Page 2 - 1875-08
P. 2

lepte  si  vigor 6se  in  contra  lui.  Intre  alte  mesuri   sitate  de  banca  naţionale  propria  nu  numai  din   „ R e s o l u t i u n e :   Subscrisii  cetatiani  lasîani,
            vigorâse  noi  nici-odata  nu  vomu  inregistra  acea  sa­  motive  economice,  ci  si  din  motive  politice,  —  si   inspaimentati  de  periculele  ce  amenintia  tidr’a  prin
                                                                                                                          conventiunea  cu  Austri’a,  prin  imprumutulu  de
            tira  de  dreptu  electorale,  care  s’a  exercitatu  pan’   ddca  guvernulu  austriacu  nu  va  spriginf  aceste  ni-
                                                                                                                          63.500,000  franci  in  folosulu  Comp.  BleichrOder
            acilea  cu  ocasiunea  alegeriloru  de  candidaţi.  Nu   suintie  ale  Ungariei,  atunci  guvernulu  ungurescu  va   si  prin  darea  unei  n 6ue  concessiuni  de  cale  ferata
            voiescu  a  memorâ  la  loculu  acesta  resistenti’a  ca-   apelâ  numai  la  ajutoriulu  ungurescu,  va  apelâ  nu­  la  străini,  protestamu  contra  acestora  adeverate  ca-
            piloru  diecesani,  cari  proptiţi  pe  doctrin’a  loru  po-   mai  la  ajutoriulu  legislativei  si  apoi  va  infiintiâ   lamitati  naţionali  si  delegamu  pe  dd.  colonelu  Ia-
            sitiva,  pe  apostolii  loru,  ne  voru  sci  respunde  totu-   banca  naţionale  cu  totului  totu  independinte,  deârace   mandi,  0.  Marzescu,  N.  Ionescu,  princ.  Al.  G-hica,
                                                                                                                          Alex.  Holbanu,  A.  I.  Georgianu,  Gh.  Catargiu,  A.
            deauna:  „Alegeţi  pe  cine  veţi  vrea;  ddra  noi  nu   i  s’au  oferitu  destule  capitaluri  străine  intru  reali-
                                                                                                                          Varnavu  Liteanu  si  V.  Georgianu,  pentrucâ  se  se
            vomu  impune  manile  pe  capulu  nici  unui  individu,   sarea acestei idee.
                                                                                                                          associeze  in  numele  nostru  la  protestarea,  ce  au
            care  nu  a  invetiatu  sub  ochii  noştri,  pe  care  nu   La  tdte  aceste,  diurnalele  nemtiesci  respundu,   pregatitu  totu  pentru  acestu  scopu  cetatianii  din
            l’am  cercetatu  noi  insine,  cu  ann  întregi,  câ  mii,   ca  ungurii  n’au  trebuintia  de  banca  naţionale  si   capital’a  României."  Urmdza  numerdse  subscriptiuni
            cari  portamu  greutatea  respunderei  pentru  toti  in   o  asemene  banca  nice  nu  este  de  nasulu  loru.  —   cu princ. A. Ghica in frunte.
