Page 12 - 1875-08
P. 12

La  6  6re  după  amddie,  Mari’a  Sa  Domnitorulu  totale  alu  scdleloru  a  crescutu  iu  anulu        d) ca au o purtare morala buna.
             ridica  siedinti’a,  si  după  ce  s’a  intretienutu  fu   1873  —  74  cu  25;  inse  acestu  sporu  pro­         Mai încolo se arate ca, — cari limbi din pa­
             toti  membrii  societăţii  in  parte,  parasesce  sal’a  in-   vine  din  instrucţiunea  privata,  care  a  cres­  tria si in care mesura le sciu. —
             socitu de toti membrii societăţii.                     cutu  in  acestu  anu  cu  60  de  institute                Dela comissiunea silvanale din districtulu Na­
               Presiedinte, CAROLU,                                 private;  prin  urmare  instrucţiunea  publica,       seudului.
                                                                    a  snferitu  si  in  acestu  anu  scadiementu               Naseudu 26 Iuliu 1875.
                          Yice-presiedinte, A. A. C a n t a c u z i n u .
                               Secretariu generalu G. I. L aho v â r i .  de 34 de sc61i.                                                                   Presiedintele:
                                                                         Si numerulu totale alu scolariloru a
                  După „Monitoriulu officiale* alu României.                                                                                                  P o r c i n s .
                                                                    scadiutu cu.............................. 6470
                                                                                                   (Revist’a pedagogica.)
                  A l t u a v e n t u .   In  Paris  s’a  creatu  la  scdl’a   —  In  comitatulu  Turdii  locustele  continua  a   Nr. 2047—1875.,                  1-3
             de  limbd  orientali  viie  una  catedra  de  limb’a  si   r6de  totu  pe  unde  se  asiadia,  pana  si  foile  cele           Concursu.
             literatur’a  romana.  Ecca  cum  referdza  Aleg.  Liberu   amare  de  nuci.  De  ce  nu  se  instruesce  poporulu,
             si Telegrafulu despre aedsta: vedi Orientulu.          câ  indata  după  pldia  sdu  demindtia,  candu  rdu’a  le   Devenindu  in  vacantia  staţiunea  pofessorale
                                                                    impedeca  sburarea,  se  le  nimicdsca  cu  totulu,  pana
                  Suntemu  informaţi  in  modulu  celu  mai  positivu                                                     pentru  music’a  instrumentale  si  vocale  la  gimnasiulu
             câ  s’a  creatu  in  Paris,  la  scol’a  de  limbi  orientale   a  nu  fi  facutu  daune?  In  Romani’a  se  practica   de  aici,  se  publica  concursu  in  terminu  pana  la  1 5
             vii, o catedra de limb’a si literatur’a romana.        acdst’a  cu  successu,  de  si  ârdele  vinu  stoluri  preste   Septeinlire  a.  C.  pre  langa  urmatdriele  con-
                                                                    stoluri  din  Turci’a,  in  catu  laşa  multa  dauna  după
                  Totu  Franci’a,  care  puse  petr’a  fundamentale   sene in părţile mai sudice.                         ditiuni:
             la  edificiulu  nostru  politicu,  totu  ea  a  trebuitu  se                                                       1.  Concurentele  se  doveddsca,  ca  este  romanu
             aiba  onorea  de  a  se  face  percursorele  ideiloru  si   —  In  Ardealu  se  afla  pana  acum  12  baterii   de nascere si greco-catolicu de religiune.
             simtieminteloru romane in ocidente.                    artileria,  si  mai  vinu  2  la  regim.   8  din  Ardealu,   2.  Se  aiba  cunoscintia  perfecta  nu  numai  a
                                                                    9  remanu  in  Sibiiu,  3  in  Brasiovu  si  2  in  Clusiu.
