Page 18 - 1875-08

s’a facutu nâptea; candidarea lui Cusa in Iassi fu­ tunci camer’a dela 1875 va avâ se decidă, dâca primi comand’a Nedjib Pasia preste trupe in Her-
sese resultatulu consultariloru secrete dintr’o n 6pte acestu stătu uugurescu mai are se esiste sâu nu, tiegovin’a, cari se voru imulti pana la 60 mii;
inse dâca versarea de sânge nu se va curmâ cu-
intrâga. Cine vreodată a distinsu in tempuri cri­ ca-ci esistenti’a lui este condiţionată dela resâlverea
rundu, atunci poterile nordice voru face passi pen­
tice intre 6rele de n 6pte si ârele de di? Si care fericita a cestiuniloru financiali si de administratiune
tru paciuire, cum voru aflâ cu cale.
generalu se va genâ de operaţiuni nocturne numai publica, fora de a caroru regulare si consolidare Min. Serbiei si a datu demissiunea in 16
de târna câ se nu’i invente si applice cineva titlulu statulu ungurescu nu va potâ se esiste, nu va Augustu facia cu alegerile in Scupcina si impre-
de generalu de n 6pte? In Angli’a cele mai interes- potâ se dureze." giurarile cele critice.
sante siedintie parlamentarie se tienu nâptea, une­ Camer’a este deci in ajunu de a se deschide,
„Eta o telegrama pe care o gasimu in mai
ori pana la 2 âre după miediulu noptiei. si cu tâte aceste „Pester Lloyd" consacra articli
multe diurnale francese:
Omenii inse in acesta tiâra au multu spiritu mari si grei alegeriloru de deputaţi, cari se făcu
„ L o n d r ’ a 2 Augustu. — Diariulu „Observer"
satiricu si sarcasticu, de care le place a se folosi inca prin unele locuri ale Ungariei si Transilvaniei.
anuntia, ca Itali’a voiesce a inehiâ directu cu Ro­
in contra adversariloru, cu profusiune si adesea O asemene alegere are se se faca si la Sabesiu,
mani’a unu tractatu de comerciu, fora a cere sac-
pana la absurditate; âra romanii de pe airea, ne- unde romanii alegutori, conduşi de cine scie ce cele­
tiunea Porţii."
cunoscatori de situatiune, le iau tâte din partea brităţi politice inca necunoscute, au decisu se participe
Eta. francamente, propunere de Stătu catra
seri6sa. la alegere? Conclusulu luatu de romanii |de acolo
Stătu.
Glrigorie Ghica dela Moldov’a fusese si câ in acestu respectu, a facutu mare bucuria in castrele
Nu mai este indoiâla, ca demnulu si patrio-
omu, si câ domnu fârte bunu. Nu le placea, ca adversariloru, ca-ci numitulu diurnalu lu saluta ast-
tulu aginte diploraaticu romanu la Rom’a, C. E-
erâ dreptu. Aristides justus erat. Ilu lasara sa- feliu: „Cu acestu conclusu s’a facutu prim’a spăr­
sarcu, a sciutu se lucreze in Itali’a pe langa gu-
racu si ’lu adusera la desperatiune, in catu se in- tură in murii chinesici ai politicei de passivitate a
vernulu si suveranulu italianu, cum se fia bine lă­
puscâ *). Romaniloru transilvani si noi salutamu acestu faptu murită cestiunea suveranităţii romane.
Dela 1854 pana la pacea de Parisu nimeni cu deplina multiumire. Inceputulu micu si neba- Domnulu Esarcu, care lucrează la Vaticanu
nu a lucratu cu zelulu si perseveranti’a lui Grig. gatu in seama alu unei acţiuni pâte se duca la
pentru istori’a patriei sale precum a lucratu si in
Ghica pentru unirea principateloru si consolidarea unu triumfu completu. Totu inceputulu e greu. archivele Veneţiei, lucrează cu anima de romanu si
nationalitatei romane. Cu t 6te aceste elu fh sacri- D’ocamdata numai atat’a se recere, câ romanii
cu sciintia de omu invetiatu in giurulu guvernului
ficatu. Pentru ce? Si pe Barbu Catargiu din ce din Transilvani’» se incâpa a-si recunâsce propriele
italianu, pentru drepturile patriei sale.
