Page 21 - 1875-08

Gazet'a e?e de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumără la poştele c. si r., si pe lfe
Fdi's, candu eoncedu ajat6riale. — Pretiuiu: Junulu XXXVIII DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 ana 10 fî., pe */* 3 & a* Tieri esterne 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
v. a. pe mm ana sdu 2 / gălbuii znon. sunntdria, urneiofl n o blicare.
S
S
__________ ___ S53asr
Sr. 57. Br&slovn 22|10 August 1875.

ISucuresci, 10 Augusta n. grele, necumu se p 6ta portâ vama <? 20—30°/ , a fdrte mulţi, dra in Transilvani’^ mai nici-de-
0
(C.petu.) ddra si cu 8°/ erâ prea îngreunate Veniţi aici cumu.
0
Din t6te acţiunile recente ale ministeriului ac- in piatiele României si ve convingeţi despre acestu Antaiulu casiţ. După pacea dela Parisu diu
tuale cea mai combătută este conventiunea comor­ adeveru la faci’a locului. Preste ftu, industri’a Martin 1856, bieţii romani alergâ cumu se dice cu
ii'
ciale încheiata cu statutu nuraitu Austro-Ungari’a. austro-ungurdsca nici pana acîima nfa potutu luptâ imb’a scdsa, pe la tdte poterile mari, cu scopu de
Armele oppositiunei se concentra in memorabilele la Dunarea de diosu cu a Gemianiei Franciei, Bel- a le induplecâ se asigure autonomi'a României asia
discursu alu dlui Mich. Cogalniceanu, dra armele giului. Din diu’a in care Ranani’a va incbiaid si precum o doria ei. Stirbeiu si I. Maiorescu lucrâ in
de aparare ale guberniului in diacuraulu si mai me- cu alte staturi conventiuni iientics, conventiunea Vien’a, Grigorie Ghic’a si mai mulţi alţii in Parisu,
duosu alu ministrului Yas. Boierescu. Care din acdsta va veni paralisata, câ i\ cum nu ar’ fi mai genere-seu cu alţi vreo dieee inşi la Constantino-
aceşti doi barbati de stătu este m a ’i bunuromanu? fostu pe lume; va remand inie pe urm’a ei unu pole, doi inşi in Angli’a, alţii la St. Petropole etc.
Unulu câ si altuia. Alegerea unui singuru domnu simbure bunu, din care va crtsîe unu arbore um- Cei din Angli’a mersera la lordulu Palmerston ge­
pentru ambele principate este meritulu lui Boierescu, brosu in favdrea României. Prin inchiaierea ei de nialele ministru primariu, câ se’lu rdgo, se faca, se
pe atunci inca june oratoru. Ati uitatu cuvintele una parte ’i este afirmata iureranitatea, dra de derdga. Ce le-a disu Palmerston? Innainte de tdte
sale rapitdrie, cu care aratandu asupra miiloru de alfa, professionisti ale caroru nanufacture nu potu ii intrebâ, ca au valachii bani. „Cati bani se a-
poporu adunatu pe dealulu metropoliei, facb se a- portâ vama exagerata, voru trece din Transilvani’a vemu?“
mutidsca t 6te partitele din adunarea electorale si in numeru si mai mare de ati au trecutu pana „Hm, hm, celu pucinu 60 mii libre sterline
se proclami! in unanimitate Cusa de Domnu comunii. acuma. (600 mii fiorini).
in \i ' i • l\ IIIirtfţil.
(Ianuanu 1859). De alta parte unirea principate- Dica adeca oppositiunea ori-cate va vrea, unu „Spre ce scopu?“
loru in sensulu conventiunei din Augustu 1858 a- altu adeveru mare nti’lu va potd negâ nici-odata, „Prosti mai sunteti? Ne-amu varsatu sângele
nevoia s’ar’ fi facutu fara unu Cogalniceanu. Ddra dra acela este, ca ddca Romtni’a nu ar’ fi voitu se pentru voi, v’amu datu uua parte din Basarabi’a,
meritele patriotice ale acestoru doi barbati nu se incbiaie acdsta conventiune m Austro-Ungari’a, o si voi se nu fiţi recunoscători catra nimeni? Si
marginescu numai acilea. Apoi ddra de ce se com­ ar’ fi incbiaietu de siguru P 6rt’a otamana cu t 6te apoi cum credeţi DV. ca amu potd astupâ gurile
bătu unii pe alţii cu atata fervâre? Acdsta e trdb’a brahiale; ddra mai buna ori mai rea, nu acdsta este aceloru publicişti si deputaţi, carii apera pe vidtia
loru; noi nu’i pricepemu. Atata vedemu, ca după cestiunea, ci este ca talrif’a si t 6te conditiunile dra pe mdrte drepturile Turciei asupra principateloru
ce s’au certatu barbatesce, apoi se ducu si -si pe- se fia dictate României de catra P 6rta, intocma vdstre?* *).