                  Pentru  ocuparea  acestei  catedre  este  chiamatu   In  Transilv.,  Banatu,  f.  granitie  militari  si  unele   artei  musicali  si  instrumentali,  ci  si  a  celei  vocali,
             unu  invetiatu  emineute,  D.  Emile  Picot,  care  nu-   comitate  naţionali,  se  va  organisâ  gendarmeri’a  rni-   si  in  specie:  se  cun 6sca  cântările  ndstre  besericesci
             mera  intre  cunoscuţii  sei,  pe  cei  mai  destinşi  băr­  litaricesce,  supuinduse  min.  de  interne.  Asia  cu­  spre  a  le  potd  pune  pre  note,  si  a  formă  cm  juni­
             baţi  din  Romani’a,  asia  câ.  numirea  sa  promite  cele   prinde  proiectulu  de  lege  nou  despre  organisatiunea   mea  scolastica  de  aici  unu  choru  besericescu  catu
             mai mari serviţii causei romane.                                                                             mai perfectu.
                                                                    politiei.
                  Felicitandu  din  totu  sufletulu  pe  D.  Emile       —  Ministeriulu  comunu  de  resbelu  vre  a  luâ      3.  Se  producă  documente  autentice  despre  ser-
             Picot,  aducemu  omagiele  nostre  de  recunosointia   25  mii  pusce  Wendl  dela  min.  ungur,  de  apararea   vitiele  sale  de  pana  aici,  si  despre  progressulu  ce
             gloriosei Franciei.                                                                                          -lu va fi facutu.
                                                                    tierii,  si  pretiulu  se-lu  socotdsca  in  quot’a  bugetu­  4.  Se producă atestate de moralitate.
                  Cursulu  va  incepe  in  lun’a  lui  Novembre  viitoru,   lui de resbelu, ce are Ungari’a a respunde. —
             si  se  voru  face  regulatu  cate  trei  lectiuni  pe  sep-                                                       Emolumentele împreunate cu aedsta staţiune
             temana.                                                Pensionaţii pentru lucruri de mana.                   consistu  in  500  fi.  v.  a.  si  relutu  de  cortelu  100  fl.
                                                                                                                          v. a. anuali.
                  Speramu  forte  multu  câ  inteligenti’a  si  patrio­  Indemnatu  de  unele  onorate  ddmne  zsldse  pen­
             tic’»  junime  romana  din  Francia,  va  pune  umerulu   tru  instruirea  secsului  femeescu  in  lucruri  de  mana   Dâritorii  de  a  occupâ  aedsta  staţiune  voru  avd
             câ  acestu  cursu  se  ajunga  intre  cele  d’antaiu  din   industriari,  m’amu  resolvitu  a  deschide  unu  ate-   se-si  substdrna  concursele  sale  in  terminulu  indigi-
             scol’a de limbi orientale vii.                         lierill  de  totu-feliulu  de  lucruri  cu  la  na,   m ă r ­  tatu  la  Y e n e r a t u l u   O r d i n a r i a t u   m e t r o p o ­
                  Fiindu  câ  D.  Picot,  doresce  se  instruiască  pe   g e l e ,   c u   m e t a s e ,   i n d r e i t u r a ,   t i o l u i t u ,    l i t a n i i .
             auditorii  sei  si  asupr’a  istoriei  si  geografiei  tieriloru   f l o r i   si  cuseturi  de  totu-feliulu  si  cu   m a s i n ’ a ,    Din  siedinti’a  consistoriului  metropolitanu  gr.-
             romane,  solicita  dela  romanii  invetiati  si  iubitQri   dela  cele  incepatârie  pana  si  la  modista,   c r o i   t u    catolicu  de  Alb’a-Iuli’a  tienuta  in  Blasiu  la  31
             de  progresu,  tramiterea  toturoru  documenteloru  si   d e   r o c h i i   si  t 6te  cele  cerute  de  activitatea  unei  Iuliu 1875.
             materialeloru  esacte  cari  ar’  potd  se-i  fia  utile  la   economiste active industruarie si vorbirea nemtiesce.
