Page 10 - 1875-08
P. 10

la  scaldele  din  giurulu  Brasiovului,  n’avemu  nice     R e s c o l a r e a   in  Erzegovin’a  ia  proportiuni   ca  nu  p 6te  oprf  poporulu  se  nu  iâ  parte  la  rescdla
            cea  mai  mica  cunoscintia  despre  pregătirile  de  re-   din  ce  in  ce  mai  animate;  ciocnirile  in  dilele  din   cu  Erzegovinenii  si  -si  a  tramisu  pe  generalissimulu
            volutiune  si  despre  evenimentele  seri 6se,  ce  au  se  urma  devenira  mai  dese  si  după  scirile  sosite  din   Plamenatz  la  Yien’a,  se  fia  explicatoriulu  acestei
            se  ivâsca  in  Bucuresci  si  preste  totu  in  Romani’a.   Metkovich  in  27  Iuliu  in  una  lupta  inversiunata   otariri.
            „Osten"  inse  ni  spune,  ca  generalulu  Florescu,   la  Stolatz  se  fi  cadiutu  morţi  150  turci,  si  numai   Pr.  Serbiei  Milanu  s’a  grabitu  in  persăna  la
            adeca  actualulu  ministru  de  resbelu,  ar  fi  plecatu   asia  se  putură  respinge  insurgenţii  pe  malulu  stangu   Vien’a,  unde  fii  primitu  de  Mai.  Sa  in  audentia,
            la  Petrupole  cu  missiunea,  de  a  sonda  părerile  gu­  alu  Crupei.  Conducătorii  insurgentiloru  tienura  a-   si  apoi  fii  revisitatu.  Milanu  veni  la  Yien’a  cu
            vernului  de  acolo  in  privinti’a  eventualei  alungări   dunare  si  făcură  conclusu  solidariu,  ca  nu  se  voru   Vre  de,  consululu  Austro-ung.  din  Serbi’a,  si  in-
            a  principelui  C  a  r  o  1  u  de  pre  tronulu  romanu,  si  supune,  inse  turcii  inca  sperâza,  ca  in  scurtu  ii   data  reveni  si  c.  Andrâssy  dela  moşia  si  Molinari
            dâca  se  va  potâ,  de  a  pipai  si  pulsulu  tiarului  in   voru  domoli.  —  Sciri  anterfore,  inse  de  sensa-   din  Croati’a.  Asia  se  scrie,  ca  Milanu  vre  se  ae
            acestu  respectu;  Ca  cu  ocasiunea  plecării,  d-lu   tiune aduce „Pressa" aceste:                          asecure  de  sprijinulu  Austriei,  pentruca  partit’a  lui
            F l o r e s c u   a  adunatu  la  gara  pre  toti  comandanţii   Se  scrie  din  Yien’a  lui  „Standard"  cu  dat’a   Risticiu  lu  amenintia,  dâca  nu  va  luâ  lupt’a,  pen­
            militari  din  garnison’a  Bucuresciloru  si  s’a  adressatu   22  Iuliu,  ca  2000  de  creştini  muntenegrini  s’au   tru  care  se  agita  in  Serbi’a,  si  asia  vre  se  se  in­
            catra dinsii cu urmat6riele cuvinte:                   intrunitu  la  Zavalla  in  Muntenegru  si  au  declaratu   formeze  despre  politic’a  Austriei  facia  cu  orientulu.
