Page 1 - 1875-08
P. 1

Gazet’a  eso  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                     8e prenmera la poştele 0. si r., si pe la
                     Fdi'a, csndn concedu ajatdriaie. — Pretiuiu:                                                        DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
                     pe 1 ann 10 fi., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl.                                              Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
                                            1
                     v. a. pe nnn anu sdu 2 /* galbini mon. sunatdria.                                                                    blicare.

              Ir. 52,                                                     Brasiovn 1 Augustu 20 Iuliu                                                              1875.



             Nr. 142/137 — 1875.                                  apucasera  catholicii  pe  deasupra,  dra  rol’a  pispecu-   totulu  altumentrea  demnitatea  sa  si  o  scie  apară.

                           Conchiamare                           lui  de  domnu  si  protutoru,  începură  se  o  jdce  ie-   Ar’  fi  mai  potutu  întrebă  oricine  pe  consiliarii  im-
                Pre  temeiulu  conclusiunei  luate  in  siedinti’a   suitii  pana  la  1773,  candu  apoi  li  se  înfundă  si  loru   peratului,  ca  6re  romanii  se  invetie  la  scâla  numai
                                                                 cu  totulu,  pentru  ca  se  schimbaseră  si  tempurile,   câ  se  se  faca  preoţi  si  altu  nimicu.  Cu  ce  scopu
           adunarei  generale  estraordinarie  a  Associatiunei
                                                                 si  bmenii,  dra  anume  aici  in  Transilvani’a  le  dede   erâ se invetie? Câ se se faca renegaţi?
           transilvane,  tienuta  la  Alb’a-Iuli’a  in  6/18  Iuliu
                                                                 de  capu  curagiosulu  archiereu  Grigorie  Maioru,  care   Pana  aici  cautaramu  urmele  dreptului  electo­
           a.  c.  de  sub  nr.  protocol.  II  si  III  adunarea  gene­
                                                                 ti-i  scâse  pe  p 6rta  afara,  câ  si  cumu  nu  ari  mai   rale  in  comitate;  se  ne  intdrcemu  pucinu  si  in  sa-
           rala  o  r  d  i  n  a  r  i  a,  pentru  an.  curente,  se  concbiama
                                                                 fi  fostu.  Dreptu,  ca  inpertinenti’a  si  neruşinarea   sime,  adeca  la  romanii  locuitori  in  aceleaşi  tienu-
           in  orasiulu  R e g h i n   u l u   s a s e s c u    pre  diu’a  de
                                                                  loru  d’atunci  inca  ajunse  mai  asia  departe,     turi  cu  sasii.  Pe  aici  s’ar’  pard  ca  poporulu  ar’
           3*9 Augustu cal. nou 1875.
                                                                 câ  odini 6ra  a  calviniloru.  Sub  Carolu  VI  după   fi  exercitatu  dreptulu  electorale  cu  mai  multa  in­
                Suntu  deci  rogati  toti  onorabilii  membri  ai
                                                                 m6rtea  episcopului  Ioanu  I  Giurgiu  de  Strimba  (otra-   dependenta;  cu  t 6te  aceste  douedieci  sdu  treidieci
           Associatiunei,  câ  se  benevoidsca  a  concurge  si  a
                                                                 vitu.  in  1727)  rectorulu  iesuitiloru  dela  Clusiu  -si   de  exemple  se  nu  ne  insiele,  ca-ci  si  in  sasime  au
           partecipâ, catu mai numeroşi, la acdsta adunare. —
                                                                 arrogase  titlu  de  „Principali»  et  Praelatus  Va'lacho-   fostu  mai  totu  acelea  cause,  prin  care  s’au  parali-
                Din  siedinti’a  estraordinaria  a  comitetului  As­
                                                                 rum.“  Asia  ddra  elu  voiâ  se  succdda  pispecului   satu  acelu  dreptu  si  p 6te  inca  cu  una  mai  multu.
           sociatiunei  transilvane  romane,  tienuta  la  Sibiiu  in
                                                                 calvinescu.  Observaţi  bine,  ca  toti  acei  iesuiti  din   Nepotismulu  de  leviti  a  predominatu  si  pe  aici;
           20 Iuliu 1875.
                          .sranuos << aqnlJ 911001 fum utiaiwi   Transilvani’a  erâ  maghiari  si  renegaţi,  nu  italiani.   preste  acdsta  nepotimea  din  sasime,  mai  alesu  pe  la
             I a c o b u B o l o g ’ a ,    I . V .   R u s u ,
                                                                 Acum  inse  romanii  desbinati  avea  de  lucru  ei  intre   margini,  avea  mai  mulţi  bani  decatu  cea  din  comi­
                 v.-presiedinte              secret. II.