causa ’lu inpuscara diu’a mare? interesse, apoi in scurtu tempu se voru luminâ si Speramu, ca primulu tractatu ce vomu incheiâ
„Trădători de patria si de naţiune." Acâsta capetele celoru cuprinşi de fantasmagorii întunecate." cu Itali’a, va fi subscrisu de suveranii ambeloru
incriminare insultatâria- au ajunsu si aici de cativa Astfeliu saluta si apretiâza numit’a foia pasulu State, sub ale caroru auguste semnaturi se va pune
ani incâce, câ de moda si f 6rte eftina, incatu acuma romaniloru din Sabesiu, cari au spartu solidaritatea semnatur’a d-lui Esarcu a l a t u r i , âr’ nu s u b

si ştrengarii de pe strate -si arrâga unu dreptu la naţionale tocmai candu ea începuse a inspirâ respectu semnatur’a d-lui Minghetti.
pronuntiarea ei. Ye mai aduceţi bine aminte, ca si chiaru ingrigire contrariloru seculari. Noi inca Noi speramu multu dela intelligenti’a si pa-
chiaru si pe Cusa -lu inferaseră de tradatoriu cu vomu sci apretiâ acestu pasu după ce i vomu cu- triotismulu d-lui Esarcu, aginte alu României in
obrăznicia ne mai audita, numai câ se-lu p 6ta re- nâsce profunditatea politica si scopulu ce a voitu Itali’a si amicu alu nostru.
sturnâ. Ilu calcara in capu de nâpte, ii confiscara se-lu aj ungă.
Federalistii din Boemi’a inca se folosescu de Activitatea naturale si intelligiute pe care o
t6te actele si correspondentiele secrete, le cercetară desfasiurâ in patri’a sa, a facutu se simtimu, ca se
complicatiunile escate intre dualisti. Dilele trecute
cu anulu intregu si remasera cu nasulu lungu catu desfasiura acum in Itali’a totu in acelu scopu in
aparh o brosiura sub titlulu „Federalismulu in lup-
unu crastavete bulgarescu. Veniră Bratenii in ca care se desfasiurâ si in Romani’a.
t’a partiteloru austriaco," alu cărei auctoru este
pulu meseloru. Pana in diu’a de astadi le striga, De candu este d. Esarcu in Itali’a, press’a
contele Leo Thun, fostu ministru de culte in tem-
ca au voitu se vendia tiâr’a la jidovi si la Strouss- italiana, publicatiunile italiano, guvernulu italianu
pulu absolutismului. D-lu Leo Thun combate in
berg, prin urmare la prussaci. Si astadi? „Se vende recunoscu legalmente pe Romani’a adeverata fiica a
brosiur’a. sa tota desvoltarea constitntionalismului in
totu," nu a mai remasu nici cenusi’a in vatr’a pro Italiei si dâmna de mam’a ei.
+<\ «tranfuln auii.ip.il alu linfiTlirilorU.
x /irnnt.njn aTJit.ir.ii am unt?uriioru.
anuali dela câte cinci, diece, douedieci pana la nâga esistinti a de areptu a diplomei inaugurale, ““““““ ‘ u . xi.j.: «fnuuul O tk u.
cate una suta de mii galbini, si carii subscriu in a legiloru de impacatiune si a toturoru dispusetiu Gioia. Meşteri in tâte industriele si colonii de lu­
optu dile la imprumutulu municipale alu capitalei niloru constituţionali sancţionate de monarchu, si cratori italieni, zidari si altele, le gasimu pana prin
preste 41 miliâne de franci. sustiene numai diplom’a din Octobre, prin care se Sinai’a.
Cincisprediece ani de candu miniştrii vinu si promite solemnu recunoscerea autonomiei toturoru „Trompet’a Oarpatiloru" -si implinesee detori’a,
miniştrii rnergu; iam vediutu pe toti, dâra niciunu tiereloru. Federalistii nu cunoacu numirile de Au­ aducundu omagiele ei d. Esarcu, aginte diplomaticu
tradatoriu nu am cunoscutu intre ei; âra in catu stria ungurâsca, de Ois- si Translaitani, ci cunoscu alu României in Rom’a." C. B. „Tr. Carp,
pentru zelulu patriotismului, unu Vas. Boierescu, numai imperiulu Austri’a asia cum erâ la 1811.
