Page 16 - 1875-08
P. 16

Sâ  grigimu  dâra,  câ  la  capra  se  remana  amen-   —  ( M  a r ţ i a l e ) .   La  institutulu  de  cădeţi  din   Nr. 2047—1875.                   2-3
              doi  edii,  dâra  nici  lupulu  se  nu  fia  flamandu,  pen-   Clusiu  —  din  56  de  -levi  —  se  aflara  numai  5
              truca  precum  a  mori  asiâ  si  a  platî  darea  justa,   romani  adeca  '8  ardeleni  —  din  tienutulu  Naseudu-          Concnrsu.
              suntemu datori.         A n d r e i u   C a m p i a n u .  lui  si  2  banatiani.  —  Ore  de  ce  nu  concurgu  si   Devenindu  in  vacantia  staţiunea  pofessorale
                                                                    alţi  romani  la  statulu  tatalui  nostru  Marte,  ca  ro-   pentru  music’a  instrumentale  si  vocale  la  gimnasiulu
                                                                    manulu  e  nascutu  soldatu?  —  Luandu  in  consider   de  aici,  se  publica  concursu  in  terminu  pana  la  15
                                                  T u r d  ’a, 1875.  raţiune  —  ca  toti  aceşti  elevi  —  suntu  din  sta­  Sejltemtore  a*  C.  pre  langa  urmatâriele  cou-
                                                                    tulu  regimenteloru  —  ardelene  —  mai  curatu  ro-
                        Domnule Redactorul                                                                                 ditiuni:
                     .                                              manesci,  —  trebue  se  recunâscemu,  ca  ei  făcură
                   înainte  de  a  se  tienâ  conferinti’a  naţionale  la   romaniloru  onâre  cu  excelent’a  loru  portare,  despre   1.  Concurentele  se  dovedâsca,  ca  este  romanu
              Sibiiu,  opiniunea  unoru  romani  intelligenti  a  fostu,   care  vorbesce  si  testimoniulu  comandantelui  scâlei   de naşcere si greco-catolicu de religiune.
              câ  pe  basea  legei  electorale,  se  grabâsca  romanii  a   —  de  naţiune  croatu,  —  care  multu  se  mira  de   2.  Se  aiba  cunoscintia  perfecta  nu  numai  a
              se  inscrie  de  alegutori.  Acâst’a,  dâca  s’ar’  potâ   neobosit’a  loru  diligintia.  Asemeni  teneri  se  con-   artei  musicali  si  instrumentali,  ci  ai  a  celei  vocali,
              numi,  a  fostu  numai  părere  individuale,  ca-ce  ro­  fuga cu sutele la acâsta perfecţiune in arme.      si  in  specie:  se  cunâsca  căutările  nâstre  besericesci
              manii  ardeleni,  după  ce  au  vediutu,  ca  ungurii  au                                         G. Y. P.   spre  a  le  potâ  pune  pre  note,  si  a  formâ  cu  juni­
              maiestritu  legea  electorale  pentru  Transilvani’a  in                                                     mea  scolastica  de  aici  unu  choru  besericescu  catu
              detrimentulu  romaniloru,  au  aflatu  de  bine  in  multe   (Hoţii  de  drumu)  de  pe  la  Giurgiu  si  Bor-   mai perfoctu.
              locuri  a  nu  se  inscrie  de  locu  de  alegutori,  nice   szâk,  se  fia  o  banda  din  Moldov’a,  care  dela  1872   3.  Se  producă  documente  autentice  despre  ser-
              chiaru  aceia,  cari  au  fostu  indreptatiti,  va  se  dica,   răpi  vite  si  turme  de  oi  si  deapoi  de  averi  pe  mulţi   vitiele  sale  de  pana  aici,  ai  despre  progressulu  ce
              cestiuni  de  acâsta  natura  dela  inceputu  au  fostu   calatori  si  comune,  dicu  foile  magh.  —  Ministrulu   -lu va fi facutu.
              neconsiderate.  După  ce  in  conferintia  s’a  accen-   magbiaru  inca  a  espusu  unu  premiu  de   100  fi.  la
              tuatu  din  nou  passivitate  absoluta  facia  de  alege­  celu  ce  va  prinde  pe  unu  ucigatoriu  fugitu  din   4.  Se producă atestate de moralitate.