             cursulu seu. „Orient."                                      Pretiulu  la  incepatârie  1  II.  pre  luna;  la
                  Nu  Yomu  fi  atatu  de  indifcrinti,  incatu  se  nu   c u s u t u   l a   a l b i t u r i ,   t i o l u i t u ,   m o d i s t a    Pretiurile piacei
             ne  interesamu  si  se  nu  folo 3imu  aedsta  occasiune,  2  IX.,  cusutu  la  m a ş i n a   3  II.Ş  la  croitura  de
             tramitendu  eminentului  literatu  E.  Picot  si  din  păr­  r o c h i i  6 II. pe luna si vorbirea nemtiesce.                 in 6 Augustu 1875.
             ţile  nâstre  datele  geografice  si  descrierile  impregiu-   Tempulu  instruirei  va  fi  dela  8  —  12  si  dela                                      Pretiulu
             rariloru patriei ndstre. Sapienţi satis. —             2—6  6re  in  Uliti’a  mare  cu  ceva  mai  insusu  dela   Mesura        Specia fructeloru        fl.  cr.
                                                                    băile  de  aburu  cu  3  —4  case.  Cunoscintiele  casci-
                                                                    gate  la  calitate  de  madama  in  cursu  de  mai  mulţi
                                                                                                                                                fruntea .              4    48
                              Noutati diverse.                      ani,  atatu  in  sc61a,  catu  si  la  madame  de  renume,       Granu    • midiulociu             4    14
                                                                    ■mi  dau  curagiu  a  face  apellu  la  t 6te  mamele  ro­                  de diosu               3    88
                                                                                                                              CD
                  ( M  i ş c a r e a   s c o l e l o r u   d i n   R o m a n i ' a . )    mane  naţionali,-  rogandu-le  a  me  spriginf  in  pro-   cu  Mestecatu  • •  3  24
             După  tablourile  statistice  ale  ministeriului  de  culte   pusulu  meu,  care  pentru  tdta  vidti’a  juneloru  eleve   o     1 from6sa                2    34
             si  instrucţiune  publica,  starea  scâleloru  din  Romani’a   pdte  fi  numai  fericitoriu.  Din  partemi  me  voi  in-   o  Secara  de midiulocu        2    28
                                                                                                                                                                            j-,
             pe  anii  şcolari  1871-1871,  1872-1883  si  1873     cordâ  a  satisface  comuneloru  dorintie  si  pretensiuni   C<3  Ordiulu   frumosu                3
             —1874 se afla astu-feliu:                             ale  parintiloru,  inaintandu  si  fortiele  activitatii  in*   O            de midiulocu           2    88
                                                                                                                                                frumosu
                                                                                                                                                                            74
                                                                                                                                                                       1
                  Numerulu  totale  alu  scoleloru  publice         dustriarie.                                              •fi     Ovesulu    de midiulocu           1    68
                                                                                                                             1
             si  private  de  ambele  secse  din  Romani’a               B r a s i o v u ,  23 luniu 1875.                   cO      Porumbulu                         3    20
             pe an. scolariu 1871 1872 a fostu .    .   3,591                                           B i d n,             ca      Meiu     * » •                    4    68
                                                                                                                              CD     Hrişcă                           —     —
                  Din  acestu  numeru  2130  de  scoli                                croitoriului de totu-feliulu de lucruri,       Mazerea • * *                     4    14
             apartienu  instrucţiunii  primare  rurale  de                           barbatesci, femeesoi si pentru preoţime   s     Lintea            , ,            —     —
             arabele  secse;  239  apartienu  instrucţiunii                                  si la mortu serviţi’».                  Faseolea                          4    40
             prim.  urbane  de  ambele  secse;  27  in­                                                                              Sementia de inu                   7    32
             strucţiunii  speciale;  35  instrucţiunii  se­                                                                          Cartofi  .                         1    6
             cundare  de  ambele  secse;   8  instrucţiunii        Nr. 21 — 1875,                           1-3              S3      Carne de vita ,                  —     18
                                                                                                                             a
             superiore,  adeca  cele  doue  universităţi  (din           Escriere tle concurau.                              £3        „ de rimatoriu                       28
             Iaşi  si  Bucuresci)  cu   8  facultati;  152                                                                             „  de berbece                  —     14
             instrucţiunii private de ambele secse.                      Devenindu  in  vacantia  unu  postu  de  Magistru   H >2   Seu do vita prospetu              20    —
                                                                                                                            <X>
                                                                                                                                                                            —
                                                                                                                            Oi CO
                  Numerulu totale alu junimii studiose             silvanale  (forestieriu)  din  districtulu  Naseudului  cu   o p    WWW topitu
             de ambele secse............................................  104,033  locuinti’a  in  Naseudu  sdu  eventualminte  in  Borgo-
                  Pe  an.  scolarin  1872  —  1872  nume­          Prundu, se escrie prin aedsta concursu.
