Page 19 - 1875-08

seu, asteptandu, câ se-si dâ sufletulu, spre a se tarea literaturei unui poporu. Tâte poporale ajunse pucinu in Translaitani’a, si acâsta din motive, ce
imparti di pre averea lui. Acest’a este scopulu si la cunoscienti’a acestui adeveru si petrunse de vir­ nu voiescu se-le insiru aci. Bene ar’ fi, candu s’ar’
speranti’a multoru vrasmasi ai turciloru, inse ei făcu tutea recunoscientiei, nu neglegu nece una ocasiune tramite cate unulu si la universitatea de Bucuresci.
fara a-si manifestă gratitudinea catra adeveratii Terminu aceste modeste observatiuni nutrindu-
socotel’a fora birtasiu, pentru cele mai multe popâre,
apostoli promotori ai literaturei si culturei. De me cu buna sperantia, ca On. publicu si resp.
ce se tienu mediatu sâu inmediatu de Turci’», intie- aceea vedemu la naţiunile inaintate, câ barbatii, membrii adunaţi la Reginu le voru apretiâ si con­
legu insemnetatea acestei glume; bulgarii si romanii meritaţi pentru literatur’a loru, nu numai ocupa sideră cu acelu interesu, ce trebuesce se-lu posiâda
ba chiaru si grecii cei neimpacati suntu convinşi, t6te posturele cele mai onorifice dela diferitele adeveratii regeneratori ai românismului.
ca o rescâla contra Turciei ar servi numai interes- reuniuni, associatiuni si academii pentru litere si Se ne revedemu la Reginn! 11 P............................
seloru străine. — Neamtiulu insultatoriu ar’ fi voitu cultura, dâr’ suntu remuneraţi cu ajutoriuri mate­
riale si diferite premia. Nâua Romaniloru din
bucurosu se vâda si pre r o m a n i partecipandu la
Austri’a iu genere ne lipsesce posibilitatea de a ni
rescol’a din Erzegovin’a, inse, dâca ei nu făcu De sub c e t a t e a G - u r g h i u l u i . „Roma-
remunerâ celu pucinu pre cei mai eminenţi literaţi,
acâst’a, nu urmâza, ca le lipsesce coragiulu, ci ur­ ca-ce ne lipseacu fundatiuni pentru astfeliu de sco­ nulu tace si face," dice unu proverbiu vechiu roma-
mâza ca nu voru se sc 6ta cu manele loru castanele puri, ne lipsesce budgetulu. Din budgetulu statu­ nescu. Dâca acestu proverbiu prea caracteristicu
s’ar’ observă din partea nâstra, credu, ca cele mai
din focu pentru alţii, romanii nu voru trece nici­ lui gusta mulţi remuneratiuni, numai Romanii nu, multe rele, ce le induramu, ar’ fi delaturate.
odată Dunarea in contra Turciei, spre a face ser- deşi, vai d 6mne! multu mai contribuescu si ei. Si Dâr’, dorere! acâst’a nu se observa, nu, ci
dâca noi nu avemu fundatiuni din care se premia-
vitia interesseloru străine. Insurgenţii din Erzego­ indata ce ne plesnesce vre-o idea salutari» in mente,
mu ostenelele eminentiloru noştri literaţi, dâca nu
vin’a, fia ei ajutati de montenegri'ni si chiaru si de avemu budgetu, din care sei potemu remunerâ pre­ fora de a o pune in lucrare, fora a cugetă de mo­
şerbi, se voru convinge in curendu, ca s’au apucatu cum a facutu camer’a României cu d-lu Hasdeu, — dalitatea ducerei in deplinire, fora a ne ingrigl de­
de unu lucru, pre care nu-lu voru potâ duce la nu ne restâ altu medilocu de a ni manifestă si noi spre individi abti si midiulâce torespundietârie, o
unu bunu finitu. Dela Petru celu mare incâce stim’a si recunoscienti’a catra acei barbati, decatu bucinamu in lumea larga, opinandu, ca cu acâst’a
sei punemu baremu in posturile cele mai onorifice am facutu unu mare servitiu natiunei, o amu sea-
Russi’a cea poternica a indreptatu de mai multe ori patu de reulu ce o apasa in respectulu ideei nâstre.