              rile  de  deputaţi  pentru  diet’a  din  Pest’a,  ungurii   prinsâri’a Szatmârneraetului, cu numele Kis Sândor.   Emolumentele împreunate cu acâsta staţiune
              intriganţi  dela  natura,  se  incercara  in  totu  modulu,    Computnlu in scoi’a poporale.                 consistu  in  500  fl.  v.  a.  si  relutu  de  cortelu  100  fl.
              se  demustre  lumei,  ca  cu  conclusulu  adusu  de  men-   Manualu  pentru  invetiatori  de   I.  Popescu.   v. a. anuali.
              tionat’a  conferintia  naţionale,  poporulu  romanu  nu   II  editiune.  Sibiiu  in  tipogr.  lui  S.  Filtsch  (W.   Dâritorii  de  a  occupâ  acâsta  staţiune  voru  avâ
              consimte  si  ca  acest’a  va  pas!  si  pasiesce  la  a-   Krafft)  1875,  este  titlulu  unui  opu  scolasticu  ne-   se-si  substârna  concursele  sale  in  terminulu  iudigi-
              legeri.                                                                                                      tatu  la  Y e n e r a t u l u   O r d i n a r i a t u   m e t r o p o -
                                                                    aperatu  necessariu  pentru  unu  invetiatoriu,  care  vre
                   Nu  -mi  e  scopulu  a  vorbi  despre  calumuiele   a  ageri  judecat’a  scolariloru  prin  metodulu  elemen-   1)   t a n u .
              si  denunciarile,  ce  ungurii  le-au  aruncatu  asupra   tariu,  celu  mai  practicu  si  mai  corespondietoriu   Din  siadinti’a  consistoriului  metropolitanii  gr.-
              representantiloru  romanimei  ardelene  dela  conferiu-   desvoltarii  puterii  loru  combinative  pentru  viati’a   catolicu  de  Alb’a-Iuli’a  tienuta  in  Blasiu  la  31
              tia,  ci  cu  acâst’a  ocasiune  me  voiu  restringe  a  co­  practica.  Coprinde  in  partea  II  si  cunoscientie   Iuliu 1875.
              munică,  o  scena  referitâria  la  alegerea  de  deputatu   reali  si  resolvirea  multoru  probleme  de  computu
              in  coraitatulu  Turdei,  cerculu  inferioru,  care  in  in-   neaperatu  de  lipsa  in  viatia  si  pentru  mesurele  me-
              teressulu  adeverului,  trebuiâ  o  până  destera  de   i trice, cu adausulu unei tabele de mesurele metrice.     In  tipografi’a  lui  W.  KRAFFT  in   S i b i i u
              multu a vi-o descrie.                                ;  E  recomendabilu  din  totu  punctuln  de  vedere  si   se  afla  de  vendiare:  Blanquete  de   „Conspectu
                                                          <*} .-ar .
                   Iu  5  Iuliu  st.  n.  cu  tâta  music’a  alarmatâria   face onâre d. Autoru. Pretiulu e 1 fl. 20 cr.   despre  schimbările  obveninde  in  operatulu  fun-
              prin  stradele  Turdii,  totuşi  dintre  600  —  700  ale­                                                   dualu  de  catastru/   (Form.  II  la  instrucţiunea
                                                                                                                                                 4
              gutori  abia  veniră  vro  15  inşi.  Caus’a  pentru  ce                    T u s n a d u  in 11 Augustu 1875.  Nr.  29,294  din  1875),  separatu  in  limb’a  ro­
              ungurii  s’au  aratâtu  cu  atata  recâla  facia  de  acâsta   Domnule Redactoru!                            mana  si  germana,  contiulu  cu  50  Cl\  V.  a.  —
              alegere  nu  o  esaminezu,  ei  voru  sci,  dâr’  nu  inci-                In Diurn. dv. nr. 51 — in  art., unde se
                                                                                                              ;
              dentulu  acest’a  m’a  indemnatu  a-ti  scrie,  ci  una          ! tratâdia de o schimbare .de vorba, ce a avutu locu   Despre alte tipărituri esiste unu catalogu. 1 — 1
                                                                 K
              depesia  telegrafica  din  6  Iuliu  aparuta  in  „Kelet.        intre, mine subsemnatulu si postariulu, la fap.tulu,
              Auctorulu  aceleia  aduce  publicului  ung.  scirea,  ca   ; de si petrecutu precum Taţi mentionatu, dechiaru
              in  comitatulu  Turdei  cerculu  in  fer.  s’a  alesu  cu  ac-   j inse in privinti’a aceloru 50 fl. despre cari diceti,   Pretiurile piacei
              clamatiune  T i s z a    L â s z l â   de  deputatu.  Câ  se   ca iar’ fi luatn comissarulu Bailoru, (care nu erâ
              arete  inse,  ca  alegerea  a  fostu  cu  forfoiu  are  ne­  de locu amestecatu in processulu acesta), pentru                 in 13 Augustu 1875.