            lumea  acdsta  si  in  cealalta;  dra  ddca  nu  ve  place   Astfeliu  vedemu,  ca  c  o  r  d  ’  a  a  c  d  s  t  ’  a  se  iutinde   Aceste  porniri  iritate  parte  de  fric’a  si  teme­
            asia,  dreclarati  ca  nu  vreţi  se  sciţi  de  hyerarchia,   totu  mai  tare,  pana  ce  in  fine  va  trebi  1 '  se  se   rea  de  pericule  pentru  naţionalitate  la  unii,  parte
                                                                                                                          exploatate  si  folosite  de  alţii  pentru  scopuri  de
            si  atunci  puneti-ve  voi  insive  rabini,  hahami  si   rampa,  inse  candu  se  va  rumpe,  pre  cine  va  plesni
                                                                                                                          partita,  prefăcură  situatiunea  in  Romani’a  intr’o
            Schachteri,  de  carii  ve  voru  placd."  Cum  diseiu,   preste ochi? —
                                                                                                                          mare  de  agitaţiuni,  cari  potu  casiunâ  si  urmarf  ne-
                                r
            acesta  este  curatu  t db’a  episcopiloru  câ  se-si  apere   Ddr  ddca  unguri  au  socoteli  cu  fraţii  loru,  de   precalculate. —
            dreptulu  loru.  Noi  inse  avemu  alte  raţiuni  f  6rte  crace,  cu  nemţii,  atunci  ce  voru  fi  avendu  ei  bre
                                                                                                                               M.  S.  Domnitoriulu  cu  Dbmn’a  a  calatoritu  in
            grave,  câ  se  ne  invoimu  cu  mărginirea  dreptului   si  cu  noi,  cu  supusii  loru?  Ddca  nemţii  i  supera   8 Iuliu la Sinai’a, pentru catuva tempu de odihna.
            electorale  p r i n    c a n d i d a t i u n e ,   pentru  câ  asia,  si  i  necasiescu,  pentru  ce   6re  voru  ei  a-si  versâ   Dela  R  a  g  u  s  a  se  telegrafdza,  ca  in  23  Iuliu
            prin  una  singura  lovitura  se  curmamu  dintr’odata,   veninulu  si  necasulu  asupra  nbstra?  Cugeta  ei  d 6ra,  trupele  turcesci  atacara  pre  insurgenţii  din  Erzego-
            ori-ce  incercare  streina  de  a  se  amestecâ  in  aface­  ca  avemu  mai  mari  simpatii  catra  nemţi,  decatu  catra   vin’a  la  Nevesinea.  Aici  se  incinse  o  lupta  cerbi-
            rile  n6stre  religi6se.  Pana  candu  adeca  se  ne  im­  dinsii si pentru aceea ne ondra cu injuiiele loru?  c6sa;  din  ambele  parti  remasera  mulţi  morţi  pre
                                                                                                                          campulu de lupta.
            pună  alţii  pe  pastoriulu  sufletescu,  prin  ale  cer  ui   Din  încidentulu,  ca  generalulu  in  pensiune
                                                                                                                               In  24  Iuliu  se  incinse  alta  lupta  la  Dobra,
            mani  primimu  baptismulu,  mirulu,  s.  cuminecaţi’-»,   T r a i a n u D o d a ,   cu  ocasiunea  alegerii  sale  de   care  dură  tdta  diu’a.  Turcii  aprinseră  satulu  Go-
            ungerea  de  pre  urma,  cununile  pe  capu  si  ca-e  ne   deputatu,  a  esclamatu  dimpreună  cu  alegutorii  sei   riti’a.
            citesce evangeli’a lui Lazaru la grâpa?!               din  comitatulu  Severinului  „se  traidsca  imperatorele   Suditii  austriaci  in  provinciole  turcesci  suntu
                                 (Va u r m â . )                   si  armat’a,"  ungurii   a ’au  apucatu  de  acestu  bravu   espusi  la  t 6te  atacurile,  pentru  aceea  Austri’a  a
                                                                   si  celebru  barbatu  alu  natiun"  romane  nu  numai   tramisu mai multe trupe la confinie.
                                                                   a-lu  incarcâ  cu  totu  feliulu  de  insulte  si  injurie   In  F r a n c i ’ a ,   după  o  lupta  ferbinte  in  ca­
                                      Krasiovu, 29 Iuliu st. n. 1875.