unu G. Cantacusinu, unu Th. Rosetti s. c. 1» n’au Dreptu aceea ei nu potu intrâ in senatulu Jftespţmsu la o calomnia*
se schimbe cu nici-unulu din rivalii loru. Am ve­ imperialu, ca-ci victori’a ce eventualminte ar repor­ In unulu din diurnalele de Vien’a aparh dilele
diutu miniştrii leneşi, am cunoscutu si cate unulu ta-o acolo, ar fi pentru dinsii cea mai mare neno­ trecute unu articlu, in care intre multe altele, re-
ignorantu si pe altulu plinu de vanitate, comittendu rocire, atunci ar’ perde aceea ce formâza inca „valâ- feritârie la falfairea de odiniâra a flamureloru au­
errori cu carulu; dâra tocma pentru acâsta s’au si rea politica a Austriei." striaco in capitalea României si de alungulu Dunării
schimbatu asia desu, bunaâra câ in Constantinopole, Manifestatiunile austriaciloru contra pretensiuni- de diosu, se mai vorbi si despre coragiulu Romanului
câ in Vien’a si in Budapesta. Cu tâte acestea loru .unguresci iau dimensiuni totu mai mari. Depu- in genere, si in specie despre virtutea soldatului
schimbări de domnii si de ministeriuri, Romani’a tatulu Dr. B a z a n t, facundu alegatoriloru sei din romanu. Neamtiulu scriitoriu, nu scimu din ce
face in acelasiu periodu de tempu progrease rela­ Moravi’a unu reportu despre activitatea si atitudinea indemnu, a voitu, se vede, a aretâ celoru ce nu
tive multu mai solide si mai frumâse decatu spre sa, veni a se pronunciâ si despre relatiuniie dua- cunoscu pre romani decatu numai după nume, ca
ex. Ungari’a ori Galiti’a. Se nu uitamu inse, ca listice si dise intre altele: „Dâca Ungari’a se pro- acelu poporu dela Dunarea de diosu si din sinulu
turcii au esitu din Romani’a numai dela pacea de vâca la slabitiunea si nepotinti’a sa de a suportâ Oarpatiloru, ce pârta numele de poporu romanu
Adrianopole, adeca de 46 ani, âra' din Ungari’a au greutatea bugetului militariu, atunci i-asiu da sva- si-si deriva originea dela bellicosulu bravulu si
esitu mai multu câ de 170 de ani. Celu care tulu, câ se renuncie la plăcerea de a duce rolu de odata de tâta lumea temutulu poporu alu vechiloru
vrea se judece dreptu despre mersulu civilisatiunei stătu independinte, si se se reintârca câ provincia Romani, acelu poporu ar fi timidu, lasiu si fora
in Romani’a, se trâca mai antaiu Dunarea, se modesta in cadrulu monarchiei. Preste totu starea leacu de coragiu,
mârga pana in munţii Balcanu si spre marea adri- lucruriloru in Ungari’a probâza, ca ea n’are poterea La acestu articlu respunse generalulu romanu
atica, scurtu, se cunâsca mai antaiu starea Turciei de a esiste câ stătu de sine statatoriu. Pentru George G h i c a cu o obiectivitate si demnitatp, ce
europene, apoi se vorbâsca. (Va urmâ). aceea trebue se marturisimu, ca dualismulu in for- face onâre nu numai generalului romanu, ci si in­
m’a sa actuale nu pâte se mai dureze." tregu poporului romanu si pentru aceea merita a
fi cunoscutu in lineamentele sale essentiall si de
Hrasiovas, 18 Augustu st. n. 1875. — Insui'6ctiunea din Eertiegovin’a, departe de
a se nadusf, se totu mai latiesce, ca-ce au arme, catra publiculu cetitoriu alu acestui diurnalu.
De!a e&ffier’a ungurâsca, ce se va deschide in 28 j Domnulu p r i n c i p e G h i c a iea cu acâsta
munitiune si li se tramitu bani din tâte provinciele
1. c. se astâpta resâlverea celoru mai vitali cestiuni : si orasiele slave vecine dela comitetele de acţiune, ocasiune in aperare si pre turci, cari inca nu scapa
pentru ideea de stătu ungurescu. Dâca camer’a anume si din Serbi’a cu miile de galbini. Bulga­ neinsultati de neamtiulu malitiosu si nerusinatu.
dela 1867 — dicu foile maghiare — a avutu se, rii inca se afla provocaţi a se resculâ; âr’ in Bos- D sa dice deci in respunsulu seu, ca asememarea
decidă asupra întrebării, ca âre Ungari’a are dreptu ni’a, in 16 a proruptu revolt’a, asaltandu insurgen­ Turciei cu unu omu morbosu se datâza dela irnpe-
ţii cas’a de vigilia la Jochevo ai omorendu 2 turci
sâu nu se devină stătu liberu si independentu, a­ ratorele rusescu Nicolae, si astadi suntu mulţi, cari
luara armele. Bochesii dalmatini si montenegrenii
făcu causa comuna cu insurgenţii, cu cari toti sla­ recitâza aceste cuvinte fora se cugete, ca chiaru si
*) In 26 Augustu 1857 in castellulu M â e , vii se afla in solidaria comunicatiune. Turcii au celu mai sanetosu omu trebue se se bolnavâşcî»,,
aprâpe de Melun in Franci’a. la 35 mii armata, inse flamenda si prăpădită. Acum candu vede mulţime de mediei nechiamati iu giurulu