Page 17 - 1875-08
P. 17

Gazet’a  ese  de  2   ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                  Se prenumără ia poştele c. si r . ,  si pa h
                     Fbi'a, candu eoncedu ajatdriale. — Pretiulu:           Anula Illfli                                D D .  corespondenţi. — Pentrn aerie 6 cr.
                     pa 1 ana 10 â., pa  /j 3 fi. v. a. Tieri aşterne 12 fi.                                            Tacs’a timbrala a 30 cr. de fbsc&gfi ^pu­
                                      x
                                          s
                     7 .  a. pa nnu anu edu 2 /g galbini xnon, sunatdris.                                                                 blicare.       n-v

              Ir. 56.                                                        Brasiovu 19|7 Augustn                                                                 1875.



                                                                 La  secretele  acele  nu  pbte  formâ  nimeni  dreptu   vibtia.  Venduramu  pe  Alexandru  D.  Q-hica  la  russi,
                                     ISrasiovn 18 Augustu 1875.  numai  cu  simplu  titlu  de  romanu  nascutu,  ci  se   apoi  in  1842  ilii  tramiseramu  pe  calea  Brasiovului
                Astadi  se  serbii  a  45-lea  die  a  nascerii  Maie­  mai  ceru  inca  si  alte  titluri  si  alte  probe,  si  preste   inainte.  Puseramu  pe  Gfeorgie  Bibescu,  alesu  cu
          stăţii  Sale  imperatoriului  si  regelui  apost.  Fran­  totu  castigarea  unei  încrederi  meritate.  Cu  catu   maioritate  strălucită  si  cu  mare  bucuria.  Abia  tre­
          cisca!  Sosif«fl  I  in  besericele  tuturoru  confes-   unu  poporu  a  fostu  mai  desu  insielatu  si  maltra-   cură  doi  ani  si  eramu  p’acl  se-lu  ucidemu  la  Co-
          siuniloru,  si  la  10  bre  in  bes.  rom.  cath.,  facia   tatu,  cu  atatu  elu  este  si  mai  prepuitoriu  (auspi-   m&rnicu  cu  ajutoriulu  robiloru  din  salinele  dela
          fiendu  tbte  auctoritatile  militari  si  civili,  se  tienh   cans).  In  dilele  domnuluijAlexandru  Ioanu  I,  inmultien-   Telega  *).  Acumu  aflaramu,  ca  Al.  Ghica   •  fusese
          missa  solena,  cu  salve  din  partea  garnisbnei,  esite   duse  scblele,  se  simtiâ  mare  lipsa  de  professori  si   domnu  si  romanu  bunu,  bra  Bibescu  „vendutu  mus-
          in  plina  parada.  Atatu  in  presbra,  catu  si  adi  la   de  docenţi.  Domnulu  dise  lui  Ioanu  Maiorescu  pe   caliloru.*  In  1848  traseramu  in  elu  cu  revolvere,
          ivitulu  dilei  music’a  militaria  a  reg.  imperat.  Ale­  atunci  directoru  generale  alu  scbleloru:  „Chiama   apoi  -lu  tramiseramu  bra  la  Brasiovu.  In  1849
          xandru  de  Russi’a  prevesti  insemnatatea  dilei  cu   professori  si  din  Ardealul  Directorulu  a  si  chia-   veni  frate-seu  Stirbeiu  câ  domnu  inpusu  pe  7  ani
          musica  prin  stratele  orasiului,  care  dede  unu  aspectu   matu  pe  cativa;  dbra  vai  de  capulu  lui  ce  a  patitu.   de  turci  si  de  muscali.  Intr’aoeea  Eliadu  declarase
          de  manifestarea  omagialei  aderintie  si  a  poporului   Cititi  in  diariale  politice  de  atunci  si  anume  in   in  constitutiunea  sa  din  1848,  ca  domnii  se  fia
          numerosu. De sbra va fi focu artificiosu.              „Buciumulu*  s.  a.  „Păziţi,  păziţi,  ca  ne  aducu  in   puşi  numai  pe  cate   c i n c i   ani,  câ  se  nu  p61a
                                                                 tibra  missionari  austriaci  sub  masca  de  romani!“   prinde  radecina.  Stirbeiu  începuse  a  stringe  in
                        A d u n a r e a   c e a   m a r e