trecu împreuna. precum i s’au fostu dictatu după tdte conventiunile Atunci romanii n’au avntu bani pentru anglii,
In Angli’a uneori partitele -si impartu rollele si tractatele cate au incbiaietu ea cu Austri’a si cu dieu inse si anglii au fostu incontra loru la tdte
din capulu locului, in catu gubernulu cunâsce mai Russi’a, in cursu apr6pe de 200 ani. ocasiunile. Pe atunci inse Napoleonu si cu elu
de înainte argumentele cu care au se’lu combata. Cititi pentru Ddieu umilit 6riele fermane, prin Cavour, Valewsky, Benedetti etc. erâ mari si tari.
Acdsta se intempla mai vertosu in cestiuni grave care Port’a p o r u n c e a „Beiloru (Domniloru)* Mol­ Ddra astadi? Celu ce are urechi de auditu se audia.
e s t e r n e . Se mai intempla si asia, ca ministe- dovei si României, câ se adâpte tarifele ei *). Si De unde scimu noi, cate summitati din inalt’a so­
riulu cutare impinsu de jmpregiurari, apuca de ia cu ce erai se te aperi de umilire si de napaste câ cietate a Britaniei stau la spatele ingenierului
fara voi’a sa vreunu angagementu (obligamentu, aceea? Ou conventiunea din 1858, cu tractatele Crawley, cu alte cuvente, ale cui suntu cele 42 da
parola data) facia cu vreunu stătu. Oppositiunea mai vechi ale tierei? Ddra candu nu numai Tur- milidne franci, cu care se va face calea ferata
afla, -lu combate, scbte in contra’i maioritate; ci’a, ci si Austri’a si Angli’a le esplicâ pe acestea Ploiesci—Predealu? De ce se nu aiba si anglii
atunci elu se trage, câ si cumu a’ar’ retrage cu totulu altmentrea? Se nu ne facemu illusiuni bani in tidr’a ndstra? Ddca in 1856—8 nu amu
de pe vreo scena de teatru ai dice noului mi- copilaresci. In situatiune câ aceea in care ’ti erâ avutu bani pentru Londr’a, pare-mi-se ca astadi ar
ni8teriu: Acumu corregeti voi erforile ndstre. Apoi in periclu autonomi’» tierei si compromissa on 6rea cere interessulu României, câ se se ia binisioru atatu
ca si Bratenii s'au retrasa tocma asia in Novem­ naţionale pana la mdrte, trebuiea se ajunga totulu pe langa barbatii de stătu ai Britaniei, catu si pe
bre 1868, si numai baiatii n’au intielesu manoper’a. pe simcdo’a săbiei. Fii incredintiatu domnule redac- langa plutocratii ei. In Angli’a nimeni nu pdte
Dâra buna este ori rea conventiunea pentru toru, ca acestu cuventu se si pronuntiase in cercu­ castigâ dela capitalurile sale de catu celu multu
statulu romanescu? Se asteptamu vreo doi adu trei rile diplomatice inainte de acdsta cu vreo optu luni. 5°/ pe anu. In Romani’a este procentulu legale
0
ani, si atunci vomu vedea. Din cate conventiuni Ne dâ noue man’a câ se portamu bellu fara aliaţi 10%, dra in comerciu minimumu 12%. Anglii
c o m e r c i a l i s’au incheiatu in Europ’a, se dicernu tari? Si unde erâ se’i cauţi pe aceia? ca ddra nu ne aducu bani cu 7— 8%. Ddra lucrulu celu mai
in 160 de ani, de ex. dela pacea de Passarovitiu intre cei trei imperati, carii de trei ani incdce se mare este, ca dcca, ei au inceputu se aiba incre-
h
îucâce ), nici-una nu a esitu in praxe asia, pre­ vedu si se sărută intre sene cu cea mai mare do- dere in vitalitatea si — in omeni’a ndstra!
