Page 15 - 1875-08
P. 15

I        >  ^ r   h ( I' *:  /
                                                          v
         «urgenţi.  —  Ce  va  face  Serbi’a,  după  ce  i  se  re-  |   satu  pre  noi  cei  mari  ii  tai.  odata,  câ  se  vedemu   poterile  a-si  c o n d u c e    r e c t i f i c a t o r i   d e   ro­
         comendâ  in  Vien’a  stricta  neutralitate,  tempulu  va   multe  si  grele  nevoi,  nu  ne  va  redicâ  drasi  la  po-   m a  n u ,  inse qualificati spre acestu scopu.
         decide.  —  In  Vien’a  5  Aug.  s’a  logoditu  princip.   terea nâstra de odinidra? dice psalmistulu. —          Ministrulu  de  justiţia  a  dotatu  din  cass’a  sta­
                                                                     Vedeţi,  domniloru  dela  potere,  asupra  cărui   tului  pre  scriitorii  cartiloru  funduarie,  si  prea  in-
         Milanu  alu  Serbiei  cu  d-siâr’a  de  Keczko,  nepâta  a
                                                                poporu  ve  redicati  spad’a,  ve  incercati  se-lu  nimi­  tieleptiesce  au  facutu  ca-ci  a  si  capetatu  poteri
         f.  princ.  Moldaviei  Alexandru  Moruzi,  de  16  ani,
                                                                ciţi,  rapindu-i  adi  una,  mane  alta,  spre  alu  relegă   bunisiore.
         frumâsa  si  cu  diestre  de   6  miliâne  ruble.  Milanu
                                                                in  intunereculu  nesciintii.  —  Lasati-ve  conduit’a     Ministrulu  de  financie  nu  voiesce  o  dotă  rec­
         s’a  reintorsu  in  Serbi’a,  âr’  logodnic’a  lui  a  calato-   de  pana  acum,  luaţi  alta  mai  nobila  facia  cu  noi,   tificatori  catastrali  din  mediulocele  tierrei,  a  datu
         ritu  la  Parisu;  ea  e  rudita  cu  familiele  princiarie   cu  cari  ve  poteti  câştigă  si  simpati’a  popdreloru  ro­  asiâ  dara  fetului  seu,  trupu  fara  piciore,  ce  omeni
         Sturdza,  Ghica,  Vogoride,  Ypsilanti  si  chiaru  cu   manice.  —  Si  atunci  credu,  ca  ve  veţi  face  renume,   si lucrări va dobândi, vomu vedâ.
                                                                almentrea  pelunga  periclitarea  venitoriului,  ve  va
         princ.  Gorceacoff,  cancellariulu  Russiei,  âlu  cărui                                                          2.  Fie  cu  attentiune,  ca  numai  acele  locuri
                                                                urmă  blastemulu  sortii  părăsite  si  a  poporului  asu-
         fiiu  Constantinu  inca  e  logoditu  cu  veris! 6r’a  ei  din                                               se se inscrie in catastru, cari le au in fapta.
                                                                pritu,  care  dre  nu  va  strigă  elu  cu  Eremi’a?  „Re-
         famili’a  Sturdza.  Belgradulu  salta  de  bucuria  si  i   splatescei  lui  Ddmne,  după  faptele  lui,  blastemulu   3.  Fie cu attentiune la classificarea locuriloru.
         pregatesce ovatiuni entusiaste. —                      teu  asupr’a  lui,  persecutalu  pre  densulu,  si  estir-   Cunoscu comune, unde totu hotarulu s’a insî-
                                                        !(
                                                      1- 1      pescelu  de  sub  ceriulu  teu."  Si  apoi  Dnedieu  va   ratu in class’a prima.
                                                                aud!  lamentarea  dreptului,  si  va  face  câ  asuprito-   Zupanii  caprari  adeca  au  imitatu  essemplulu
              Bl  as  iu  1875.  Unu  poporu,  care  e  redicatu   riulu  se  planga  cu  amaru  trecutulu  seu,  va  adauge   nesdraviniloru  scriitori  ai  lui   C z i r â k y   din  an.