                                                                 strigâ  roşii  si  galbinii,  precum  striga  astadi  albii,   pinteni  pre  privilegiaţi,  câ  nimeni  altulu  inainte  de
          a  mediciloru  maghiari  si  a  scrutatoriloru  naturei  se
                                                                 ca  „Orientulu  latinu"  e  subventionatu  de  roşii,  câ   elu,  bra  câ  unulu,  care  trecuse  de  teneru  prin  tbte
          va  tienb  estu  anu  in  Vâlcele  in  dilele  dela  27  Au­
                                                                 se  ajute  a  revoltâ  tibr’a.  ^cca  la  ce  se  espunu   treptele  hierarchiei  de  funcţionari,  cunoscea  fbrte
          gustu  pana  in  5  Septembre  c.  n.  sub  presidiulu
                                                                 bmenii,  dbca  nu  voru  se  invetie  din  trecutu,  de   bine  afacerile;  dbra  câ  se  fia  mai  siguru  de  mer-
          cont.  Emericu  Mico.  Pregătiri  mari  de  primire  se
                                                                 candu  spre  ex.  „Gazet’a“  erâ  oprita  de  aici  din   sulu  regulatu  alu  lucruriloru  si  de  conspiratiunile
          făcu  la  Vâlcele,  adaptanduse  anume  localu  de  adu­
                                                                 porunc’a  Domnului  si  a  consuliloru  rusesci  sub  pe-   boieresci,  se  apucă  se  edifice  la  Arnota  o  temnitia
          nare  si  discussiuni.  Se  voru  face  de  acolo  si  ex-
                                                                 dbpsa  de  inchisbre  asupra  celoru  carii  ar’  cutediâ   de  luxu,  destinata  de  locuintia  pentru  personage
          cursiuni  pe  la  băile  si  locurile  insemnate  prin  fe­
                                                                 se  o  citbsca,  de  si  ea  publică  numai  correspondentie   din  classile  superibre  ale  societatiei.  Se  intielege
          nomene  naturali,  câ  scrutările  scientifice  se  fia  cu
                                                                 authentice  dela  Bucuresci,  Iassi,  Craiova  (1842  pana   prea  bine,  ca  la  plecarea  sa,  cinstiţii  boieri  si
          atatu  mai  salutarie  la  usarea  acelora.  E  provocatu
                                                                 1859).
          fia-care  intelligentu  a  da  ajutoriu  societăţii  prin                                                    funcţionari  se  bucurară  uespusu,  ca  au  „scapatu  de
                                                                      Dâra  ce  se  ne  miramu  noi  de  romanii  din   acelu  omu  reu.“  Astadi  tbta  lumea  dice,  ca  domnu
          împărtăşiri,  ce  cadu  in  sfer’a  acbsta,  in  folosulu
                                                                 Romani’a?  Au  ardeleniloru  a  placutu  „Expatria-
          comunu, câ successele se fia cu atatu mai mare la                                                            bunu si dreptu câ Ştirbei nu a mai fostu altulu.
                                                                 tulu‘ dini Boliae»
          frmmrtR’a  si  salutari’a  problema,  ce  -si  au  luatu  a-                                                                   cu  ce  entusiasmu  fh’alesu,  si  cu  ce
          cbsta socio^c-'t* j_ un—
                                                                 Transilvaniei?  întrebaţi  inse  si  pe  barbatii  de  stătu   complotu  de  coalifnf^B°-avtu  .io..c 9.nu_danbntft.  nrin
                                                                                                                                                                 i
                                                                 din  Vien’a,  cumu  le  plăcu  dascaliturele  diarialoru   theosa i se facă după mbrtea lui!