cum fusese precugetata de catra părţile contrac­ iosiia? Sdu d 6ra la Franci’a lui Mac-Mahon? ’lam Altu exemplu. In dilele lui Cusa vodă te po­
tante. Asemenea conventiuni au de a face cu mii nemeritu tempulu! Apoi sympathiile angliloru le meneai ca’ti venea la Bucuresci candu unulu candu
de articuli de comerciu, a caroru valdre se schimba vediuramu si cu acdsta ocasiune. altu francesu câ intreprenori, de canalisari, de halle,
mereu, pentru ca conjuncturele comerciali suntu su­ Conventiunea incbiaidta cu consortiulu anglu de mesuri, de arme, de monture si ce mai sciu eu
puse ia fluetuatiuni necurmate. Au nu vedemu, ca numitu alu lui Crawley este a ddu’a pdtra de scan* de ce. Unulu presentâ cate unu biletu dela insusi
lan’a fina europdua e in periclu de a fi scdsa de dalu, de care se impedeca oppositiunea, care merge imperatulu Napoleonu, altulu dela madam’a Ma-
pre piatiele europene prin minunat’a lana de Austra- asiâ departe câ se sustiena, ca anglii ar’ fi cum- tbilda, celalaltu dela altu Napoleonidu. „Te rogu
li’a? Cerealiele romanesci si ungureşti suntu strim- paratu mai multe suflete de ale deputatiloru. Ddca pe Votre Altesse, fa’mi acdsta plăcere, fa’mi ceea-
torate tare de catra cele russesci. Vinurile ungu­ cumva anglii voru fi cumparatu suflete, apoi nu lalta.* Se dâ arvune de sute de mii, pentru câ
resci nu voru luptâ nici-odata cu cele francesci, dra aveţi grija, ca după 4—5 ani il voru dâ pe facia se nu li se mai cundsca urm’a. In fine lui Cusa
pe cele bune romanesci le exp 6rta russii, carii le totu ei, precum s’a vediutu in processele cu Struss- i se si urise de atatea „fa’mi, da’mi, tramite’mi,*
si beu pe russesce, si vinuri de Dragasiani, de Cot- berg, in celu faimosu alu lui Ofenheim s. a.; atunci si inceph se si mai refuse; ddra apoi sciu ca ai-a
nariu etc. le platimu in Bucureşti, Iassi, Braila, apoi ii vomu cundsce. Ddra ddca cumva s’ar’ in- luatu mustrări pe faci’a sa. „Asia-a-a, voi vlachi
Galatiu cu pratiuri enorme, pana la 4 franci cup’a templâ si contrariulu? In locu de a spionâ consci- ingraţi, v’am datu mur’a in gura, v’ati pusu la
(oca de 4 litre). înainte cu 25 de ani se vendea entiele âmeniloru, da’mi voia domnulu meu se re- mds’a gata incarcata cu porumbi fripţi, aduşi vdue
vddr’a cu catu se vende astadi cup’a. flectediu la unele caşuri din trecutu, cunoscute aici dela Sevastopole. De ati fi bagatu si voi macaru
•____ ■ _____
Ceea ce amu potd noi spune cu securitate de-
Spre conventiune este, ca mai mulţi articlii de ma­ *) Celu mai umilitoriu din tdte este fermanulu *) In diariale cele mari ale Angliei platesci
din anulu Hegirei 1298 lun’a Regheb (Maiu 1784) pentru publicări de articli politici scrisi de ex. in
nufacturi ardelene voru fi scosi cu totulu din Ro-
adressatu lui Micbailu Sutiu Domnului Munteniei si interessulu tierei tale, cu miile, si te tieni fericitu
mani’a, centru-ca aceste manufactura grosolane si
lui Alexandru Mavrocordatu Domnului Moldovei, după ca ti’lu publica. Pe unu buuu oratoru, care se va
inchiaierea conventiunei turco-austriace din acelasiu induplecâ se vorbdsca in interessulu teu, ai se’lu
*) Inchiata 1718. an nu, remuneredi cu cate una si ddue mii de libre sterline.