                                                                                                                        19
         la  potere  siuguru  numai  prin  voi’a  orbului  norocu,   culp’a  la  culpa,  si  nu  ve-ti  intră  in  dreptatea  Dom­  18 / ,  La   00  au   ajuosu  comunele  aceste,  ne  po-
                                                                                                                          20
         si  nece  de  catu  pre  cale  scientifica,  prin  merite,  sâu   nului, si nu ve ve-ti înscria cu cei drepţi." P. M. nu.  temu imagină.
         prin  alte  midiulâce  măreţie,  cuceritârie  de  anime,                                                          In  fiesce  care  comune,  la  fiesce  care  spicie  de
         se-si  aduca  aminte,  ca  dâca  nu  altu  ceneva,  atunci                                                   cultura  se  potu  face  mai  multe  classe,  după  cumu
         de  securu  ârasi  sârtea  -lu  va  trentf  la  starea  lui                         C l u s i u  31 Iuliu 1875.  poftesce situatiunea si qualitatea hotarului.
         de  mai  inainte;  de-ci  pana  candu  e  favoritu  de            Jam proximus ardet Ucalegon.                    Ce  bine  aru  fi  fostu  pentru  tierra,  candu  si
         sârte,  se  se  nevoiâaca  a-si  face  numele  nemuri-      Cu  rectificarea  catastrului  se  va  fixă  de  nou   desdaunarea  s’ar  fi  datu  după  classificarea  catastrala
                                                                                                                                                          19
         toriu,  se  se  nesudsca  inca  pana  e  la  potere,  câ   darea pamentului pre vre o 10—20 anni.            din an. 1851 1856, âra nu după cea din anl9 / .
                                                                                                                                                            20
         numele  seu  se  fia  de  proverbiu  placutu  la  toti  pre-                                                      Aru  fi  remasu  in  cas’a  statului  vro  cate-va
         sentii  si  viitorii  pentru  fapte  drepte,  generdse  si   Vediendu  ca  in  privinti’a  acest’a  nu  redica   millione,  cari  acum’a  li-ar  prinde  forte  bine,  la
         nobile si preste dieci de secle. — — —                penn’a  o  mana  mai  desterea,  mi-am  pusu  parerea   stapanii dilei.
                                                               basata  pre  esperinti’a  propria,  aci  pre  papiru,  ro-
              Si  la  aceste  ar’  potd  ajunge  fdrte  usioru,  —   gandu-ve  ca  sâ  binevointia  a  da  publicitatei,  —   4.   Fie  cu  attentiune  la  insusirea  cultivarei
         si  anume:  se  iubdsca  pre  celealalte  naţiuni  collocui-   pentru ca Romanii sd se faca attenti la       pamentului,  adeca  cat’a  parte  de  hotaru  cu  ce  felu
         t6rie  cu  densulu  cu  sinceritate,  pre  cele  lipsite  se                                                 de  fructe  —  bucate  —  se  semina,  nu  cum-va  sâ  se
         le  ajute,  se  se  bucure  cu  mundria  de  ocasiunea,     Rectificarea Catastrului.*)                      dictese  atari  fructe  in  quantitate  mai  mare  cari  nu
         prin  care  p 6te  dâ  mana  de  ajutoriu  altei  naţiuni.   In  Nr.  40—41,  46—47  „Fed."  s’a  facutu     essistu  si  suntu  mai  scumpe,  precum  grâu  in  locu
         Implinindu-le  t6te  aceste  si  noi  si  domnii  cei  tari   per  tangentem  amintire  despre  numirile  catastrale,   de  cucurudiu,  ovesu  —  ordiu  etc.  cari  tote  după
         —  după  cum  se  esprimu  densii  —  potu  fi  securi,   adeca  ignorarea  romaniloru  din  partea  ministrului   cum scimu, au pretiu mai micu.
