariului seu,
renegatu, vechiu kossuthianu emigratu, apoi venitu Pentru acestu candidatu au votatu si alegatorii ma­ aci plangundu-se de cerbici’a preotiloru si invetia-
in Romanii si de acolo in tidr’a ndstra, omu bunu ghiari, pentru ca dinsulu, afara de aceea ca este toriloru romani, cari suntu fanatisati pentru candi-