                  „Domniloru!  V’am  chiamatu  aici,  câ  se  vâ   ca  voru  a  luă  parte  la  insurectiunea  din  Erzego­  Rescâl’a  in  Erzegavin’a  inse  se  totu  mai  latiesce,
            spunu  cate-va  cuvinte  oneste  si  sincere.  Mie  nu-mi   vin’a.  Se  mai  scrie  lui  „Standard"  de  coresponden-   la  Drenovace  s’au  luatu  turciloru  3  tunuri  si  80
            plăcu  tainele.  Se  vorbesce  de  o  revolutiune;  se   tulu  seu,  ca  principele  de  Muntenegru,  cu  t 6te  si-  pusce. Popovo-polje inca e resculatu.
            dice,  ca  ne  voru  aruncă  in  inchisâre  si  ne  voru   lintiele  sale  de  a  opri  pe  supusii  sei,  nu-i  va  potd   Insurgenţii  au  tramisu  unu  memorandu  mari-
            legă;  bine,  se  vina,  ca-ci  noi  i  asteptamu.  Ddr   impedecâ  de  a  luâ  parte  la  acea  insurectiune  si  ca   loru  poteri,  cari  justifica  rescdla  si  le  cere  intre-
            eu.  nu  credu,  dedrace  ei  sunt  laşi.  Inse  fiindu  ca   insusi  guvernulu  va  fi  silitu  „a  incepe  resbelu  cu   venirea  in  favdrea  loru.  Unu  tramisu  extraordi­
            se  vorbesce  despre  asemeni  planuri,  este  bine  se   Turci’a."  In  Serbi’a  asemenea  poporulu  e  prea  in-   nari  alu  insurgentiloru  a  invitatu  si  pe  eroulu
            scimu  ce  avemu  de  facutu.  Eu  am  pusu  pre  gen-   taritatu  si  voesce  a  teri  si  pre  guvernu  contra  Tur­  Garibaldi,  câ  se  le  dâ  ajutoiiulu  seu  morale  in
            darmi  si  pompieri  la  dispositiunea  politiei,  si  credu,   ciei,  luandu  parte  la  insurectiunea  din  Erzegovin’a.   caus’a liberării de jugulu turcescu.
            ca  aceştia  voru  fi  de  ajunsuj  spre  a  infrenâ  ori-ce   Iu  Dalmati’a  diariulu  „Narodny  Listy*  a  deschisu   In  Albani’a  inca  ferbe,  la  Scutari  intre  nizamii,
            rescâla.  La  casu  inse,  candu  aceste  poteri  nu  voru   subscriptiur   pentru  ajiutoriulu  insurgentiloru,  si   trupele  turce,  si  albanezi  s’a  versatu  sânge.  Boche-
                                                                             5
                                 5
            ajunge,  atunci  venit   Dv.  la  rondu.  Eu  stimezu   acestu  diariu  nu  a  fostu  confiscatu  de  guvernulu   zii inca nu voru sta cu manile in sinu.
            părerile  fia-caruia,  inse  credu,  ca  fia-care-si  va   austriacu.  Diariulu  „Czeck"  vorbesce  de  intentiuni   NB.  Iu  Agram  „Comitetulu  centrale  pentru
            subordinâ  parerea  sa  detorintieloru  militari.  —  Sciu,   de  incorporare  a  Erzegovinei.  Regimentele  tureesci   ajutorarea  erzegovineniloru  lipsiţi,"  primi  dela  re-
            ca  unu  officieru  de  rangu  inaltu,  elu  cărui  nume   au  sositu  la  Novi-Bazar.  Nu  a  avutu  locu  nici  unu   gimulu  Croaţiei  v 6ia  a  face  colecte,  inse  numai
            nu  vreau  sc  lu  mentionezu,  a  amblatu  a  luă  bani   conflictu  seriosu,  si  nu  s’au  luatu  de  insurgenţi  sa­  pentru  cei  refugiti  pe  territoriulu  austriacu;  Comit,
            si  si-a  datu  pp ol’a  pentru  ori-ce  eventualitati.   tele  Stolaz  si  Bilechia,  cum  diceau  unele  diaria   centrale  face  multe  filiale  prin  fote  orasiele.  Lu­
                               r
            Inse  si  dela  acelu  officieru  asteptu  se-si  implinâsca   slovene.  Scrisori  de  ale  insurgentiloru  arata  lipsa   cru  e  seriosu,  se  p 6te  încinge  unu  resbelu  orientale,
            detorintiele de militariu.                             de munitiunî.                                          cu  fote,  ca  se  scrie,  cumca  Austri’a,  Germani’a  si
                 Domniloru!  Candu  veţi  descinde  odata  in            —  O  alta  telegrama  din  Ragusa  spune,  ca   Russi’a suntu cointielese in acâsta causa.