ce le avemu in caus’a culturei si literaturei naţio­
armate formidabili si bine disciplinate contra omului Fia-mi permisu a aserâ, ca acâst’a nu pdte
nale, ca ci li se cuvinu primo loco.
morbosu, si totuşi nu i-a potutu frânge cerbicea... se stâ, nu, ca cu acâst'a nu facemu servitiu natiu­
Aceste suntu vederile mele pre scurtu ce le
Ce se atinge de coragiulu Romaniloru, istori’a Ro­ recomandu apretiarei 0. publicu si respective mem- nei, ma tocma -i stricamu ai servitiulu -lu facemu
mâniei pâte se convingă pre calomniatori, ca popo- briloru. associatiunei transilvane la procederea ale- contrariloru noştri seculari, cari totu-deaun’a se
rulu romanu in decurse de secuii a resiatitu âr- gerei de presiedente a Associatiunei. Barbati in- opintescu a ne strică si discreditâ in antea lumei.
deloru turcesci si ca pamentulu romanescu n’a fostu vescuti cu atributele enarate avemu si noi Transil­ Mulţi suntu, cari in o lingura de apa ne ar’
vănenii, lauda ceriului! dâr’ avemu inai multu. stinge, numai se ne pâta.
nici-odata sub domni’a turcâsca, precandu in multe
avemu pre Nestorulu limbei si literaturei nâstre Se remanemu dâra credintiosi vechiului nostru
orasie si fortaretie ale Ungariei flamurele semilunei
ince in viâtia. Mulţi p 6te au si uitatu de acelu proverbiu „Romanulu tace si face," se nu bucinamu
au falfaitu mai multu tempu, ba Ungari’» intrâga veteranu modestu, ce traiesce o viâtia retrasa si de ideele nâstre in ainte do realisare. Se lucrarau,
a gemutu o diumetate de seclu sub jugulu turcescu dicata numai limbei, ce ni-a regeneratu-o si litera­ unii pre o cale, alţii pre alta, dâra in meritu toti
si apoi ce e si mai multu, Yien’a, falnic’a Yiena turei ce o cultiva cu tâte fortiele unui caruntitu se convenimu, âra meritulu se fia prosperarea na­
nu potu se scape din ghiarele turcului, până ce o vengiosu. Se ne aducemu a mente de elu pana tiunei.
ce se afla in viâtia, sei procuramu baremu atata Cu acâst’a nu vreu decatu se dau espresiune
scapă bravulu rege alu Poloniei, Sobieski. Si care
bucuria onorandulu cu postulu de presiedente alu unei păreri, carea este si a mea si inca a rnulto-
fit multiumit’a pentru acâsta binefacere? împărţi­
Associatiunei care bucuria inse credu nu o va aflâ r’a. Atata amu politisatu si politisamu, catu ne
rea Poloniei . . . in postulu câ atare, ci in stim’a, veneratiunea si dâra capulu de atata politica. Da, amu politisatu,
Dâr articlulu neamtiului mai vorbesce si de recunoscienti’a conationaliloru sei ce i-aru manifesta-o dâr’ n’amu politisatu bene, ca pre candu ne cuge-
annessiuni. Cu privire la acâsta dorintia generalulu prin acea onâre. tamu a fi mai aprâpe de scopu, ne amu datu de
romanu dice, ca istori’a lumii este tribunalulu lumii Punendu in fruntea Associatiunei nâstre pre golu; âra armele contrariului suntu cu dâue tai-
Austri’a se bage bine de seama, câ se nu caute si parentele limbei nâstre, argumentamu la lume, ca siuri si numai decatu ne taiâ firulu politicei si apoi,
ne scimu stimă si iubi barbatii meritaţi pentru aflandu-ne in mai mare reu, de cum eramu, dicemu:
se gasâsca in Romani’a aceea ce a cautatu si afiatu
literatura, ne acimu iubi limb'a si literatur’a nâstra nâ vedi, ca asia ar’ fi trebuitu. Si apoi mai totu
in Itali’a, ca-ce caracterele si simpathiele ambeloru si ca suntemu conscii de o naţiune cu vietia si deauna numai cu aceea ne mangaiamu, ca asia ar’
acestoru naţiuni suntu cam identice, cu acea singura viitoriu. Poporale culte ne voru laudă acâsta vir­ fi trebuitu, tocma din acestu motivu dice armea­
esceptiune numai, ca Austri’a are dejâ in corpulu tute, âr’ generatiunile urmatârie a voru glorifică. n u l u i „Dâmue da-mi mentea romanului cea de pe
seu milliâne de romani, cari potu formâ cu toti Istori’a va vorbi odata cu multa mundria de'spre urma."