                                                                   necalificabile,  ci  ei  pretindu  acum  dela  procororulu   mera  se  primiră  actele  constituţionali  si  legea  de
                 Unele  foi  maghiare  respandira  faim’a,  ca  nu   de  stătu,  câ  se  faca  paşii  necessari  intru  pedepsirea   alegere  si  pentru  senatu.  Adunarea  dela  Versaille
            numai  ministrulu  de  justiţia  Bela  Perczel  a  r e  de  generalului  Doda,  care  trebue  se  scia,  ca  Ungari’a   se va prorogă in 4/8 si in 4 Noembre se va readună.
            cugetu  a-si  da  demissiunea,  ci  si  siefulu  cabinetului   câ  atare  nu  cun 6sce  imperatn,  nice  armata  austriaca.   Archiducele  A l b r e c h t ,   terminandu  cur’a  la
                                                                                                                          Treport,  fh  primitu  cu  căldură  de  maresialulu  si
            actualu  Bela  Wenkheim  cugeta  a  se  retrage  din   Ei  tienu  pre  genera  lutu  Doda  de  unu  agitatoriu  si
                                                                                                                          capulu  republicei  Mac-Mahon  in  Parisu  si  au  visi-
            gloriosulu  locu  re  occupa.  Si  nu  este  mirare,  ddca   reactionariu  si  câ  se  scape  comitatulu  Severinului,   tatu  împreuna  forturile,  fiindu  onoratu  si  cu  prandiu
                                       ;
            se  respandesce  asemene  fa ma  despre  actualulu  mi­  respective  acea  parte  a  confinieloru  militari  provin-   mare diplomaticu. —-
            nistru  presiedente,  care  pre  langa  aceea,  ca  nu  p 6te  cialisate  de  sub  influinti’a  acestui  domnu  generalu,   Din London citimu urmatoriulu telegramu of.
            consemti  cu  tdte  ideele,  principiale  si  planurile  m.   ei  tindu  a-lu  alungă  din  sinulu  parintiloru  patriei,   L o n d r a , 2 7   Iuliu.  —  Spre  respunsu  la  in-
            Tisza,  ddr  trebue  se  se  fi  saturatu  dejâ  si  de  in-   câ  elu  se  nu  mai  aiba  ocasiune  a  se  intrepune   terpelatiunea  lordului  Stratheden  asupra  conventiu-
            gerinti’a  tiszaiana  in  afaceri'e  si  drepturile  sale  de   pentru  drepturile  si  libertăţile  poporului  romanu.   nei  de  comerciu  austro-romana,  Derby  declara,  ca
            primu-miuistru.  Tdta  lumea  scie,  ca  in  forma     Ei  ar  voi  bucurosu  se  bage  maghiarismulu  in  con-   nu  crede,  ca  Romani’a  va  face  in  timpii  de  facia
                                                                                                                          încercări  pentru  a  obtiend  independinti’a.  Garanti’a
            Wenkheim  este  capulu  cabinetului  actualu,  inse  totu-   finiele  militari,  inse  vedu  ca  in  fruntea  românismu­  poteriloru  constitue  singura  existinti’a  României.  —
            odata  scie  si  aceea,  ca  in  fapta  Tisza  conduce  si   lui  de  acolo  se  afla  unu  generalu,  facia  de  care   Stratheden  retragundu  apoi  antai’a  parte  a  motiuneî
            dirige  destinele  statului  ungurescu.  Astfeliu  d-lui   tendintiele  maghiare  nu  potu  străbate  si  nu  potu   sale,  mantiene  partea,  care  exprimă  regretulu,  ca  in-
            baronu  Wenkheim,  care  pre  laDga  principiale  si   ocupă  nice  o  palma  de  locu,  apoi  afara  de  acdst’a   chiarea  conventiunei  austro-romana  nu  a  fostu  im*
            părerile  sale  proprie  trebue  se  mai  aiba  si  ambiţiu­  mai  esiste  si  acea  neplăcută  impregiurare  pentru   pedicata  sdu  intardiata.  —  Lord  Gairus  propune
                                                                                                                          in  urma  chestiunea  prealabila  si  Camer’a  decide  a
            nea  sa  de  barbatu  de  stătu,  nr  romane  alta  de   unguri,  ca  in  corpulu  loru  legislativu  se  afla  unu   înlătură afacerea dela ordinea dilei.
