Page 11 - 1875-08

destituitu, si nece de catu trassu la incuisitiune. loru s’a finitu, alegundu pre Simo Lajos cu accla- destinele sale, atunci viitorulu acestei institutiuni
Domnii substituira pre acestu defraudatoriu cu unu matiune, la care actu si din romanii din acestu este asiguratu. In aceste conditiuni favorabile se
— Kis Josef fora casa si mdssa si fora se scie : cercu inca au luatu parte; inse in proportiune f 6rte afla societatea ndstra geografica, a careia constitu­
!
ceneva, ca cene si de unde e ? Nu se mai consi- pucini; mai numai de aceia, cari nu potu face ce ire inauguramu astadi.
dera, ca in comuna suntu mulţi individi respecta­ cugeta — ameţiţi. Notarii cercuali si judii comu­ Importanti’a sub punctele de vedere econo-
bili, cari inca aspirara la acelu postu; domnii au nali firesce ex oficio fura duşi la urna, pre langa micu si sciintificu a unoru asemenea societăţi s’au
vrutu si au facutu si respectivulu p 6te se-si imple aceştia mai mersera si vre-o doi serbitori de ai un­ recunoscutu in t 6te tierile, astfela inca din anulu
saculu mane poimaue si se o taia la sanet 6s’a, guriloru si nisce proletari de nemeşi ticăloşi si în­ 1821 s’a infiintiatu la Parisu cea d’antaiu socie­
sciendu, ca pre unu maghiaru nu-lu persecutdza chinători idolului: „Vin-arsu.* Dintre 26 domni tate geografica de catra Maltebrun si Bărbia du
legea. — Asemenea se intemplâ mai de una-dile preoţi romani de ambe confessiunile, 20 mai intel- Bocage.
cu unu altuia F. F. (drasi unguru), carele totu in liginti se au tienutu de passivitate, dr’ 6 au luatu La 1828 s’a infiintiatu la Berlinu societatea
atare funcţiune defraudâ mai multe sute de fi. in parte la urn'a unguriloru, dintre aceştia suntu demni geografica sub numirea de: „Gesellschaft ftir Erd-
una comuna nu departata si la urma se facd si de amintire cu numele: a) d. preotu gr. or. Arone kunde."
acel’a nevediutu, fara câ ae-i dd in calcaniu cei Eoszma din Rohi’a, care fiindu inspiratu de celea
La 1830 cea dela Londr’a sub numele de:
chiamati. alcoholice s’a destinsu de catra socii sei alegatori „Royal Gheographical Society.*
$ta, Dle Red. cum se aplica pre la noi san- „la Blau* in Urisioru. b) d. preotu gr. cath. Jâ-
tiani’a legei! La orce ocasiune le place dloru ma­ nosiu Jug’a din Dobrigu s’a destinsu in Deesiu in La 1836, societatea dela Francfurt pe Main.
ghiari se bucine in lume, ca romanii suntu misiei, palatulu lui „Bachusu* unde strigă inversiunatu : La 1845 societatea pentru geografia si sciin-
ma romanii suntu barbari. Ori-ce se se intempla „aduce-ti-ne de beutu si de mancatu, ca noi nu tiele aternate de dens’a la Darmstadt.
La 1845. Societatea imperiala dela St. Pe-
pre la noi, la t 6te suntu numai romanii de vina. amu venitu aicea, câ se siedemu flamandi etc. Fra- tersburg.