romanii unu eiementu compactu si tare. Oparftl. Meritele si numele seu se va recită Romanulu e fârte istetiu, la ori-cine e in
de copii de scdla; Romanimea intrâga lu va adoră stare a dă consiliale cele mai bune ai numai sie-si
si pune intre cei mai mari apostoli ai Românismu­ sa nu fia in stare a-si dă unu consiliu sanetosn?
mergema Ia fteglma! lui, in o cununa cu Sincai, Klein, Maioru si Eliade. E lucru frumosu si lăudabila, candu se potu
Totu istori’a inse, conformu missiunei sale, nu va intielege âmenii intre sene. E lucru mai frumosu
Comitetulu Associatiunei Trane a statoritu intrelasâ totu odata de a aminti si de gratitudinea
tienerea adunarei generale ordinarie din estu anu si recunoscienti’a contemporaniloru sei. Se tienemu si mai lăudabile, candu fiii unei naţiuni se potu
pre 29 Augustu 1875 la Reginulu sasescu. Se contu de istoria si de verdictulu seu. Se ne ferimu intielege intre sene. Romanii se si intielegu intre
vorbesce, ca acâsta adunare va fi un’a din cele câ se nu ne timbrâZe in antea posteritatiei si a sene si nu prea. Romanii au acea datina, ca toti
mai frecuentate, si in adeveru nemicu mai de doritu lumei de ingrat!. ar’ voi se fia conducători, toti se duca rol’a. Lucru
decatu acâst’a. Pentru noi Romanii d’in Tran­ Unulu dintre cele mai interessante obiecte, ce prea frumosu, fia ori-cine conducatoriu, inse numai
in cerculu seu de activitate, si apoi, Dâmne, multe
silvania, ce suntemu benecuventati cu atatu de credu ca voru veni la ordenea dilei, este si caus’a cercuri de activitate suntu, unde unulu fia-care
multe si anguste fericiri de catra regimele sistemei stipendieloru. Scopulu adeveratu alu associatiunei pâte duce rola insemnata, dâra la lucruri, cari nu
actuale, acâsta e mic’a ocasiune de a potâ conveni ce l’a urmatu la crearea stipendieloru, credu, ca nu cadu in sfer’a nâstra, se nu ne opunemu.
si a-ne cunâsoe, cari conveniri au mare influintia a potutu si nu pâte fi altulu, decatu crescerea de
asupra desvoltarei vietiei naţionale din tâte vederile. barbati in toti ramii scientieloru si ai artiloru. Lucrurile delicate, de intielesu comunu, se le
Noi nu avemu adunari politice, n’avemu congresse, lasamu altor’a, cari le pricepu si au vâia a se oc-
n’avemu meetinguri naţionale. Câ Romani nu ni Acestu scopu inse după mene nu-lu va ajunge, cupâ cu ele cu seriositate.