              ruşinare  a  m i n ţ i ,   ca  au  participatu  ai  romanii.   propri’a sea sâma, ca sunteti reu informaţi, ca-ci                                        Pretiulu
              Aceea  impregiurare  o  tace,  ca  au  avutu  norocu  cu   | aceşti 50 fl. fura de catra judecatoriu destinaţi   Mesura      Specia fructeloru           f l .  cr.
              ungurii  din  Agkirbiciu,  carii  dâca  absentau  dela  a-   ’ pentru infruinsetiarea Bailoru, in urma caruia di­
              legere,  nu  erâ  cine  se  strige  âljen  T i s z a   L  â  8  z  16!   recţiunea bailoru, in capulu careia se afla contele   1    A  i ' j O  I :  ] fruntea .  4  40
              Dâca  au  venitu  cati-va  antisti  comunali  romani,   Mikes, a decisu a mi restitui banii, pe cari ii am             Granu > uiidiulociu                4   —
              carii  au  trebuitu  din  officiu,  câ  se  fia  presenti  la   si reprimitu. —                                                   de diosu                3   66
                                                                                                                                                                            16
              alegere,  câ  in  intielesulu  legai  se  constateze  iden­  Primiţi,  D-le  .Redactoru,  incredintiarea  osebi­  O  .  Mestecatu .   .   .               3   40
                                                                                                                                              1 fromosa
              titatea  personale  a  alegutoriului,  aceştia  n’au  re-   tei mele stime.          M  a u r i   c e   S t e r n .  c  p   V  becara f   |  midiulocu .  2   32
                                                                                                                                                                        2
              presentatu  pre  romani,  ci  pe  ungurii,  cari  se  afla  pre                                                   O    !        ( e                           80
                                                                                                                                     n    , }  frumosu .   ,            2
              territoriulu  de  sub  jurisdietiunea  loru.  Au  fostu,                                                        c  p   Urdiulu | midijjipcu .             2   60
              Ce  e  di'eptu  Ioanu  Danciu,  preotu  gr.  or.  si  admi-   i  Nr. 21 — 1875.                2-3             <  T  3      . 1 frumosu                   1   86
                                                                                                                                               de
              nistratoru  protopopescu  in  Salciv’a  ai  Simionu  Si-                                                       -*-* 3  Ovesulu ţ    midiulocu .           1   78
                                                                                                                              t »
                                                                                                                             C
              monu,  preotu  gr.  cat.  totu  acolo,  apoi  noi  romanii   ! fi&criere <ăe concursă*                         C  C    Porumbulu .   .  .  »              3   20
                                                                                                                                                                        4
                                                                                                                                                                            68
                                                                                                                              G
              din  acestu  cercu  electorale  d 6  cate-va  mii,  scimu,   i  Devenindu  in  vacantia  unu  postu  de  Magistru   C  c  -+•=>  Meiu *     .  .  .  .  .  —  —
                                                                                                                              D
                                                                                                                                     Hrişcă .
              ca  n’am  indreptatitu  pe  aceste  dâue  creatura  nefe­  silvanaîe  (forestieriu)  din  districtulu  Naseudului  cu   Mazerea .   .   .   .    .      i    —  —
              ricite, câ se alâga deputatu in numele nostru.        locuinti’a  in  Naseudu  sâu  eventualminte  in  Borgo-   a      Lintea .   .  .   .   .          —     —   ■
                                                     S c e v o 1 a.                                                                  Faseolea .  .  .  .  .           —     —
                                                                    Prundu, se escrie prin acâsta concursă.                                                             7   32
                                                                                                                             ■    f j j j p  Sementia de inu . . .
                                                                         Cu  acestu  postu  suntu  sistemisate  urmatâriale          Cartofi........................................  —  94
                                                                    emoluinente anuali:                                              Carne de vita .  .  .  .