            strade,  atunci  nu  mai  e  tempu  de  a  se  aretâ  in-
                                                                   consululu  generalu  alu  Russiei  a  sositu  in  Cetinje,   In  F r a n c i ’ a   fiiulu  lui  Napoleonu  se  fi  tra­
            indulgenti,  atunci  trebue  se  pucati  pana  la  ultim’a   capital’a Muntenegrului.                         misu  unu  manifestu  catra  unu  generalu,  ca  elu  nu
            patrâna.  Perturbatorii  voru  a  se  redicâ  mai  pre      —  Se  scrie  cu  dat’a  23  Iuliu  din  Yien’a  totu   va  agită  pentru  tronu,  pana  candu  nu  va  fi  chia-
            susu  de  guvernu,  de  camera  si  senatu;  pentru  acea
                                                                   officiosului  „Standard"  din  Londr’a,  ca  Pdrt’a  a   matu  de  Franci’a;  inse  create  rele  lui  voru  ai  face
            trebue  se  li  aretamu  poterea  ndstra.  Respunsabili-
                                                                   tramisu  o  cerculara  pe  la  poteri,  comunicandu-le   unu consiliu de stătu in giuru, fora a avă stătu.
            tatea  înaintea  tierei  si  a  lumei  o  iau  asupra  mea.                                                        Rusi’a  pandesce  cu  ochi  de  vulturu  la  lupt’a,
                                                                   decisiunea'sa  de  a  strivi  repede  si  cu  fote  poterile
            Generalului  Zeucaris  i-am  lasatu  instrucţiuni  in
                                                                   insurectiunea  din  Erzegovin’a,  si  ca,  dâca  va  fi  ne-   ce  se  încinge  in  Turci’a;  dâr’  e  ingrigiata  multu
            scrisu.  Sum  convinsu,  ca  evenimentele  dela  11    cessariu, va occupâ Belgradu si Muntenegru.            din  causa,  ca  socialismulu  s’a  respanditu  forte  tare
            Februanu  ţaeironrrea  iul  rjusaj  nu  se  voru  mai
                                                                        Trupele  austriaco  se  inmultiescu  pe  hotaru.   prin  imperiu,  si  chiaru  si  in  Petersburg  amenintia
            repeţi.  Atunci  officieri  erau  vendutk  Speru,  ca
                                                                   Asemenea  au  mai  inaintatu  si  alte  trupe  otomane   cu  redicarea  de  comune  nedependente  socialiste,
            asemeni lucruri nu voru mai obvenf."                   despre Ragusa la Meteorici.                            conduse de proletari.
                 Aceste  suntu,  după  „Osten",  cuvintele  adressate
                                                                        —•  Pe  catu  se  vede,  lucrurile  se  complica  si   Una  mulţime  de  focuri  se  iviră  in  Russi’a,
            de  generalu  Florescu  catra  comandanţii  militari  la
                                                                   iau 6re-cari proportiuni, dice „Pressa,"              atatu  in  Moscua  catu  si  in  Petruburg,  incatu  s’au
            gar’a  dela  Bucuresci  cu  ocesiunea  plecării  sale  la
                                                                        G r e c i i   adurmecandu  incingerea  unui  resbelu   luatu  pe  gânduri  cei  avuţi,  ca  socialismulu  si  pro-
            Petrupole.  Noi  nu  credemu  in  adeverulu  acestei
                                                                   orientale  se  depadara  de  fote  dusmaniele  personali   letarismulu ei va aduce si pe ei la sapa de foinnu.