este permisu se portamu politica naţionale, care se decatu numai sub urmatorele conditinni: Pre candu facemu acâst’a se nu-i denuutiamu,
fia adeverata espressiune a vocei poporului, si care 1. Stipendiale se-se formâze asiâ, catu res­ se nu strigamu, ca n’au facutu nimic’a, ca-ce lu­
numai in congresse sân adunari poporale -si pâte pectivii stipendisti se p 6ta reuşi onestu fara câ se crurile de importantia nu se potu duce in depli­
aflâ adeveratulu pronunciamentu. Se-ne ingrigimu fia necessitati a amblâ după alte conditiuni pentru nire intr’unu momentu. Pacienţi’» e cam amara,
dâr’ celu pucinu de inaintarea nostra culturale si essistenti’a loru la studia, cari nu potu decatu se dâr’ folositâria.
literaria cu seriositate si fortie indoite. Se mer- fia impedecatârie si daunâsa pentru studiu. Se-se Disei mai susu se nu bucinamu tâte lucrurile
gemu dâr’ la Reginu!! 1 iâ in consideratiune la formarea loru si loculu, unde nâstre, câ contrarii se nu pâta intrigă in contra
Intre multele si interesantele agende, ce se se tramitu precum si scumpetea vieţii in respecti­ esecutarei acelorâ. Se lucramu neobosiţi, diu’a nâp-
voru pertractâ la adunarea din Reginu va fi si ale­ vele orasie. tea, se fimu in activitate, diu’a nâpte se cugetamu
gerea presiedentelui in loculu multu regretabilului 2. Stipendiale se-se asignâze si asecurâze la midiulâce salutarie pentru a potâ scâte naţiunea
si neuitatului nostru br. L. V. P o p u. Fia-mi aci respectiviloru teneri pentru intregu tempulu studia- din reulu ce o apasa, din miseria, din nescientia,
permisu a face unele modeste observatiuni: Recu- loru, adeca pana la terminarea esameneloru pres­ de a departâ ocasiunile, cari o ducu la sapa de
noseienti’a' este un’a din cele mai eminente virtuti, crise, ca-ci oferinduse d. e. stipendia la facultatea lemnu. lilta terenulu, unde unulu fia-care pâte fi
ce testâza despre caraoterulu si cultur’a unui indi- filosofica numai pentru cursulu de 3 ani, s’a profi- conducatoriu, pâte duce rola insemnata.
vidu. Acestâ si la unu poporu, la una naţiune. tatu fârte pucinu sâu chiaru nemica, de 6race in Numai conducundu se abdicemu de acelu afu-
Unu poporu ce cultiva acfota virtute, manifesta tempulu de trei ani abiâ s’au introdusu respectivii risitu principiu, câ se ne folosimu de ocasiunea de
cele mai pronunciate semne de viâtia si de viitoriu... teneri in studiu, in care tempu nece nu este per­ a ne implâ pung’a pana potemu conduce, câ după
Este mai departe fapta constatata, ca literatur’a misu după lege a depune alte esamene decatu asiâ aceea se potemu trai si terorisâ pe acel’a, din a
unui poporu este celu mai esenţiale factore, este numitele colloquia. Se ne ferimu, se nu ne facemu cărui sudâre ne impluramu pung’a, lasu, caârejna-
fontan’a vitale ce-i promovâza renascerea si inain­ carpaci in seientia, ci măiestrii adeverati, cari sin­ tiunea destui împilatori si trăgători, celu pucinu
tarea si-lu redica la mărire si inmortalitate. Nemene guri numai ne potu face onâre natiunei. noi se nu o amaramu.
dâra nu merita mai multa stima si recunosoientia, Cu privire la tramiterea teneriloru, asiu fi, se Se facemu multe si se vorbimu pucine, se ta-
decatu acei barbati, ce prin munca grea, prin su­ se tramita mai pucini, dâr’ in străinătate, in Fran- cemu acele tâte, cari nu-su de nasulu contrariu­
dori si sacrificia multe lucra dî si nâpte la inain­ ci’a, Belgiu, Q-ermani’a, Itali’a Elveti’a sâu celu lui; dâra