                                                                                                                                                                            18
                            loatatl diverge,                           a)  salariulu .  .  .  .  .           600 fl. v. a.   g  p          de rimatoriu                r  ,  28
                   ( N e c r o l o g u ) .   In  28  Iuliu  a.  c.  petrecu-   b) paiisialu de calatoria      150 * „ „    p  -  i     „     de berbece                —    14
              rarau  la  mormentu  pe  tenerulu  de  buna  sperantia   c) pausiaiu de cancelaria . .            50 - - .  <  p  D        b  P  Seu de vita prospetu   —  2  0  ----
                                                                                                                                                                            —
              Mickaile  Moldovanu  din  Adamusiu  comit.  Cetatei-                                          800 fl. v. a.  r  m  Y        CZ P  „ „ „ topitu .
              de-balta,  care  nascutu  in  1842  23  Nov.  -si  dede    Afara  de  acâsta  pentru  unele  afaceri  speciali
              sufletulu  in  26  Iul.  in  manile  Creatorelui.  —  Te­  se competu si spâsse de calatoria si diurne. —
              nerulu  maturisâ  cu  successu  bunu  in  Lyceulu  com­    Cei ce voiescu a occupâ acestu postu, au se-si                          Cursurile
              pleţii  din  Blasiu,  si  trecu  in  Romani’a,  unde  prin   astârna cererile loru dea dreptulu la subscris’a co-
              benevol’a  conlucrarea  a  mai  multoru  mecenati  ro­  missiune silvanaîe pana celu gMSaltn Sfll                    la bursa ia 13 Augustu 1875 stă asia:
              mani,  dobandindu  unu  stipendiu  de  stătu  pentru   (le O septelsiaoi, prin care se documenteze:            Galbini imperatesci —*  —       5 fl. 28Vî cr. v.
              desvoltarea  ulteriora  scientifica,  după  deplinirea  a-   a)  ca suntu maioreni si sui juris,               Napoleoni         —     —      8 b 94
              cestei’a  primi  postulu  de  professore  la  institutulu   b)  ca au absolvatu studiile forestali la o acade­  v r î •*• (î *! ri rr •" r • . •  —   —  101   15
                                                                                                                             Augsburg  —
              „Sivevits*  din  capifal'a  Bucuresci,  in  carele  in     mia sâu la o facultate publica,                                                      B
              tempu  de  doi  ani  dede  propunere  studiului  desti­  c)  ca au depusu essamenele de forestieria, si au     Londonu    —      —■    —    111  3  55
              naţii  in  afer’a  sa;  unde  capetandu  oftica  după  una   practisatu cu successu bunu celu pucinu doi ani,  împrumutata naţionala  —      74  3  05       »
              pătimire  de  tempu  mai  indelungatu  abia  in  etate   d)  ca au o purtare morala buna.                      Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 70  3  75   Ti
                                                                                                                                                          0
              de  33  ani  fii  smulsu  dintre  cei  vii.  —  Pe  defunc-   Mai  incolo  se  arate  ca,  —  cari  limbi  din  pa*   Obligaţiunile rurale ungare  81 3 75   *
              tulu  -Iu  plânge  unu  parente  betranu,  mai  multe                                                               „       „  temesiane     80  3 75        r
              rudenii,  cari  -si  aflau  in  densnlu  unu  lucâferu   tria si in care mesura le sciu. —
              blandu,  si  sperau  unu  venitoriu  suridiatoriu  nu  nu­  Dela  comissiunea  silvanaîe  din  districtulu  Na­     3       „  transilvane   81  3 -         v
              mai  facia  de  familia,  pe  carea  o  iubiâ  prea  tare,   seudului.                                              3       3 croato-slav.   84  „  -        9t
              dâr’  si  cu  naţiunea  care  a  pierdutu  in  elu  unu  adeveratu   Naseudu 26 Iuliu 1875.                   Acţiunile bancei  —     —     931  3  —        r
              Jfiiu!  Pia-i  tierin’a  usiâra  si  memori’a  binecuven-                               Presiedintele:            „    creditului —  —      215 3 20         n
              tata!!!                                                                               S® o r c I a s.



                              Kedactoru respundietoriu                                                                                  Editiunea: Cu tipariulu lui
                          C O B I I   M  U  R  E  S I A  N  ţ .                                                               IOANE GOTT si fiiu HENRIC0.
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21