Page 14 - 1875-08

Inse pentru că se motivamu pre deplinu as- subjugaţi si nu au ma mare dorintia, decatu de a decatu cele ce potemu presupune, ca le-ar’ fi avath
sertiunile grave de mai susu, trebue se nu perdemu potâ contribui odata la deplin’a eliberare a loru. cu jun’a s’a fidantiata, principele Milanu a voitu
din vedere polemi’a esacerbata ce s’a incinsu intre Ideea acestei eliberări a fratiloru subjugaţi, amu negresitu se afle înainte de tâte, ca ce positiune
fraţii siamesi. Mai suntu inca duoi ani pana la potâ dice, formâdia Alpha si Omega politicei naţio- voru luă poterile, in deosebi cele trei imperatii
esirea din vigâre a pactului dualisticu, si pactantii nale serbesci. „aliate" facia cu revolutiunea din Ertiegovin’a. De
se certa inca de pre acum, ca sub ce conditiuni se Ce se incâpa dâr’ junele principe intrunu mo- ce calibru au fostu respunsurile, ce le va fi capa-
se reînnoiâsca acelu pactu. Dâr’ din acâsta cârta mentu, candu are se decidă intre interessele con- tatu inca nu potemu sci, inregistramu numai, ca
se vede, ca cu anulu 1877 dualismulu de pana servatârie ale tronului seu si intre fluctuatiunea pe intrâga linea officiâsa se assecura, ca cele trei
acum se va immormentâ si in loculu lui se va cea gigantica naţionale, care punenduse odata in poteri Austri’a, Russi’a si Q-ermani’a au decisu in
creâ o situatiune n 6ua, care in totu casulu va fi mişcare amenintia insesi stabilitatea tronului? marele loru consiliu, ca se voru uită la bătăliile
mai buna si mai suferibila decatu cea actuale. In Si âre pâte fi cevasi mai probabilu de catu din Ertiegovin’a, că la o cestiune interna a impe-
numerulu prossimu vomu face unu nou reportu de­ aceea, ca principele Milanu se afla tocmai acuma raţiei turcesci, va se dica, imperatiile „aliate" sta-
spre stadiulu in care a ajunsu discutiunea diurna- intr’o asemenea delicata positiune? bilescu principiulu de neinterventiune cu speranti’a,
listica relativa la revisiunea pactului dualisticu. Consideratiuni de natur’a acâst’a au contri- ca turcului ei va succede a stinge singuru foculu
D’ocamdata amintimu numai atat’a, ca precandu buitu mai multu spre a face se i se dâ călătoriei ivitu in cas’a sa.
nemţii dechiara susu si tare, ca nu se voru abate lui Milanu o importantia politica straordinaria. Pre După scirile cele mai nâue inse, se pare, ca
nici catu e negru sub unghia dela impacatiunea lenga aceea s’a mai auditu, ca indata după sosirea acestu focu ia nesce dimensiuni neprevediute mari
din 1867, pre atunci ungurii striga cu furâre, ca s’a la Yien’a principele a fostu primitu de irnpe- si remane intrebare, ca 6re nu va aprinde inca si
decatu se mai inchiaie o impacatiune sub asemeni ratulu in audientia, ca a mai alergatu si contele casele veciniloru. Lucrurile se desfasiura cam se-
conditiuni, mai bine se lipsescu cu totulu de pro­ Andrâssy din Terebes la Yien’a, unde a fostu chia- riosu, si contele Andrâssy, se dice, ca la doriuti’a
tectoratul si scutulu binefacutoriu alu austriaciloru matu si agentulu serbescu Zukic. Asemenea s’a imperatului, trebue se remana in Yien’a la postulu
si se voru apucă a-si regulă independenţi afacerile anuntiatu grabnic’a reintârcerea ambassadoriloru seu si se renuntie deocamdată la plăcerile line ale
loru de ori-ce natura. Prussiei, Russiei si Angliei dela vilegiatura la po­ frumosului Terebes.