                                                                 ei.  După  sechastrulu  V i s a r i o n u   venitu  din  Bos-  tate.  Ddra  patronii  cine  erâ?  Mai  intrebati?  Ecca
                                                                 ni’a  si  după  calugarulu  S o f r o n i e   nasc.  din  C i o -   domnulu  inspectoru,  domnulu  senatoru,  mari’a  sa
                R e g i n u l u   s a s e s c u  in 25/13 Iuliu 1875.  r’a  in  Transilvani’a,  ddra  calugaritu  in  Munteni’a,   domnulu  judeciu,  prefectu,  primariu,  numesce-lu
                                                                 mai  veni  din  porunc’a  Măriei  Teresiei  si  generariulu   cumu  -ti  place,  dra  in  comunele  semi-iobagite  din
                   Onorate Domnule Redactorul
                                                                 B u c o v   cu  unu  regimentu  de  ostasi  preste  romani,   regiunile  Sibiiului  si  ale  Brasiovului,  cea  mai  vigo-
                Binevoiţi a dâ spaţiu in stimatu-ve diuariu ce
                                                                 câ  se-i  împace  cu  sabia  si  glontiu,  asupra  dreptu­  rdsa  pressiune  o  exercitâ  notarii  comunali  si  aren­
         . redigeti, urmatoriului
                                                                 lui  de  a-si  alege  popi,  mai  apoi  a-i  bate  si  a-i   datorii,  cari  pana  la  1848  erâ  de  regula  sasi  sdu
                           A v Ini 11! *)                        sc6te intre botara (Petru Maioru Ist. bes.).           Unguri  luterani  ;  pe  cine  candidă  aceştia,  erâ  can-
                De-6race  adunarea  generala  estraordinaria  a        Din  acele  tempuri  si  din  totu  periodulu  ce  a   candidatu  si  poporanii  trebuiea  se  dâ  in  scrisu,  ca
           Associatiunei  transilvane  romane  tienuta  in  Alb’a-   decursu  pana  la  noi,  dreptulu  electorale  in  beseri­  l’au  alesu.  De  comunu  inse  influinti’a  sasdsca  in
           Iulia  in  6/18  Iuliu  1875  au  decisu  cu  unanimi­  c’a  gr.  resaritdna  din  Tranailvani’a  este  marcatu  in   alegeri  se  accomodâ  cu  interessele  familiiloru  celoru
           tate,  câ  adunarea  generale  ordinaria  a  Associatiunei   p.  19  din  instrucţiunea  imperatdsca  data  episcopu­  mai  de  frunte  romanesci  din  comuna.  Luteranii
           se  se  tiena  in  29/17  A u g u s t u   a n .   c .   a i c i   i n    lui  Vas.  Mog’a  in  21  Dec.  1810,  in  care  se  dice,   sciâ  câ  si'calvinii,  ca  ddca  ar’  veni  popa  romanescu
           R e g i n u l u   s a s e s c u ,   me  grabescu  a  rogâ  pe  acei   ca  cultur’a  romaniloru  se  inpedeca  si  prin  aceea,   de  airea,  elu  ar’  cere  locuintia  si  subsistintia,  dra
           onoraţi  membri  ai  Associatiunei,  cari  voru  dorf  a   ca  popii  -si  punu  pitiorulu  in  pragu  câ  sdu  numai   ddca  nu  i  s’ar’  dâ,  ar’  amerintiâ  cu  trecerea  la  u-
           partecipâ  la  tienend’a  adunare,  se  binevoidsca  a  me
                                                                 fetiorii,  sdu  numai  ginerii  loru  se  se  faca  popi,  din   niti,  candu  apoi  li  s’ar’  cere  32  jugere  competenta
           onorâ  cu  incunosciintiarea  pana  in  ^9/8  Aîl-    care  causa  alţi  locuitori  nu  mai  au  interesu  de  a-si   (porto  canonica)  si  altele  mai  multe.  De  acea  lu­