         ca -si voru face nume pentru venitoriu. —             de  finantie,  —  acum  se  vorbimu  despre  rectificarea   5.  Fie  cu  attentiune  la  înmulţirea  seminţiei,
              Cu  dorere  vedemu,  ca  fraţii  maghiari  ajunşi   catastrului:                                        adeca  socotindu  rod’a  pamentului  din  10  anni  după
         la  potere,  in  locu  de  a  ajutoră  pe  nationalitatile   Acest’a  numai  asiâ  se  pote  essoperâ  cu  effectu   unu  calculu  de  mediulocu,  o  metrete  (ori  raesur’a
         sărăcite,  le  rapescu  si  acea  ce  posiedu  pre  cale  le­  daca  denumtii  Comissari  impreuna  cu  pretorii  admi­  resp.) de seminţia cate metretu pote da câ roda?
         gale,  pre  cele  debile  in  locu  de  a  le  dâ  mana  de   nistrativi  ai  cercuriloru  voru  starul,  ca  de  rectifi­  6.  Nu  scape  din  vedere  pretiurile  tergului  si
         ajutoriu,  se  nevoiescu  ale  inghiti?  Cu  de  aceste  nu   catori  comunali,  numai  atari  individi  sd  fia  aplicaţi,   a  piatiei,  fiinduca  langa  tote  vorbele  cele  frumose
         ve  veţi  face  renume,  fratiloru,  ci  ve  daţi  numai   cari p r e c e p u ,   d a r   n u .   b o l b o r o s e s c u   limba ro­ inscrisse  in  lege  darea  pamentului  se  va  redicâ,
         unu  testimoniu  de  inganfare  fanatica  arbitraria  fora   mana.                                           romani  dâra  se  grigesca  de  pelea  loru,  si  se  se  in-
         cumpănirea drdpta a urmariloru.                             Totu  ast’a  se  intiellege  si  despre  comissarii   credintieze intieleptiunei proprie.
              Facundu  cele  dintaiu  poteti  fi  securi,  ca  multe   cari au de a revidâ lucrările rectificatoriloru.    In  an.  1851—1856  venitulu  curatu  s’au  cal­
         lacrimi  ale  nevinovatiloru  ar’  incetâ,  multe  fecie    Cum  se  va  potd  ajunge  inse  acestu  scopu  apli-   culatu cu pretiurile «asistente pana la au. 1848.
         s’ar’  inserinâ,  mulţi  apasati  ar’  resuflâ  unu  aeru   candu-se  atari  omeni  care  nu  vorbescu  limb’a  po-   Acum’a  se  va  calculă  cu  pretiurile  din  anni
         mai  usioru,  mulţi  cu  multa  bucuria  si-ar’  implinf   poporului, eu unulu nu precepu.
         cu  zelu  detorintiele  patriotismului,  ca-ce  virtutea    Catastrulu  ce  trebue  rectificatu  l’a  compusu  a   mai de aprope.
         cea  adeverata  ar’  prosperă  spre  glori’a  statului.                                                           Ce  pretiuri  au  fostu  atunci,  si  unde  stau  acele
         Atunci  naţiunile  collocuitârie  entusiasmate  de  fo-   mulţime  de  caprari,  si  alţi  omeni  mqualificati  spre   adi,  ori  cine  vede,  si  sci,  venitulu  curatu  asiâ  dâra
                                                               acestu scopu.
         culu  dreptăţii,  ar’  cântă  din  t 6te  părţile  versuri                                                   se va urcâ. —
         de  multiamita,  ar’  cântă  dreptatea,  alţii  libertatea   Deca  si  acum’a,  cei  chiamati  nu  voru  avd  in   Comissari  inse  cari  au  anima  si  sufletu  precum
         si  cei  mai  mulţi  -si  ar’  arată  fericirea  sub  unu   vedere  decâtu  ca  se  scutesca  de  fome  unu  conglo-   si  consciintia  curata,  n’oru  lucră  din  interessulu
         guberniu  ecuitabile  pentru  toti  in  mesura  perfectu   meratu  de  c i o c o i   magiari  si  alţi  omeni  lipsiţi  de   propriu,  ci  voru  tienâ  inaintea  ochiloru  binele  pu-
         egale. —                                              capacitate,  atunci  vai  de  rectificarea  effectuita  prin   blicu.  adeca  n’oru  scapă  din  vedere  binele  tierrei
                                                               aceştia,  dar  incaşi  mai  vai   d e ţ i n e    p o p o r u l e    si alu poporului si pana aci resuptu pana la ossu.