            facutu,  dicu  diariale,  decatu  a  se  retrage.  Apoi  pre   singura  generalu  si  acel’a  inca  nu  e  unguru,  ci
            langa  acdsta  se  mai  adaugu  inca  si  neintielegerile   r o m a n u ,   Ori  si  cari  ar’  fi  inse  motivele,'  pentru
            cu  cealalta  parte  a  monarchiei,  pre  cari  d-lu  Wenk­  cari  ungurii  făcu  asaltu  asupra  generalului  Do(la$   iSrasiovo  28  Iuliu*  Dumineca  in  1  An-
            heim  de  buna  seama  vrâ  se  le  evite,  inse  elu  scie   atat’a  totu  remane  constatatu,  ca  scopulu  loru  e   gustu  st.  n.  se  Va  celebră  in  beseric’a  romana  re-
            prea  bine,  ca  va  fi  cu  nepotintia  a  le  evitâ,  de  6-  necuratu  si  negru.  Ddr’  noi  dubitamu  tare,  ca  li   fiuiem  după  Mai.  Sa  imper.   F e r d i n a n d u   repau-
            race  n6u’a  camera  este  creata  după  tipulu  si  aseme-   va succede se-si ajunga vr’odata acestu scopu.  satu in Domnulu.
            narea m. Tisza.                                             In  t d t a   R o m a n i ’ a   se  mai  continua  aduna-   In  beseric’a  rom.  cath.  sub  pontificarea  Abba-
                 Lupt’a  dlurnalistica,  ce  s’a  incinsu  intre  Pest’a   ,  rile  si  subscriptiunile  la  petitiuni  catra  Domnitoriu,   telui,  E d u a r d u   M  o l i e r ,   s’a  celebratu  cu  mare
                                            ;
            si  Yien’a  din  caus’a  conventiun i  vamali  si  a  bancei  câ  se  nu  sancţioneze  conventiunea  comerc.  cu  Au-   pompa  acestu  actu  funebrale,  in  presenti’a  garnisb-
            naţionali  unguresci,  devine  din  ce  in  ce  totu  mai   '  stro-Ung.  neci  imprumutulu  de  63  mii.  500  mii   nei, a scâleloru si poporului numerosu.
                                                                  •  franci  pentru  rescumperarea  calei  ferate  dela  comp.
            interessanta.  Dilele  trecute  aparii  in  „  Peşti  Napl 6“                                                      In  25  Iuliu  st.  n.  s’a  celebratu  in  beseric’a
                                                                   Strusberg-Bleichrbder,  neci  concessiunea  la  nbuele
            unu  articlu  referitoriu  la  aceste  cestiuni,  unde  intre                                                ev.  luterana.  In  templulu  israelitu  de  aici  totu
                                                                   caii  ferate  data  soc.  anglese.  Cetatianii  bucuresceni
            altele  se  face  amenintiarea,  ca  ddca  nemţii  nu  voru   persbne  alese,  spaimentati  de  consecintiele  desnatio-   r e q u i e m    in  memori’a  repausatului  M.  S.  imperat.
            luâ  in  drdpta  si  justa  consideratiune,  pretensiunile   nalisatbrie,  ce  ar’  potd  trage  după  sene  acdsta  con-   si  rege  F e r d i n a n d u .   La  acdsta  serbare  fune-
            unguresci,  atunci  se  scia  dinsii,  ca  Ungurii  nu  nu­  ventiune  cu  Austro-Ungari’a,  subscrisera  rapede  una   brala  inca  partecipâ  o  mulţime  mare  de  poporu,
                                     ;
            mai  ca  voru  dispune  ! beru  de  tarifa  vamale  si   petitîune  la  Domnitoriu,  rogandulu  se-si  intrepuna   atatu  de  religiunea  mosaica,  catu  si  de  alte  con-
            voru  redicâ  muri  chinesici  la  riulu  Lait’a,  ci  ei  -si   „Veto*  alu  Seu  câ  o  bariera  in  contra  desnationa-   fessiuni.  De  facia  au  fostu  si  aici  generalulu  îm­
                                                                   lisarii  si  amenintiarii  statului  si  se  nu  sancţioneze
            voru  redicâ  si  banca  naţionale  fora  consemtiemen-                                                      preuna  cu  intregulu  corpu  alu  oficeriloru  de  aci ;
                                                                   legile  cele  3  de  susu  votate;  ei  numiră  si  una  de-
            tulu nemtiloru.                                        putatiune,  câ  se  presente  Domnitoriului  acea  peti-   inclitulu  magistratu  etc.,  D.  presiedente  d.  L.
