Page 20 - 1875-08

acele acţiuni, acele fapte, acele momente ale erei si d-loru erei parochiali din tienutulu dreptu- Nr. 2047—1875. 3-3
natiunei, cari atribue lauda, gloria si recunoscientia credinti6sei Bucovin’a si tuturoru binecredintiosiloru
se le aratamu lumei cu t6ta energi’a. creştini celoru ce au adaugatu in scopulu restaură­ Comciirsiii.
Da, se le aratamu, cu atata mai vertosu, ca rii acestui Ddiescu locasiu. Ddieu se le inmultibsca Devenindu in vacantia statiuuea pofossoralo
decandu suntemu in acbsta patria incantatbria, ca- si se le adauga insutitu pentru ajutoriulu si jertf'a pentru music’a instrumentale si vocale la gimnasiulu
scigata cu multu sânge de romanu si sustienuta cu cea de buna vOia, ce au facutu fia-care după pote- de aici, se publica concursu in terminu paua la 15
multe abnegatiuni, persecutiuni, udata cu multe la­ rea s’a. Ddieu se le inmultibsca insutitu!" — Septeillbre a. C. pre langa urmatOriele con-
crimi si sudori versate din partea stramosiloru, Provocaţi de P. Ieromonachu Filimonu dela ditiuni:
mosiloru si parintiloru noştri, dela antagoni alta monastirea Sigmen, muntele Athos in Macedoni’a — 1. Concurentele se dovedbsca, ca este romanu
nu amu obtienutu, decatu calumnia, singura calum- romanu de pe la Fagarasiu, nu grecu — publi- de nascere si greco-catolicu de religiune.
nia din partea acelora, cari ni o manipuleze după oamu acbsta multiamita si. nu ne potemu contenf, 2. Se aiba cunoscintia perfecta nu numai a
voia si plăcu. Asia este, ca bene sciau si sciu, ca a nu trage luarea aminte a totororu barbatiloru artei musicali si instrumentali, ci si a celei vocali,
romanulu dela natura este naţiunea cea mai talen­ noştri de întreprinderi — pentru a fonda i n s t i ­ si in specie: se cunOsca cântările nOstre besericesci
tata si insestrata cu facultati frumâse, deci acestora t u t e d e c r e s c e r e n a ţ i o n a l i — la resolutiu- spre a le potb pune pre note, si a formă cu juni­
trebue puse obstacule se nu se p 6ta desvoltâ, si cele nea de a cutrierâ si ei celu pucinu totu cuprinsulu mea scolastica de aici unu choru besericescu catu
desvoltate trebue paralisate prin calumnie si in­ locuitu de limb’a romana, pana candu voru reesf mai perfectu.
triga: deci trebue demascatu painginulu celu veni- cu institutulu fundatu chiaru si prin colecte filan­ 3. Se producă documente autentice despre ser-
nosu, care din fibre nu suge miere, câ albin’a, ci tropice, cum făcu monachii, cari cutrierâ cu cersi- vitiele sale de pana aici, si despre progressulu ce
veninulu celu mai periculosu. tulu tbta lumea pentru cinurile loru. — Red. -lu va fi facutu.
O astfeliu de acţiune, care contribue multa 4. Se producă atestate de moralitate.
maturitate la aceea, ca romanulu -si pricepe mis- Emolumentele împreunate cu acbsta staţiune
siunea sa, ca este naţiune dotata cu facultati fru- consistu in 500 fi. v. a. si relutu de cortelu 100 fi.
m6se si ca p 6te rivalisâ cu alte naţiuni culte, o Montat! diverse. v. a. anuali.
duseră in deplinire romanii din tienutulu Reghi- DOritorii de a occupâ acbsta staţiune voru avb
aiislftfil sasescu, din T r a n s i l v a n i ’ a , astadi, — împreunarea offieieloru poştali cu cele tele­ se-si substbrna concursele sale in terminulu indigi-
candu din cele mai depărtate tienuturi ale acestei grafice, ceea ce se va intemplâ cu 1 Ianuariu an. tatu la Y e n e r a t u l u O r d i n a r i a t u m e t r o p o ­
cetati, cu cele mai mari sacrificia, nu numai d 6ra venitoriu, va micsiorâ numerulu functionariloru de l i t a n u.
cu fric’a si temerea, ca voru fi atacati densii pre stătu cu 600, adeca cu acbsta ocasiune voru remanb Din siedinti’a consistoriului metropolitanu gr.-
cale, bra familiele loru acasa, de bandele de hoţi, fora postu si fora pane 600 de officiali de stătu.
cari pentru multe imposite impuse de prea intie- catolicu de Alb’a-Iuli’a tienuta in Blasiu la 31
Iuliu 1875.