              Adecă  dâca  ati  face  adeâ  Ce  tfebue  si  e  Cu-   m  i  s  e  r  u  d’in  acui  punga  se  voru  acoperi  spesele
         viintioau  se  faceţi,  ati  face  mai  bene,  ci  fiendu  ca   lucrariloru preleminarie.                         Dicu  dâra  aceste,  comissarii  voru  luâ  cu  oca-
         nu  faceţi  cea  ce  ar’  trebui  se  faceţi,  periclitaţi  to-                                              siunea  substrageri  percenteloru  din  spesele  muncei
         tulu. —                                                     Catastrulu  compusu  in  an.  1851  —  1856  a   economice  in  consideratiune  cumca  simbri’a  pentru
                                                               ruinatu  districte  intrege,  poporulu  la  compunerea   una  di  de  lucru  cu  palma  pana  la  1848  a  fostu
               „Noi  avemu  potere,  catu  se  stamu  facia  cu   acestui-a,  adeca  inscrierea  locuriloru  n’a  participatu,
         contrarii  noştri,  “  âcca  cum  ve  esprimeti  d-vâstra  cei   numai prin representanti comunali.          10 cr. âra 1 di cu boii 20 cr. m. c.     Acum’a
         mari  si  tari  dela  potere.  Adi  ne  răpiţi  unu  dreptu,                                                 costa  1  di  de  lueru  cu  palm’a  50  —  60  cr.  v.  c.,
         mane  altulu,  adi  ne  opriţi  o  carte,  mane,  poimane   Locurile  lui  Petru  s’au  scriasu  pe  Pavelu,  de   âra  una  cu  boii  3  fi.  —  ba  1  di  de  plugu  in
         alta,  forti’a  ve  indâmna  la  astfelu  de  facte,  fir’  nu   care  lucru  lui  Pavelu  i-a  parutu  bine,  dar’  candu   mai multe locuri si 5 fi.
         neci  de  catu  dreptulu.  Frumâsa  maniera,  câ  celu   a  trebuita  se  platesca  darea  anni  îndelungaţi  pentru   Asia  dâra  in  presentu  nu  se  pote  folosi  scal’a
         mai  tare  se  desbrace  pre  celu  mai  debilu  de  drep­  locurile lui Petru, i-a trecutu bucuri’a.        percenteloru  folosite  in  an.  1851  —  1856,  ci  trebue
         turile  sale.  Serace  seclu  presente,  care  pretendi     Cunoscu  unu  districtu,  unde  jupanii  caprari  si   se  se  faca  alfa  acomodata  tempului  si  impregiurari-
         adeveru  si  dreptate,  âr’  nu  fortia  si  arbitriu,  cata   alţi nadragari au classificatu pădurile de livedi.  loru  de  acum’a,  unde  se  vie  in  socotela  st  vectur’a
         ironia pe tene!                                             La  livedi  venitulu  curatu  dela  unu  jungeru   bucateloru  din  comuna  pana  la  loculu  tergului,  si
              Dâca  impinsi  de  fortia,  ne  fiuerati,  cum  vreţi,   s’a  calculatu  dela  6  fi.  insusu;  la  păduri  unu  ju-   vam’a  piatiei  plătită  de  miserulu  poporu,  de  multe
         si  apoi  pe  noi  ne  adstringeti  se  jucamu  după  flue-   geru  dela  10  cr.  pana  la  20  cr.,  de  aci  a  urmatu   ori după plăcuta arendasiloru.