           f$ftsttl  a.  c.,  câ  asiâ  se  se  p 6ta  face  de  catra
                                                                 dâ  pruncii  la  scdla.  Nu  se  pdte  negâ,  ca-ci  preo-   teranii  au  fostu  totu-deauna  inemici  mari  ai  Bla-
           comitetulu  arangiatoriu  dispusetiunile  necessarie  in   ti’a  la  noi  ajunsese  a  fi  hereditdria  in  cele  mai   aiului. —
           privinti’a cuartireloru.                              multe  comune,  câ  in  famili’a  lui  Aronu  si  a  lui    Ei,  bine,  ddra  ce  a  fostu  a  trecutu;  cine  Se
                Primiţi ve rogu salutarea cordiale dela          Levi  la  evrei,  prin  urmare  dreptulu  electorale  in   mai  teme  astadi  de  asemenea  influintie  si  pressiuni?
                     Alu onoratu* D-v6stre                       cele  mai  inulte  caşuri  devinea  illusoriu.  Ddra  con-   Noi  nu  ne  mai  tememu,  constatamu  inse,  ca  astadi
                                             stimatoriu          siliarii  imperatului  Franciscu  ar’  fi  mai  potutu  măr­  câ  si  odenidra,  exista  aceleaşi  influintie  si  pressiuni
                                          Io anu P. M  â i o r r f . -  turisi  inca  si  alta  impregiurare  cunoscuta  ndue  to-   in  numeru  considerabile  si  inca  cu  adausu  de  pa­
            gddA âtet^săilaon dna .dino .moi .eonssed ni
                                                                 turoru,  ca  adeca  drasi  in  cele  mai  multe  caşuri,   tronaţi  jidovescu,  numai  catu  ele  au  luatu  alta
                                                                  bieţii  candidaţi  cu  catu  erâ  mai  ignoraţi,  cu  atatu   forma,  pdte  si  mai  pericul 6sa  decatu  cea  vechia.
                S*ncine notiniii despre dreptsilsa                mai  vertosu  cerea  recomendatiune  dela  Mari’a  sa   Se  presupunemu  pe  unu  momentu  inpossibilitatea
                electorale iu lieseiic’a orientale si
                                                                  d.  baronu,  grafu,  cavaleru,  sdu  si  dela  mandata-   morale,  ca  s’ar’  află  vreunu  archiereu  atatu  de  im­
                      anume in cea din Daci a.
                                                                  riulu  seu  (P.raefectus  Ur)  catra  episcopu,  „câ  se-lu   becile,  in  catu  se  cdda  pressiunei  si  se  pună  manile
                                 (Urmare).                        santidsca  mai  curendu.*  Prin  aceste  recomenda-   in  capulu  toturoru  individiloru  cati  ’iar’  recomendâ
                Intr’aceea  metropolitulu  Athanasie  adunandusi   tiuni,  insocite  uneori  si  de  amerintiari,  boierii  ma­  aristocraţii  si  plutocratii  de  prin  comune,   6re  in
           clerulu  in  sinodu  la  Alb’a-Iulia  cu  conclusu  din  30   ghiari  si  toti  renegaţii  noştri  exercitâ  influinti’a   starea  actuale  a  civilisatiunei  n 6stre,  care  ar’  fi  ca-
           Sept.  1699,  dete  unu  protestu  vigorosu  in  contra   cea  mai  periculâsa  asupra  clerului  si  a  culturei  nd-   racterulu,  virtutea,  moral’a,  naţionalitatea  cbiaru  a