                           1
            relatări.  Asemer   lucruri  se  potu  intemplâ  numai
                                                                   si  absolviră  alegerile  in  linisce,  semnu,  ca  diet’a
            in  presâr’a  unei  revolte  sigure,  candu  millti’a  este
                                                                   ce  e  chiamata  pe  23  Aug.  va  fi  solidaria  cu  regi-
            dejâ  pre  cale  de  a  da  peptu  cu  contrariulu,  inse                                                                     De l a n g a   R e g i n u l u   s a s e s c u
                                                                   mulu,  gata  la  orce  d'ctamenu  alu  impregiurariloru
            precum  scimu  noi,  lucrHle  in  Romani’a  n’au  ajunsu                                                                                        I Augustu n. 1875.
                                                                   ce  a’ar’  învolbură  in  prejudeciulu  interesseloru  gre-
            asiâ departe.                                                                                                            Justiti’a maghiara si mai ceva.
                 înainte  de  plecarea  Domnitoriului  la  Sinai’a,   cesci. — Romani’a ore ce face?!
                                                                        Diariale  maghiare  repârta,  ca  serbii  lucra  pe    (r.)  Dâca  domnii  dela  potere  nu  voru  de  locu
            opositiunea  a  tramisu  la  dinsulu  o  delegatiune  de
                                                                   supt  mana  forte  multu  pentru  insurgenţi,  ca  una   se-si  deschidă  ochii  si  se  vâdia,  ca  drumulu,  pe  care
            cinci  membri,  duoi  doctori  in  drepturi  si  trei  co­
                                                                   comissiune  secreta  mare  si  ramurita  are  comissari   mergu,  ii  conduce  in  prepasthia;  detorinti’a  nâstra
            mercianţi  mari,  spre  a-i  presentâ  petitiunea  cu                                                        e,  se  vighiamu,  se  luminamu  poporulu  după  catu
                                                                   tramisi  cu  bani  prin  t 6ta  Bosni’a,  unde  agita  pen­
            miele  de  subscrieri,  câ  se  nu  sancţioneze  proiectele                                                  ni  mai  e  possibilu  si  se  inducemu  in  cronica
                                                                   tru  imperiulu  celu  mre  serbicu  cu  montenegru  cu
            de  lege  votate  de  camere  in  tempulu  din  urma.                                                        t6te  faptele  bune  ori  rele  fia  ale  n 6stre,  fia  ale
                                                                   totu.  Comissiunea  a  emissu  una  proclamatiune  in
            Domnitoriulu  a  respunsu,  ca  este  principe  consti-                                                      celorulalte  naţiuni  colocuiforie,  câ  asiâ  se  ne  potemu
                                                                   limb’a  serba  si  latina,  tipărită  in  Triestu,  care  e   trage odata socofolele.
            tutionalu  si  trebue  se  respecteze  voturile  camereloru.
                                                                   latita  in  Erzegovin’a,  Bosni’a,  Serbi’a,  Muntenegru,   Starea  cea  deplorabila,  care  ni  au  preparatu-o
            Totu-odata  a  observatu  inse,  ca  pentru  ce  adunarea
                                                                   in  care  laudanduse  curagiulu  erzegovineanu  se  pro­  fanaticii  maghiari,  -ti  inrita  ochii  totu  numai  la
            opositiunii  n’a  tramisu  pre  conducătorii  sei,  cari
                                                                   vocă  cu  totii  la  arme  si  a  nutri  rescularea  câ,  pe   puncte  negre,  la  fapte  de  ciarlatanii.  Se  nu  credie
            i-au  fosta  consiliari,  că  se  se  intiefoga  cu  ei.  De-                                                ceneva,  ca  me  voiu  suf  in  sfere  înalte:  cu  amplo­
                                                                   catu  s’ar’  pofo,  se  tiena  mai  indelungatu,  in  catu
            legatiunea  s’a  intorsu  si  a  reportatu  si  după  aceea                                                  iaţii  de  rangurile  principali  suntemu  dejâ  in  chiaru;