         ratu,  atunci  nu  departe  veţi  merge;  Christosu  a   totala ruinare a miseriloru tierrani.                    Intre  comissari  aci  in  Transilvani’a  suntu  si
         disu  „celu  ce  scâte  sabi’a  de  sabia  va  pică.*  Sâu   Aci  trebue  se  annotezu  ca  comissariulu  de   2  romani.  Unulu  are  capacitate  si  cunoscinti’a
         d6ra  cugetaţi,  ca  totu  asia  mari  si  tari  veţi  fi?   pretiuiri  (unu  dascalu  sasescu)  nu  multa  dorere  de   afaceriloru  catastrale,  aru  face  bine  dâca  numitul  u
         Au  nu  au  fostu  alte  popâra  cu  multu  mai  tari?   capu si-a facutu cu revisiunea spiceloru de cultura.  domnu  avendu  legea,  instrucţiunea  si  normalele
         Si vai cum au cadiutu! . .                                  Venitulu  curatu  nu  s’a  calculatu  după  datele   noue  la  mana,  candu  ar  da  in  privinti’a  acest’a
              Dâr’  cum  ve  si  poteti  laudă  cu  forti’a,  in  con­  si  probele  făcute,  ci  s’a  calculatu  după  mandatulu   poporului una direcţiune mai essacta si mai promta.
         tra  unui  poporu  de  ginte  nobile,  câ  poporu  de  gin-   primitu dela locurile mai inalte.                   Ungurului  nu  multu  i  pâsa  de  dorerea  romanu­
         tea  romanica  cu  renume  si  trecutu  strălucita,"  si    Totu  catastrulu  vechiu  asiâ  dara,  este  defectuosu,   lui,  bucuri’a  lui  aru  fi,  candu  romanulu  catu  mai
         cu  simpatii  la  t 6te  popârele  europene?  Cum  ve  po­  ba in multe locuri nu piatesce o zala.           curendu  ar  ajunge  de  nou  in  brasd’a  ungurului  si
         teti  incercâ  se-lu  stergeti  cu  maghiarisarea  pre  a»   Tristu  lucru,  dar  si  mai  tristu  e,  candu  pre   sub canciuc’a economiloru ciocoiesci.
         cel’a,  pe  care  l’a  batutu  de  atatea  ori  ghiati’a,  si   atari lucruri se baseza cărţile fonduariel        Chiamarea  nostra  e  asiâ  dâra,  a  scuti,  iu  catu
         totuşi  a  remasu  cu  capulu  redicatu,  a  remasu  ne»    Fie  dara,  romanii,  cari  sunt  proprietari  de  pa­  ne lassa poterile, poporulu de rapacitatea străinului.
         plecatu  la  pamentu  de  forti’a  vâstra  ?  Cum  cutediati                                                      Adeveratu  ca  dâca  unu  functionariu  romanu
         a-lu  impedecâ  dela  cultur’a  s’a  naţionale  pre  acela,   mentu cu luare aminte la urmatoriele:          lucra  in  presentu  in  interessulu  miserului  poporu
         de  pe  care  a  ruptu  resbunatoriulu  focu  alu  ârdeloru   1.  Ne  fiindu  numiţi  de  comissari  individi  cari   de locu se timbreza de daco-romanistu, si pica!
         străine  atatea  sfasie  si  totusiu  elu  a  inaintatu  in   precepu limb’a poporului, se se silesca din tote    Fric’a  inse  trebue  pusa  de  o  lăture,  si  cu
          cultura  naţionale?  Se  va  potd  nemici  cu  una  cu                                                      argumente  tari  trebue  sfarimate  tote  acusarile  si
          d6ua  acelu  poporu,  ai  cărui  străbuni  siau  redicatu   *)  Celâ-lalte  dîarie  romane  suntu  rogate,  câ  sâ   insinuările false si viclene.
          capulu  odinidra  preste  t 6te  pop6rale  Europei  an­  binevoiesca  a  primi  in  colonnele  loru  acâste  ob­  Romanulu  dice  „de  s’aru  cotropi  lumea,  ruinele
         tice?  ,.  Sdu  cugetaţi,  ca  Domnule,  celu  ce  nea  !a-  servări,                                        ei nu me voru intimidâ."
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20