Asiâ e acum si cu band’a cea de hoţi din munţii tiloru romani! Oh, bine ve au venitu la socotdla, La -1845. Societatea imperiala regala la
nord-ostici ai Transilvaniei; acolo suntu numai ro­ candu a-ti vediutu, ca ungurii bdu, manca si se
mani; dnii nu vrdu se concdda de locu, ca siarla- veselescu, dr’ fratiloru voştri nemeşei le au datu o Vien’a. La 1861. Societatea dela Lipsc’a.
tanii ceia, pre cari ei ii făcu scapati din ochi, ddea pipa de rachiu, o bucata de casiu si pane, câ si
La 1865. Societatea dela Dresd’a si la 1866
nu mai potu jaful cass’a statului, se aduna la o- scdsa chiaru din ochi. Aicea inca a-ti potutu ddr’ in Itali’a, a caroru societăţi au luatu unu aventu
lalta — si apoi jafuiescu pre unde numai apuca vedd: „dreptatea si sufletulu ungurului!"
si la ocasiune stingu fora mila si viati’a omului De si au partecipatu aceşti nemernici la urn’a insemnatu in anii din urma.
muncitoriu. Inaltulu ministeriu a si redicatu dejâ ungurdsca, totu-si potemu dice cu totu dreptulu— Asemenea si tierile extra-europene, mai alesu
furci pentru comitatulu Turdei de susu, unde po- observandu maioritatea — ca: „in cerculu Lapu­ Americ’a au infiintiatu societăţi geografice mai cu
temu dice, ca se afla poporulu celu mai pacînicu siului a triumfatu passivitatea.* osebire dela 1840 incdce precum societatea din
si mai ospîtalu din t 6ta monarchi’a. Cine e de Mai am de a observă, ca pre aici suntu si a- Boston, New-York etc. urmandu impulsiunei date
vina, —, ddca partea de susu a acestui comitatu e cuma vre-o cativa domni de unguri, cari se tienu de continentu.
prevediuta cu munţi, cari usioru dau asilu vaga- de cei mai intelliginti si de frunte si cari in vor­ Cea mai insemnata societate in felulu acest’a
bundiloru . .? Cine e de vina, ca pe aici se afla birile loru nu ne numescu romani etc., ci olâh, este inse fara îndoiala cea dela Londr’a, care a
una comunicatiune de totu miserabila? De securu olâhul, egy olâh etc. etc. apoi si nesce baeti, copii formatu si d 6ue sucursale, un’a la Bombay in a-
numai administratiunea si justiti’a, carea numai ex­ de romanu, asemenea se numescu pre sine si pre nulu 1832, cea d’a ddu’a la Melbourne in anulu
tremele le bate. Nemaghiarulu jace la umbra ani noi toti câ mai susu, numai se nu vateme audiulu 1860.
întregi pentru t 6ta nemic’a, ddr’ pe maghiaru nu-lu stapaniloru sei incarnaţi. Yai rele dile am ajunsu!!! Pentru tidr’a nâstra utilitatea unei societăţi
pre ranesce; mă? p 6te, ca formdza prin munţi si Pana una alta multiamimu respectiviloru domni de geografice este cu atatu mai mare cu, catu ea va
bande de hoţi, numai se dica apoi, ca e romanu, unguru, in cugete, asigurandu-i, ca romanulu tiene contribui prin lucrările sale la exact’a cunoscintia
câ. se aiba foile jidano-maghiaro-germane de prin minte, si ca asteptamu tempulu, candu le vomu a pamentului nostru stramosiescu de catra noi în­
Budapesta si Vien’a ocasiune, se spuie lumei, ca potd multiemf si in fapta cu graiulu. De asta şine catu si de celelalte popâre.
romanulu e tiranu, romanulu e barbaru — Yomu data numai atata, mai multe in Yiitoriu. (Sic?) încercări isolate sa’u facutu in trecutu pe acestu
fi atenti a descoperi la lumina in t 6ta golatatea „A r g u s.“ imensu terenu, inse in tocmai pentru ca au fostu
s’a acdsta impregiurare. — Tdte suntu bune si fru- individuale la noi, resultatele loru au fostu
m6se; nu uitati inse de dis’a d-lui Dr. Polit „la modeste si n’au potutu resbi in t 6te direcţiunile
Philippi.* Senatus populusque romanus beneficii Dechiaratiime. sciintiei.