                 Pre  de  alta  parte  se  comunica  din  Pest’a  unui   tiune,  inse  intrarea  la  Domnitoriu  nu  li  s’a  concessu,   Aronsohn  dr’  luâ  asupra-ai  intregulu  arangementu;
            diurnalu  germanu  din  Vien’a,  ca  ministrulu  de    ci  numai  petitiunea  s’a  primitu  in  sirulu  petitiuni-   elu  este  acel’a,  care  ingrigesce  cu  adeverata  iubire
            financie  Szdll  ar’  fi  tramisu  guvernului  austriacu  o   loru.  Alta  petitiune  cu  unu  însemnatu  numeru  de   parintdsca  pentru  binele  si  înflorirea  comunei  israe-
                                                                   semnature  a  avutu  asemene  sbrte;  din  motivu  „cum
            nota,  unde  mai  înainte  de  tdte  se  plânge  de  nea-                                                    lite  de  aici;  elu  e  barbatulu  acel’a,  care  cu  pro­
                                                                   spune  „Pressa",  ca  toti  cetatianii  au  dreptu  a  pe-
            micabil’a  atitudine  a  bancei  naţionale  din  Vien’a                                                      funda  multiumire  e  devotatu  casei  domnit 6rie  si
                                                                   titionâ  la  Domnitoriu,  care  le  primesce  si  le  apre-
            facia  de  Ungari’a,  si  se  incdrca  a  aretâ  prin  date,   tiasa;  inse  deputatiuni  la  Domnu  nu  se  potu  primi,   totu-deaun’a,  câ  si  cu  acdsta  ocasiune,  si-a  mani-
            ca  prin  acdsta  Ungari’a  este  impedecata  in  desvol-   după  „Pressa",  „decatu  dela  corpurile  constituite,   festatu  fidelitatea  si  devotamentulu  facia  de  inaltulu
            tarea  s’a  economica  si  prin  urmare  are  o  neaperata   cum  e  Camer’a,  senatulu  etc.  Numai  deputatiunile   regimu si patria. —
            necessitate  de  una  banca  naţionala  propria.  Gu-   unora  fiintie  collective  abstracte,  juridice  potu  avd   Dlu  Rabinu  si  prof.  Steinhart  rosti  cu  acdsta
                                                                  caracteru  de  representatiune,  dr’  orce  alta  deputa-
            vernulu  maghiara  astdpta  deci  dela  guvernulu  au­                                                       ocasiune  unu  cuventu  funebra  demnu  de  auctoru  si
                                                                  tiune  are  numai  caracteru  privatu  si  representa  nu­
            striacu  spriginulu  necessariu  in  acdsta  privintia,  cu   mai persdn’a loru."                            de publicu, de cuprinsulu urmatoriu:
            atatu  mai  vertosu,  ca  temerea,  cumca  banc’a  un-                                                            „O  dorere  mare  si  aduncu  petrundiatdria  a  lo-
                                                                        „Aparatoriulu  legii  *  fbia  pol.  in  Iaşi  relata,
            gurdsca  va  periclitâ  ,banc’a  austriaca,  nu  este  nice   ca  acolo  inca  au  inceputu  întrunirile  si  resultatulu   vitu  Austro-Ungari’a  prin  mutarea  din  vidti’a  acd-
            decatu  întemeiata.  Ungari’a  are  neaperata  neces­  celei din urma e resolutiunea urmat6ria;              st’a  a  înaltului  Regentu.  Deşi  etatea  înaintata  este
   1   2   3   4   5   6   7