leptulu, patrioticulu regimu, intru atata s’au in- — S c h u l e r s i Z i e g l a u e r , foşti professori
multitu, catu vibti’a si averea locuitoriloru, si pre la academi’a de drepturi din Sibiiu, suntu numiţi
langa publicarea statariului, esitu din crerii intie- totu câ professori la nou’a universitata din Cernăuţi Nr. 21 — 1875. 3-3
leptului ministru de i n t e r n e — după cumu i-a ce se va deschide cu inceputulu anului scolasticu
disu unu domnu notariu cu ocasiunea publicarei venitoriu. JEseriere de concursu.
aceluia — cu datulu 15 Iuliu nr. 35,051, suntu
puşi afara de t 6ta asecurantia: s’au adunatu la cas’a ( „ N i x u n g r i s c h ! " ) Lupt’a pentru limba Devenindu in vacantia unu postu de Magistru
prea demnului si neinteressatului romanu I o a n u si naţionalitate a proruptu in dusmania acum si in silvanale (forestieriu) din districtulu Naseudului cu
M a i o r u , acarui casa este unu foculariu, este unu capital’a Ungarii. Asta o scrie „Ellenor" in nr. locuinti’a in Naseudu sbu eventualminte in Borgo-
sauctuariu, in care romanulu p 6te stringe man’a 220 din 10 Augustu, vaierandu-se, ca in Bud’a Prundu, se escrie prin acbsta concursu.
fratelui seu si -i p 6te spune t 6te dorerile sale fora s’a intemplatu unu ce neauditu. Cetatiani cu vbdia Ou acestu postu suntu sistemisate urmatOriale
tbma; spre a se consultă, fratiesce despre primirea conchiamara ad. una adunare de vro 300 aleşi in emolumente anuali:
adunarei generali a A s s o c i a t i u n e i t r a n s i l ­ cetatea Bud’a, câ se se iutielbga pentru assecurarea a) salariulu . . . . . . 600 fi. v. a.
v a n e , câ acea primire se fia intru t 6te corespon- interesseloru pârtii acestei părăsite din capital’a b) pausialu de calatori a . . 150 „„ „
diatâria acelia. Era mundru si dulce a vedb o cu­ unita si se aduca conclusu, ca ce e de facutu, câ c) pausialu de cancelaria . . 50 „ „ „
nuna de romani intelligenti, eră incantatoriu, candu Bud’a se nu devină părăsită câ unu desiertu. Adu­ 800 fi. v. a.
pre feciele celoru adunaţi se vedea interessulu celu narea se deschise prin maghiarulu Peregriny, care Afara de acbsta pentru unele afaceri speciali
aveau facia de acbsta institutiune pura romana. incarcâ cu laude superentusiastico cetatea. Bud’a, ca se competu si spbsse de calatoria si diurne. —
Prestigiu bunu si incantatoriu. acolo 8’au jocatu teatru maghiaru mai antaiu si
s’a introdusu in officia limb’a maghiara; ca cu Cei ce voiescu a occupâ acestu postu, au se-si
Erau de facia preoţi prea devotaţi, invetiatori astbrna cererile loru dea dreptulu la subscris’* <>«-
si alţi intelligenti romani de pusetiune prea în­ t6te aceste cetatianii din Bud’a au compusu unu missiune silvaualo pana ^elu infiltra In tempil
semnata. memorandu, plenu de gravamine, câ se se asterna de 6 septemaufi, prin care se documenteze:
ministeriului. Memorandulu cuprinde, ca Bud’a s’a
Atata ve potu asecurd, ca dbca romanii din a) ca suntu maioreni si sui juris,
tienutulu Reghinului voru si pune in lucrare tbte invoitu la întrunirea ambeloru capitale intr’una nu­ b) ca au absolvatu studiile foreataii la o acade­
mai cu sperantia de a fi desdaunata prin tractare
acele, cari le au decisu si otaritu, primirea Asso­ egala la interesse, inse s’a intemplatu tocma con- mia sbu la o facultate publica,
ciatiunei va fi forte strălucită, — fora multa vorba trariulu, ca institutulu technicu l’au stramutatu ma« c) ca au depugu essamenele de forestieria, si au
— in fapta. — T e o d o r u P e t r i s i o r u , ghiarii in Pest’a, cu tOte ca acolo trebue se speseze practisatu cu successu bunu celu pucinu doi ani,
professoru, d) ca au o purtare morala buna.
pe anu 50,000 fi. pentru cuartiriu; ministeriulu de
communicatiune asemenb s’a stramutatu in Pest’a, Mai încolo se arate ca, — cari limbi din pa­
unde spesaza 40,000 fi. pentru localu si in Bud’a tria si in care mesura le sciu. —
„ M u t i a m i t a c a t r a B u c o v i n ’ a . se află localitati gratis; institutulu de crescerea in- Dela comissiunea silvanale din districtulu Na­

■ Noi Nilos, din grati’a lui Dumnedieu epis- vetiatorieloru si curi’a judecatorbsca inca s’au stra­ seudului.