               Bucuresci, 10 Augustu n. (Informatiuni            nemtiesci  dela  Berolinu,  Coloni’a,  Augusta  etc.  Si    Mai  numiti’mi  unu  singuru  poporu  din  Euro-
          private)............... Am observatu si eu câ si alţii,  candu  „Neue  fr.  Presse*  frbca  maghiariloru  hrbnu   p’a,  afara  pbte  de  greci  si  de  franci,  care  se  se
          ca  nu  numai  romanii  presto  totu,  ci  si  representan-   sub  nasu  pe  temeiu  ca,  uita-te,  au  cause  comune   tbma  asia  multu  de  stabilitate,  precum  se  teme  ro-
          tii  pressei  străine  au  inceputu  a  se  arata,  fia  din   ai  dreptu  comunu  de  a  domni  asupra  slaviloru  si   manulu  din  Romani’a;  la  elu  stabilitatea  de  insti-
          sinceritate,  fia  din  faciaria,  ingrijati  de  starea  ac­  romaniloru,  cumu  racnescu  si  se  restescu  cei  din   tutiuni  sociali  si  politice  au  inceputu  Se  aiba  sem-
          tuale  a  României.  „Federatiunea*  mai  deunadi      Budapesta  catra  cei  dela  Vien’a:  „Nu  aveţi  se  ve   nificatiune  identica  cu  starea  pe  locu,  cu  nemişca­
          dicea,  ca  romaniloru  de  aici  nu  le  place,  câ  roma­  amestecaţi  in  afacerile  nbstre;  una  Se  nu  mai  di-   rea,  cu  sierbitutea;  elu  nu’si  pbte  imagină  libertate
          nii  de  preste  Carpati  se  se  amestece  in  afacerile   ceti,  ca  ve  damu  cu  pitiorulu,  ne  scolamu  brasi  cu   adeverata  fara  schimbare  de  domDfa  si  cu  atatu  mai
          loru,  din  care  causa  barbatii  de  stătu  ar’  fi  mustratu,   arme asupra vbstral*                      vertosu  de  ministeriu,  de  prefecţi  si  subprefecti
          anume  pe  unii  redactori  de  dincolo.  Nu  ’iau  mu­     Mi  se  pare,  ca  romanii  de  preste  Carpati  se   pana  la  celu  mai  ticalosu  scrietoriu;  ba  nici  cu  ju­
          stratu  numai  barbatii  de  stătu,  ci  si  mulţi  publi­  ametiescu  reu  de  strigatele  si  vaietaturele  diarialoru   decători  inamovibili  nu  se  pbte  impacâ  de  locu,  si
          cişti  si  alţi  6meni  de  distinctiune,  intre  carii  fusese   de  oppositiune,  iau  de  moneta  buna  totu  ce  scriu   candu  nu  vede  schimbări,  se  tiene  cu  totulu  nefe-
          si  Ioanu  Eliadu  in  anii  din  urma  ai  vieţii  sale.   acestea,  si  asia  se  ingrijescu  preste  mesura  de  sbrtea   ricitu.  Acbsta  dorintia  perpetua  de  schimbări  este
          Dbra  acesta  nu  e  vreunu  lucru  nou.  Romaniloru   acestei  tieri.  In  acelasiu  tempu  inse  audi  pe  cei   in  sângele  lui.  Barbati  câ  Cogalniceanu,  câ  Epu-
          din  Munteni’a  si  Moldov'a  nici-decumu  si  nici-odata   de  aici  dicundu:  „Mature’si  fia  care  la  usi’asa;  se   reanu  si  alţii  cunoscu  de  minune  pe  acestu  poporu,
          nu  le-a  placutu  se  se  a m e s t e c e   romanii  din  Tran­  nu  ve  dbra  pe  voi  capulu   n o s t r u .   Noi  ne  cer-  fbrte  desteptu  dela  natura,  dbra  passionatu  pentru
          silvania  si  Ungaria  in  afacerile  loru;  bine  se  de-   tamu,  noi  brasi  ne  impacamu;  asia  suntemu  dedaţi   prefaceri  continue.  Ambii  acei  barbati  suntu  des-
          fînimu:  se  se  a m e s t e c e ,   bra  nu  numai  se  se  in-   din  vbcuri,  bra  parol’a  gubernului  de  astadi  prin   poti  născuţi  si  crescuţi,  ceea  ce  au  probatu  totn-
          teressedie,  se  publice  lucrurile  in  modu  obiectivu,   cuventulu  s t a b i l i t a t e   nu  e  nici-decumu  de  gu-   deauna  de  cate-oTri  au  fostu  in  ministeriu,  si  dbca