In R o m a n i ’ a concessiunea calei ferate sturile loru din Vien’a si s’a scriau, ca principele Austri’a in adeveru pentru acuma nu pâte alt-
Ploiesci—Predealu data anglului Orawlei cu decretu Milanu a intratu in relatiune si cu aceşti repre- feliu, decatu se pastredie cea mai stricta neutrali­
din 22 Iuliu a, c. fii sanctionata legea promul­ sentanti ai poteriioru străine. tate facia de evenimentele din Ertiegovin’a. Marsiu-
gata, impoterinduse regimulu a contracta unu iin- Este impregiurari veniră a dă reliefulu potri- rout’a contelui de Andrâssy este inca totu — silita.
prumutu de 427 mii. franci cu 7 °/ si cursu 91 vitu misteriâsei caletorii serbesci si lumea incepu Dâra in casu, candu in adeveru principatele
0
2
a valârei nominali. se crâda totu mai multu la missiunea politica a dunărene si cu deosebire Serbi’a ar’ stă in legătura
Agentulu diplomaticu alu României la Roma Domnitoriului serbescu. seriâsa cu evenimentele din Ertiegovin’a si ar’ saif
r
d. C. E s ar cu, care cu zelu naţionale a populari- Junele Milanu s’a straduitu inse se su prinda intru ajutoriu fratiloru asupriţi, Austro-Ungari’a
satu simpathiele romane catra fraţii loru italiani, in- pe onoratulu publicu cetitoriu alu diverseloru foi ar’ potâ intră inca in mare belea, ca-ce tâta lumea
catu Italia se afla in ajunu a contracta cu Romani’a officiâse si neofficiâse a dâu’a âra. Urmandu de ar’ dice, după visit’a principelui Milanu la Yien’a,
conventiune comerciale, că cu stătu autonomu, merse asta-data minunatului consiliu horatianu: miscere ca ce s’a facutu, este facutu cu consemtiementulu
si in Parisu la congressulu geograficu si dede utile dulci, s’a ocupatu in ârele sale libere cu t 6te ei. Unele diuarie străine sciura istorisi si pana aci
membriloru italiani si franci mai marcaţi unu prandiu acele amenunte interessante, cari premergu unei de ajutorirea ce li s’ar’ dă insurgentiloru ertiego-
collegiale, la care se află si min. României L a h o - logodne si si-a pescuitu din turburele cestiunei vineni si din părţile dalmato-croate ale Austriei.
v a r i si min. instruct. T i t u M a i o r e s c u si alţi orientale deocamdată o mireasa, pre catu de tenera După aceste foi Austri’a n’ar’ avâ alta dorintia mai
romani de distinctiune. D. Esarcu toastandu primi pe atatu si de frumâsa iu persăn’a domnisiârei Na- fierbinte, decatu anessarea Bosniei. Se iutielege,
respunsu dela gen. M e n a b r e a , vechiu min. de thali’a de Keczko, fiic’a colonelului de Keczko, care ca asemeni „nescociri" au aflatu cea mai apriga
esterne si presied. consil. de min. alu reg. Italiei a fostu casatoritu cu o principesa de Sturza. Fi- demintire in Yien’a.
si asia unu după altu cu tâta animarea consangâua. dantiat’a principelui Milanu se presenta dâr’ că o Din t6te inse vedemu un’a cu securitate, ca
Yomu reveni. descendinta a familiei princiarie romane Sturza, adeca m i ş c a r e a n a ţ i o n a l e cresce si se ma-
causa destula pentru unii meşteri in combinatiuni resce din di in di si in Turci’a, si ca nu e de­
politice de a deduce de aci aliantia serbo-romana parte momentulu in care in totu coprinsulu penin­
ILa ineiircaîmrile orientali. contra turciloru. sulei balcanice va resunâ buciumulu eliberarei fra­

Intr’unu timpu, in care arde foculu revolutiu- In timpulu din urma s’a fostu ventilatu multu tiloru subjugaţi. Cumu va fi atunci? Oine va fi
nei in Ertiegovin’a turcâica, vecina Serbiei si Mun- modalitatea solutiunei cestiunei orientali si s’au deasupra, cine dedesuptu? — Voru vedâ cei ce voru
tenegrului, & trebuitu se faca surprisa spontanea ca* scrisu multe despre o aliantia secreta intre princi­ trai. Pentru astadi ajunge, dâca amu venitu lâ
latori'a la Yien’a a junelui principe Milanu din pii României, alu Serbiei si Muntenegrului contra cunoscintia, ca ne spargemu capetele indesiertu a-
Serbi’a, cu atatu mai multu, cu catu acâst’a fii Turciei. După planulu ce li se atribue, aceşti supra celoru ce se planuiescu in regiunile diplo­
aountiata poporului serbescu printr’o proclamatiune principi voru se se rapâda intr’o buna demanâtia matice. —
misteriâsa, iu care fora aretarea scopului se dise cu armiele loru asupra turcului si se mi-lu stanga.