                                                                   Serbi’a  si  Muntenegru  se  fia  silite  a  face  causa
            a  desemnatu  pre  d-lu  C.  A.  Golescu,  câ  ae  mârga                                                     scimu,  ca  lucra  conduşi  fiendu  de  instinctu.  Aici
                                                                   comuna;  cuprinde  instrucţiuni  de  resculare  si  de   in  sfere  mai  de  diosu,  stimate  lectore,  unde  câ  de
            se  dâ  Domnitoriului  deslucirile  necessarie.  Golescu
                                                                   tractare  crestinâsca  si  egale  intre  creştini  si  cu   mila  se  mai  arunca  cate  unu  ossu  de  rossu  si  al-
            a  cerutu  audientia  in  scrissu,  -inse  Domnitoriulu  a
                                                                  austriacii,  numai  cu  turcii  si  cu  ungurii,  cari  suntu   toru  naţiuni,  si  aici  acum  se  ardta,  ca  nu  consti-
            plecatu la Sinai’a.                                                                                          tutiunea,  ci  numai  arbitriulu  j 6ca  rolulu.  Dâra
                 Câ  semnu,  ca  lucrurile  in  Romani’a  nu  ame-   duşmani  slaviloru  câ  si  turcii,  au  se  pdrte  lupta.   facta  manent.  In  ddue  comune  romane  s’a  consta-
                                                                  Se  se  nisudsca  la  întrunirea  principateloru  Serbiei
            nintia  ordinea,  si  ddca  se  făcu  manifestări  in  contra                                                tatu,  ca  domnii  controlori  romani  au  defraudatu.
                                                                  si  Muntenegrului  si  se  tracteze  de  vendiatori  pe
            conventiunii  de  comerciu  cu  Austro-Ung.,  aceste                                                         Legea  pretende  fora  indoiâla  incuisitiune,  carea  s’a
                                                                  toti,  cei  ce  ar’  vre  se  supună  Bosni’a  si  Erzegovi­  si  facutu  si  dnii  respectivi  fura  inehisi;  unulu  din
            suntu  avisate  a  remanâ  intre .  limitele  moderatiunii
                                                                  n’a  sub  una  domnia  străină,  ca-ce  Milanu  pr.  Ser­  ei  solvi  statului  totu,  cu  ce  l’a  invinovatitu  si  acum
            constituţionali,  fora  a  se  teme  cineva  de  revolte,                                                    e  liberu,  alu  doile  inse  si  astadi  mai  jace  in  preu-
            ae  p6te  lua  si  supscriptiunea  împrumutului  comunei   biei  si  Petroviciu  N.  muntenegreanu  se  voru  intie-
                                                                  lege  ei  in  punctulu  unirei  intrunu  stătu  serbescu.   sdre.  —  Se  vedemu  acum  ce  furâre  face  rigdrea
            Bucuresci,  care  deschisa  pe   8  mii.  900mii  franci,                                                    legei in cea alalta parte!
                                                                  Subscrierea  proclamatiunei  e:  „Comitetulu  princi­
            catu  ei  facea  trebuinti’a,  se  subscrise  in  suma  in-                                                       In  comun’a  maghiaro-romana  Maiereu  colecto-
                                                                  pale  pentru  eliberarea  de  suptu  jugulu  turcescu."
            cincita,  orasiulu  ad.  subscrise  41  mii.,  acdsta  im-                                                   rulu  Orbân  Jânos  a  defraudatu  mai  multu  câ  ddua
                                                                  In  t6ta  Serbi’a  ma  si  in  Croati’a  se  făcu  colecte
            pregiurare  presupune  increderea  civiloru  in  ordine                                                      sute  fi.  v.  a.  Acâst’a  o  a  constatatu  dejâ  foruln
                                                                  de ajut6rie pentru insurgenţi fora oprelişte.          competentu;  si  ce  i  s’a  intemplatu  respectivului?
            si stabilitatea ei. —
                                                                        Asiâ  princip.  Muntenegrului  a  si  dechiaratu,  Apoi neci mai multu, neci mai pucinu, de catu fii
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15