et i n j u r i a e memor esse solet. Subscrisii dechiaramu, ca telegram’a adressata Acestu inconvenientu a disparutu in parte in
Deda 31 Iuliu 1875. conferintiei natiunali din sibiiu din 23 Maiu a. c. lucrările geodesice începute dincolo de Milcovu de
T e o d o r u C i o n t e a , s’a tramisu cu consimtiementulu nostru si fiindu corpulu statului maioru, care lucrdza in comuna in-
candidatu de profes.
pre deplinu conscii si invoiti cu contienutulu ei, tielegere cu 6menii de sciintia din statele vecine.
o sustienemu sub ori si ce impregiurare de a n6stra. Societatea ndstra este fericita a numerâ in si-
nulu ei mai mulţi oficieri specialişti, cari voru con­
N o r d u l u T r a n s i l v a n i e i , Iuliu 1875. V i e n ’ a in 22 Iuniu 1875.
Schimbandu-se ministeriulu s’au schimbatu si domnii Med. Dr. I. Hosanu m. p.; Dr. I. Popu m. p.; tribui negresitu la prosperarea si deavoltarea ei in
viitoriu.
de pre aicea, precum prefectulu din Deesiu asia si l. Cloaje, med. m. p.; Emiliu Filipanu, med. m. p.;
subprefectulu din cerculu Lapusiului, adeca: demi- Aureliu de Nemesiu, stud. farmac. m. p.; Ione Pentru acum regretamu, ca tardi’a constituire
aionandu Szântd Mârton, (care a fostu inventatu Anca, med. m. p.; Med. Drd. Nicol. Calefariu m. p.; a societăţii ndstre nu ne permite a participă cu
sistemulu panduriloru) a venitu dlu Ratiu Miklos George Baiuloscu, med. m. p.; Yaleriu Petru Bo- successu la congressulu geograflcu din Parisu.
din Mic’a, care se vedea a fi unu omu onestu si log’a, stud. tech. m. p.; Nicolau Fagarasianu. stud. Spre a ne pregăti inse pentru viitoriu vomu-
cu 6re-care precautiune; se ar’fi potutu presupune, techn. m. p.; Drd. St. N. Ciurcu, m. p.; St. Ve- caută a îndreptă activitatea si silintiele ndstre mai
ca d6ra dlui ar’ starul câ se cam indestuldsca a- lovanu, filos. m. p.; Ioane Neagoe, Drd. med. m. alesu catra studiulu geologicu alu tierei, catra im-
cestu cercu atatu de multu, asia batjocoritu, estorsu p.; I. Baiulescu, techn. m. p.; loanu Popasu, techn. bunatatirea midiuldceloru de invetiamentulu sciin-
si mulsu prin antecessorii sei, ddca nu s’ar’ fi ob- m. p.; Tilea, techn. m. p.; Teofilu Ratiu, stud. tieloru geografice, catra infiintiarea de colectiuni si
servatu pana acuma, ca uresce pre romani si naţio­ tech. m. p.; loanu Pamfilie, stud. arch. m. p.; publicări de opere in reportu cu tdte ramurile sci-
nalitatea romana din pasiune, dta cum: Alexandru Grama, rigorosante in s. teol. m. p.; intieloru geografice.
Celu din antaiu pasu alu dsale in acestu cercu M. Boeriu, pedagogu m. p.; A. Belesiu, techn. m. Acdsta sarcina a societăţii devine multu mai
a fostu unu ucazu officiosu, circulandu, cumca t 6te p.; Emanuilu Sidoru, tech. m. p.; Nicolau Neamtiu, usidra prin poterniculu spriginu ce Mari’a Vdstra a
scrisorile si repdrtele au se i se tramita esclusivu techn. m. p.; Zacharia Moga, techn. m. p.; Nico­ binevoitu a-i acordă.