           aceloru  inpertinentie  barbare  ale  guberniului,  caruia   stre  naţionale.  Ce  erâ  se  faca  episcopulu?  Se  re-   unei  parti  considerabile  din  clerulu  romanescu  pana
           nu-i  erâ  ruşine  a  se  numf  pe  sine  si  pe  toti  cal­  fuse  recomendatiunile  boieresci?  Atata  ’iar’  fi  mai   pe  la  a.  1900?  Au  nu  vediurati,  ca  mai  antierti
           vinii  sei  de  o r t h o x u   s i   e v   a n g e l i c i i ,   si  in  trebuitu.  Ecca  deci,  cumu  influinti’a  corrupt 6ria  si  erâ  p’acf  se  dA  la  Gberl’a  episcopu  rutdnu,  si  cum
           acelasiu  tempu  calcâ  in  piti 6re  facia  cu  naţiunea  si  destructiva  mai  erâ  sustienuta  câ  prin  traditiune   la  Carlovitiu  din  romanu  făcură  serbu  in  dduedieci
           cu  beseric’a  romandsca  t 6te  sublimile  precepte  mo­  din  dilele  Apafi-loru,  si  cum  servilismulu  celu  mai   si  patru  de  6re,  si  cumu  colo  in  comitatulu  Satu-
           rali ale evangeliei lui Is. Chr.                       gretiosu  erâ  nutritu  si  sustienutu  in  cleru,  cum  se   mare  ceruseră  episcopu  greco-catbolicu  magbiaru,  si
                 De  aci  incolo  patru  ani  trecură  pentru  Tran­  umiliâ  preotulu  cu  caeiul’a  sc 6sa  de  departe  pana   cumu  in  sinodulu  dela  Gberl’a  cativa  protopopi  ma^
           silvanii  numai  in  intrige  si  cabale,  in  alergături   si  de  înaintea  ciocoiioru  boieresci.  In  p.  18  alu   gbiaroni  veniţi  din  Ungari’a  strigară,  ca  loru  nu  le
            pe  la  Vien’a,  in  denuntiari  si  trădări,  pana  ce   instructiunei  se  committea  episcopului,  câ  se  nu   trebud  sindde,  ca  ei  nu  vrdu  se  audia  mai  alesu  de
           sparse  drasi  bellulu  curutiloru  sub  Franc.  Râkoczi,   mai  birotondsca  pe  toti  idioţii,  ci  numai  de  aceia,   sindde  amestecate.  Câ  mane  poimane  fetiorii  ace­
           care  tienb  siepte  ani.  In  acea  epoca  nu  mai  potea   cari  ar’  fi  invetiatu  celu  pucinu  scdlele  gimnasiali;   lora  voru  fi  in  stare  se  strige,  ca  loru  nu  le  trebue
            fi  vorba  de  legi  si  drepturi,  ci  de  arme  si  devasta-   ddra  s’a  potutu?  Asia  ceva  nu  conveniâ  boiariloru   limba valacba in beseriia.
            tiuni.  In  fine  dela  1712  înainte  imperatulu  Ca-   odata  cu  vidti’a.  Cumu  se  vrea  ei  a  suferi  preotu   Am  disu  mai  susu,  ca  noi  nu  ne  tememu  de
            rolu  VI  se  apucă,  de  si  intre  fbrte  mari  greutati,   invetiatu  si  curagiosu  in  comun’a  sa,  pe  care  se   pressiuni,  si  totuşi  le  repetiramu  de  atatea  ori.
            de regularea affaceriloru ecclesiastice. Acumu inse   nu-lu  mai  pdta  manâ  in  robota,  a-lu  si  bate  (am   Asia  este,  le-am  repetitu,  pentru  câ  se  avemu  cu
                                                                  vediutu  caşuri  de  aceste  cu  ochii  noştri  pana  in   totii  ocasiune  de  a  cun 6sce  pericululu  si  a-i  caută
                 *) Celelalte diuaria romane suntu rogate se       1848.  Asia  se  manifesta  pe  la  noi  „dreptulu  pa­  dreptu  in  facia;  de  acf  in  colo  nu  avemu  se  ne
            binevoidsca a publică acestu A v i s u .  Idem.        tronatului!"  Unu  preotu  invetiatu  -si  simte  cu  tememu  de  elu,  indata  ce  vomu  luâ  mesuri  intie-
   1   2   3   4   5   6