             rulu  totale  alu  scdleloru  publice  si  pri­             Cu  acestu  postu  suntu  sistemisate  urmatdriale               Csirsimrll©
             vate de ambele secse a fostu .  .  .  .      2,647    emolemente anuali:                                              la bursa ia 6 Augustu 1875 stă asia:
             dr’ numerulu totale alu junimii studiose. 109,028        a)  salariulu....................................  600  fi.  V. a.
                  Prin urmare numerulu scdleloru pe                   b)  pausialu  de  calatoria   .  .   150  „  »  »     Galbini împărătesei—            5 (1. 28  cr. V. H
             an. scol. 1871—1873 a scadiutu cu .          944         c)  pausialu  de  cancelaria  .  .   50  ,  ,  ,      Napoleoni —        — —          8 fl 91   *   n
             dr’ numerulu junimii studiose a crescutu cu 4,995                                              800 fi. v. a.   Augsburg —         — —        528 n  —    *   fe
                  Minusulu in sc61i si plusula in şco­                   Afara  de  aedsta  pentru  unele  afaceri  speciali   Londonu —       — _        111 » 35    w    r
            lari lu gasimu astu-feliu:                             se competu si spdsse de calatoria si diurne. —           Imprumutulu naţionala —        74  D 20    w V
                  Instrucţiunea primara rurale de am­                    Cei  ce  voiescu  a  occupâ  acestu  postu,  au  se-si   Obligaţiile metalice vechi de 5% 70 a  95  fi  b
             bele secse a scadiutu cu .  .  .  .  .        155     astdrna  cererile  loru  dea  dreptulu  la  subscris’a  co-   Obligaţiunile rurale uugare  82 n  20
             de sedii; dr’ instrucţiunea primara urbana            missiune  silvanale  pana  celu  1 1 1 3 1   ft  11  In  teill|lU                                  b   a
             a crescutu cu................................................ 97  de O septemani, prin care se documenteze;          » »         temesiane    80 ţ» 75    n  w
                  Instrucţiunea speciale a cadiutu cu.       5       a)  ca suntu maioreni si sui juris,                              t f   n  transilvane  8l w 25   w w
                  Iustructiunea secundara stătu-quo .      —         b)  ca au absolvatu studiile forestali la o acade­           n   n       croato-slav.  84 n  —   w w
                  Instrucţiunea privata a crescutu cu.     28            mia sdu la o facultate publica,                    Acţiunile bancei  — —         933 Ti —    n  W
             de sc61i si cu 875 şcolari.                              c)  ca au depusu essamenele de forestieria, si au           „ creditului  — —       217 n  20   b   w
                  Pe an. sc61. 1873 — 1874 numerulu                      practisatu cu successu bunu celu pucinu doi ani,


                           Redactoru respundietoriu                                                                                    Editiunea: Cu tipariulu lui
                    I A  C  O  B  U    M  U  R  E  S  I A  N  U  ,                                                            IOANE GflTT si fiiu HENRICU.
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17