copulu monastiriloru din muntele Athos si ar- mutatu in Pest’a si asia cetatea Bud’a scade in Naseudu 26 Iuliu 1875.
chiepiscopu de Pentapolis, amu aflatu de bine a | t6te ramurile industriei, ca i s’au subtrasu allimen- Presiedintele:
■restaurâ st. beserica din monastirea Esfigrnen, lip- tarea prin consumu, deci se rbga memorandulu, câ Por cin s.
sindu-ne midiulâcele amu hotaritu a apelă la reli- la strămutarea officiolateloru se se ib in conside­
giositatea si marinimositatea crestiniloru, amu oren- rare si interessele partei din drbpta a capitalei
duitu pre Iero-monachulu Filimonu cu împlini­ (Buda, Offen). TOte mergeau maghiaresce si ge
rea acestei missiuni, care plecandu si incercetandu inceph si desbaterea maghiaresce. Nemţii din Bud’a
la bursa in 17 Augustu 1875 stă asia:
mai multe tieri in scopulu restaurării acestui Dum- -si perdura suferinti’a, ca nu precepea maghiar’a si
nedieescu locasiu, a adiunsu si in ducatu dreptu- începură a strigă „deutsch, deutsch, nix ungrisch" Galbioi imperatesci — — 5 fl. 26 cr.V. s,
credintiăsei Bucovine, tienutulu Austriei, aicea so- pana ce se fach unu resumatu si in germana. Apoi Napoleoni — — — 8 92 p *
sindu s’a infaciosiatu Inaltu Preasantitului archi- se alesera vro 48 membri, câ comitetu de acţiune, Augsburg — — — 101 » 20 p rt
episcopu si metropolitu alu Bucovinei si Dalmaţiei dbra intre ei numa 20 de germani, câ se nu pOta
Londonu — — — 111 fi 45 » p
1
cu siederea in Cernautiu si consistoriului archiepi- face maioritate, cu tOte, ca intre cei 300 cetatiani
scopalu, spre a primi bmecuventare archipastorbsca din Bud'a se află % parti germani, cari dicea, ca Impnmutulu naţionala — 74 3 25 p b
si concederea de a face collecte de bani in diecesea nu mai potu suferi câ se nu aiba nici macaru o Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0 70 r 80 » *
Inaltu Prea S. Sale, primindu totu-odata in pri- scOla publica cu limb’a materna in Bud’a. Asta Obligaţiunile rurale ungare 80 p 75 p *
vinti’a acbsta si concessiunea dela inaltulu guvernu consecintia a unirii Budapestei o simtiescu acum „ * temesiane 82 fi — p p
si precaudu numitulu eromonachu prin tibr’a Buco- germanii. „Ellendr" -si bate jocu de nemţi, pen-
vinii, calatorindu si presentandu-se d-loru protoerei truca pretinsera in adunare se se yorbbsca germa- „ „ transilvane 80 P 75 p ' p
si dd. erei, parochi si dloru antisti locali, l’au spri- nesce dicundu: „Nix ungrisch* si le imputa, ca f , „ croato-slav. 84 n — y > n
ginitu fia-care pentru acestu scopu bunu, a stringe br* vreu se-si redice spiritulu specialu nemtiescu in Acţiunile bancei — 981 n —- p fi
offerte de buna vOia pre la binecredintiosii creştini contra progressului maghiarismului si in fondu asta „ creditului — — 21G %60 p fi
in scopulu restaurării acestui Ddiescu locasiu. Inse e caus’a gravamineloru, ca nu mai potu suferi trac-
prin acbsta facemu multiamire diu partea nOstra tarea maghiarismului cu nadusirea totale si a lim­ î n d r e p t a r e . In nr. 54, columu’a 2, co-
Inaltu Preasantitului metropolitu The o fi lu archi- bii germane in Bud'a. „Deutsch, deutsch derem- lbn’a 3, corespondinti’a: „De lunga Reginulu sa­
episcopu si metropolitu Bucovinii si Dalmatii împre­ dede!" — sescu," seriea 62 in locu de inrita, cetesce invita;
una si consistoriului archiepiscopescu si inaltiloru br’ datulu din fine si subscrierea s’a strapusu acolo
derogatori reg. guverniu si împreuna d-loru proto­ numai din erore.. Red.

Redactoru respundietoriu IMitiunea: Cu tîp&riulu lui

Î A O O B I J M U K E S I A N t f . IOANE GOTT si fiiu HENIUOU.