          fara  a  cumpăni  la  vreo  partita  sbu  la  alt’a,  se  le   stulu  nostru.  Traditiunile  nbstre  secularie,  educa-   dnii  Florescu  et  Catargiu  au  intru  nimicu  a  versâ
          doriasca  binele  din  totu  sufletulu,  dbra  nu  se  mi’ti   tiunea  nbstra,  temperamentulu  nostru  influentiatu  si   sânge  pe  comptulu  propriu,  apoi  dnii  Cogalniceanu
          dascalbsca  pe  domnu,  pe  ministeriu,  pe  albi,  alba­  de  clim’a  tierei,  in  fine  ideile  beute  din  Franci’a,   si  Epureanu  inca  nu  s’au  infioratu  nici-odata  de
          ştrii,  roşii,  galbini,  câ  nu  sciu  ce  profeţi  jidovesci   t6te  acestea  considerate  la  unu  locu  ne  făcu  câ  se   versarea  sângelui  omenescu.  Cu  tbte  acestea,  po­
          cu  jeremiadele  loru  cele  pessimistice,  pline  de  fan­  avemu  horrbre  de  s t a b i l i t a t e .   In  a.  1866  ne   porului  din  classile  superiori  si  midiulocii  ii  place
          tasia,  atunci,  candu  dăscălii  nu  se  afla  la  faci’a   obligaramu  câ  din  capritiu  la  ceea  ce  este  in  con­  fbrte  multu  spectacolulu  acesta  de  gladiatori  pe
          locului,  sbu  ca  d 6ra  nici  n’au  vediutu  Romani'a  in   tra  educatiunei  si  a  traditiuniloru  nbstre.  Nu   terrenulu  politicu,  si  se  nu  credeţi,  ca  unii  s’ar*
          vibti’a  loru,  ori-ca  au  vediut’o  câ  in  fuga,  in  trb-   vremu  noi  câ  se  prindă  radecini  afunde  nici  unu   bucură  de  sympathii  mai  mari  câ  ceilalţi;  passiu-
          catu;  sbu  tocma  de  si  petrecu  in  ea,  dâra  nu  se   regimu,  fia  acela  catu  de  bunn.  Consuli  pe  unu   nea  bste,  câ  se-i  vbdia  iuptandu  si  trantindu-se
          întorcu  nici-odata  in  cercurile  acelea  ale  societatiei,   anu,  imperatori  pe  10—15  ani,  domni  pe  6—7   unii  pe  alţii,  sciţi,  câ  iutr’unu  amphitheatru  ori
          de  unde  se  pbta  trage  informatiuni  adeverate  si   ani,  miniştrii  câ  de  ocasiune,  acestea  suntu  tradi­  circu.  Roşii  striga  in  contra  Albiloru:  Ministeriu
          exacte,  n’au  a  face  cu  nici  unulu  din  acei  barbati   tiunile  nbstre  secularie.  Parentii  si  protoparentii   de  nbpte,  pusu  de  Bismark.  Apoi,  ca  si  ministe-
          de  stătu,  carii  ar’  fi  in  stare,  ar’  avb  si  vbia  (dbca   nostrii  candu  n’au  potutu  departâ  ei  cu  poterile   riulu  dela  1866  a  esitu  din  intunereculu  noptiei
          o  ar’  avea),  câ  se  lege  de  nasulu  ori  si  cui  secre­  loru  pe  Domnu,  au  mersu  pe  la  staturile  vecine  si   din 11/23 Februariu. Destronarea lui Al. Ghica
          tele  statului;  pentru-ca  nu  trebue  se  uitamu,  ca   au  cerutu  ajutoriu  in  contra  lui.  Pe  acbsta  cale
          statulu  României  inca  -si  are  secretele  sale,  miste-   am  cadiutu  si  sub  iataganulu  turcescu.  In  a.  1834   *)  Despre  acea  conspiratiune  spurcata  si  des­
                                                                                                                        pre  revoltele  dela  Brail’a  se  afla  destule  urme  in
          riale  sale,  care  date  pe  facia,  l’ar’  compromitte  in-   castigafamu  domni  puşi  pe  v i b t i a ;   dbra  unde  se   diariale  aceloru  ani.  Vedi  „Allg.  Ztg.*,  „Siebenb.
          fricosiatu, câ si pe ori care altu stătu din lume.     potemu  noi  suferi  „unu  jugu  câ  acela ,   domnu  pe Wochenblatt,“ „Gazet’a Trans,* s. a.
                                                                                                         6
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22