numai, ca, regintele se departâdia pe vr’o cate?» Ast’a ar’ fi apoi inceputulu termmarei incurcaturi-
dile din tiâra. loru orientale, intrandu asia populatiunile creştine Insurectiunea din Ertiegovin’a iea totu mai
Press’a austro-ungara cu deosebire a facutu in posessiunea pelei turcului. mari dimensiuni, dice o telegrama din Triestu 8
combiuatiunile cele mai cutediatârie asupra inten- O asemenea solutiune a cestiunei orientale ar’ Aug., ca tâte localităţile dela frontier’a muntene-
tiunei junelui principe. Yine se se assecure din corespunde mai multu mersului naturalu alu des- grâna au pusu man’a pe arme; si Muntenegru a
partea Austriei, dicea unii, si se scrutedie terenulu, voltarei popâreloru creştine din Oriente, decatu ori­ tramisu una miia âmeni insurgentiloru cu provisiuni
pe care sta Austri’a si pretinşii sei aliaţi facia de care alfa. deajunsu si tocma calatori’a princ. Serbiei Ia Vien’a
insurectiunea din Ertiegovin’a. Vine se câra aju- Acâst’a nu se p 6te negă. Nici chiaru possi- a facutu sensatiune mare la insurgenţi.
toriu Austriei contra porniriloru amenintiatârie ale bilitatea, ca după resturnarea turcului s’ar’ luă po- Alta scire din sorginte slava dela Ragusa 4
Turciei, dicea alţii. De alta parte se sculara offi- părele creştine ele intre ele de peru, nu ar’ potâ Augustu dice, ca insurgenţii langa Nevesinje au
ciosii a domoli spiritele assecuraudu, cumca visit’a detrage avantagieloru unei solutiuni că cea numita. batutu vro 800 turci luandule tunuri si provisiuni
principelui Obrenoviciu in Yien’a e numai de carac- Aliaţii, credemu ar’ mai află unu remediu de îm­ si Semlin-Pasia ar’ fi ranitu. Vro 2000 munteno-
teru privatu, si ca specialraente junele Milanu nu păcare s’intrunu asemenea easu. Numai vedi, ca grâni inca se se fi luptatu împreuna. Alta cu 10
ar’ avă acuma alta, decatu a-si caută o consârta planulu acel’a de eliberarea crestiniloru si isgonirea Aug. spune, ca garnisân’a turca dela Trebinje, pe
la bucuriile si grigile domnirei sale. Lumea poli­ paganiloru mai are si alte cârlige si lucrulu inca care o incungiurasera insurgenţii, a atacatu pe a-
tica inse, fora credieraentu cum e ea de comunu, nu a ajunsu pana la realisarea lui, cestia, inse dela ocuparea 1. duzi-Monastir fura res­
si mai cu sâma, unde e vorb’a de asseeurari offi- Dâca esiste in adeveru acea aliantia secreta pinşi turcii după o lupta de 7 6re, la care luă
ciâse, nu a fostu aplicata a dă crediementu unei intre principatele dunărene, atunci nu a fostu nici parte si cavaleri’a.
asemene interpretări a scopuriloru venirei Ini Mi­ decatu consuitu, că principele Milanu se mârga la In asemene impregiurari, dâca se lucra si la
lanu la Vien’a. poterile mari se le dica: bagati de sâma, ca acuma Dunarea de diosu pentru autonomia deplina in Becu-
Este sciutu, ca tenerulu principe are se se va se ne aruncamu asupra turcului! Asia cevasi lulu nationalitatiloru, si se vighiaza la tâte momen­
lupte cu mari greutati facia de fluctuatiunea naţio­ nu se spune, ci se face, fara multa anuntiare. tele, nimene nu le pâte impută; numai se se scia
nala din principatulu seu. Fraţii hertiegoveni mâh­ Dâr’ se vede, ca cu totu foculu din Ertiego­ folosi bine de impregiurari.
niţi pona la anima de guberniulu turcescu s’au re- vin’a si cu tâte simpatiile serbiloru pentru fraţii Insurgenţii din Ertiegovin’a publicară si unu
sculatu, numai scimu a catea âra, din nou cu arm’a insurgenţi, situatiunea inca nu s’a ascutitu asia de manifestu de independintia, că cu bosniacii si Ser­

in mana pentrucâ se se elibere de sub elu. Ser­ tare, incatu se se păta incepe g6n’a turcului. bi’a se faca unu stătu, fora anexare la Austri'a.
bii nu aimptu in peptulu loru ardiendu o flacara Din conversatiunile cu barbatii de stătu din Croaţii, Slavonii si Dalmatinii inca voru lucră celu

mai poternica decatu aceea ce arde pentru fraţii Yien’a, mai pucinu idillice si plăcute de securu, pucinu pe suptu mana a ajută sudslavi’a si pe in-