numai in limb’a ungurdsca, de unde se vede, ca lau C. Hanganutiu, med. m. p.; Const. V. Popu, Vinu ddr’ in numele Societăţii Geografice Ro­
dlu nu scie legea, sdu nn volesce a o res­ juristu m. p.; Octavianu Blasianu, med. m. p.; Drd. mane a esprime Măriei V 6stre, profund’a ndstra
pectă după datin’a ungurdsca. Dela unu astufeliu med. Petru Vladu, m. p.; Basiliu Michailu Lazaru, recunoscintia pentru viulu interessu ce Mari’a V 6stra
de amploiatu ce poţi asceptâ? Dlui ar’ face fdrte techn. m. p.; Victor Popp, st. silv. m. p.; George ati acordatu acestei societăţi, luand’o sub inalt’a si
bine, fiindu strainu in cerculu acest’a, candu nu Sierbanu, st. silv. m. p.; 0. Moldovanu, med. m. p. luminat’a Măriei Vdstre protectiune si pentru ond-
si-ar’ luâ informatiunile necessarie dela nisce scrie- Augustu Dragiciu, med. m. p.; Stefanu Bodiu. st. rea ce -i ati facutu, bine voindu a primi presie-
torasi — flamandi —, pre cari i-a nutritu pana silv. m. p. *). — dinti’a ei."
acuma antecesorele d-sale, prin sistemulu panduri­ După acdst’a se procede la confirmarea defini­
loru spre acestu scopu inventatu; dr' acuma ii pro- tiva a biuroului societăţii, si la alegerea consiliului
vede dlui cu nutrementulu necessariu, precum se Societatea geografica romana. de administratiune, conformu art. 11 din statutele
cam vede, prin sistemulu comissiuniloru *) de dsa societăţii.
creatu. Inventarea D. vice-presiedinte A. A. Se confirma definiţivu si in unanimitate:
G a n t a c u z i n o . (Capetu d. nr. tr.)
Ar’ fi bine se-si aldga dlui domnii, dela cari 1. Trei vice-presiedinti: D. Princiulu A. A.
va se ceara informatiuni, ca altcum procede pre „ P r e a î n a l t i a t e D d m n e ! Cantacuzinu, profes. E. Bacaloglu si colonelu Ba-
cărări rătăcite si se va potignl, incdlea ndue roma- „Candu intr’o societate se simte trebuinti’a de rozzi.
niloru ne este totu atata, fia-i de bine! Mi voiu o institutiune utila, atunci din tdte părţile se ma­ 2. Unu secretariu generale D. George I. La-
tiend de santa datoria, iliegalitatile totu-deaun’a a nifesta dorinti’a de a o satisface; institutiunoa na- hovari.
le face publicului cunoscute, de drace noi romanii sce pe nesimţite si se desvâlta prin concursulu bar- 3. Unu cassariu comptabilu D. Nicu Negre.
nu avemu altu limanu de mantuintia in contra sub- batiloru interessati la prosperarea intelectuala si După propunerea d-lui vice-presiedinte A. A.
jugatoriloru. materiala a tierei. Candu inse pe langa acestu Cantacuzinu se aclama in unanimitate câ membrii
Pre aicea alegerile unguriloru pentru diet’a concursu, insusi Capulu Statului iâ acea institutiune consiliului de administratiune:
sub a Sa poternica ocrotire si primesce a conduce DD. Aurelianu P.; Cantacuzinu Gr. C.; Can­
*) Ese in comissiuni in cause criminale, de si tacuzinu I. A.; Felix Dr.; Mânu George (colonelu);
nu $e tienu acestea de sfer'a activitatii subprefectu­ *) Subscriptiunile de susu se publica după ori- Odobescu Alex.; Socec (librariu editoru); Stefanescu
lui, ci de a judecătoriei cercuale reg. ung, ginalulu loru, care se afla la redactiune. Rod. Grig.; Ureche V. A.