Page 22 - 1875-08

numai ddue regimente in focu, pe spessele vdstre, Braiovu, 21 Augustu st. n. 1875. care inlesnesce comunicatiunea catra Serbi’a, ddca
cu oficiarii voştri, v’ar’ fi costatu dela Octob. 1854 voru occupâ insurgenţii acestu puntu, atunci opera­
In 16 c. si tienutu in Yien’a unu consiliu
pana in 1855/6 cateva dieci de milidne, si acuma ministerialu ngurescu sub presiedintii Domnitoriu- ţiunea turciloru e întrerupta.
nu vreţi se sciţi nici de cate unu presentu (cadeau) lui, cu carecasiune si stabilitu program’a pentru Revolt’a in Bosni’a s’au latitu peste 20 mile.
modestu de 8—4 sute de mii. N’am sciutu ca sessiunea pna a camerei deputatiloru maghiari, Pe territoriulu austriacu se afla la 3000 persâne
sunteti atatu de nerecunoscători. Adică voi inca fugite; la Trebinje insurgenţii au rebatutu garni-
carea după irile mai n 6ue se va deschide in l-a
nu sunteti mai buni câ grecii. Dâra incai grecii Septembre. sdn’a, care esise din cetatea incungiurata de densii,
din G-reci’a s’au potutu escusâ. după batalia navala Noi suemu prea convinşi, ca dela dieti a- cu 40 morţi.
dela Navarinu (20 Oct. 1827) si după asecurarea Dintr’o achînteia dsse foculu celu mare.
cdsti inca u potemu se asteptamu nice unu
independentiei, cu saraci’a loru si cu bellulu de 7 R e s c 6l’a in Turci’a s’a incinsu tare in Bosni’a,
b i n e . — Igile si dispusetiunile ce le va aduce
ani; dra voi cu ce ve poteti escusâ egoismulu si dieti, impruuturile ce le va contractă le vomu după sciri offici 6se. Ddr’ se vedemu pornirile turco-
avariti’a vdstra? După cate am facutu eu pentru suferi, suport si plat! pana candu vomu potd, inse slave pe ce temeiu se radima. Balcanulu diariu
voi, credu ca poteam asceptâ cu totu dreptulu, câ odata si sufenti’a si păciintii si capacitatea de slavu bineinformatu descrie situatiunea asia:
se’mi remuneraţi incai unele persâne favorite ale platire va inctâ; si cum se nu se gate patienti’a „Evenimentele ce se petrecu in Orientu, suntu
mele, dra se nu ve faceţi urechi’a t 6ca. Austri’a grave. Hertiegovinenii, cari se lupta pentru drep­
si se incete fjultatea de platire, candu vedemu din,
ar’ fi datu cu t 6ta plăcerea unu miliardu de franci turile loru omenesci, au remasu biruitori in mai
din diaria, cain capitalea ungurdsca se sustiene o
pentru câ se p 6ta castigâ tierile vdstre; de aceea multe lupte cu dusmanulu nostru comunu. Munte-
banda intrdga le agenţi politiali, recrutaţi din ca-
nu se indol unu momentu a contrage imprumutulu negru va luâ parte la lupta intr’unu modu oficialu?
strele dmenilor celom mai immorali platiti cu bani
colossale de 500 mii florini (in an. 1854), câ se Dejâ principele a insciintiatu cabinetele, ca nu mai
scumpi, numai câ !e faca guvernului „liberalu*
aiba spesse de invasiune si se ve ia tidr’a in pro­ pdte remand passivu. Elu ar’ riscă altfelu sârtea
servitia de poliica «creta prin tidra. Cate unu
prietatea sa; dra voi la catu pretiuiti patri’a vd- nenorocitului Mihailu alu Serbiei. Actualulu prin­
asemene agentu consuna pre anu aprdpe 2000 fi.
stra?“ cipe alu Serbiei se gasesce in aceeaşi situatiune.
Apoi cum se nu-lu < 6ra pre omu animi, candu
Mulţi romani si paremi-se, chiaru si Cusa-voda vede, ca i se vinde fana si perin’a de sub capu si Poporulu serbu s’a infatiosiatu la urnele electorali
n’au voitu se pricdpa nici după acdsta infruntare coc’a din cenuşie patru incassarea dariloru grele cu strigatulu: Lupta contra Turciei! O adanca miş­
bine meritata, si credu ca bistori’a va constată si asupritdrie, ce st folosescu si pentru asemeni care se manifesta pe intrdg’a Peninsula Balcanica.
odenidra, ca una din căuşele caderei lui Cusa fu­ scopuri. — Candu joporulu semte, ca fructulu os- Or’a ultimei judecaţi pentru turci seamena a fi so­
sese si acdsta cerbicia a sa ori a consiliariloru sei. teneleloru sale servisse pontru ingrasiarea unoru situ. Cabinetele intielegu gravitatea situatiunei, si
Celu pucinu atatu amu cutediâ se sustienemu si creaturi netrebnice ii societatea omendsca, atunci e cea mai mare parte din ele a declaratu, ca nu se
astadi, ca acestu domnu a cadiutu cu scirea si cu greu de a se mai ittielege cu elu, — dovada este voru si nu se potu oppune destinului, care con­
voi’a lui Napoleonu, care preste acdsta nici-odata situatiunea actuale ia Hertiegovini. damna la rndrte pe imperiulu Otomanu din Europa.
nu a potutu ertâ lui Cusa neascultarea sa din Mar- Pana candu se alâ d-lu Tisza in opositiuue, Situatiunea acestui imperiu a devenitu gr 6znica.
tiu 1859, candu Napoleonu ii comissese strinsu, câ strigă necontenitu, ca nepotismulu si domnirea de Creditulu seu este secatu cu totulu. Dervis-pasi’a,
se intre nesmintitu cu trupe romanesci in Transil­ clica ruindza tidr’a. itunci' d-sa apparea câ erou guveruatorele Bosniei, a cerutu de mai multe ori
vanii, se faca Austriei diversiune, se’i tiena in locu luptatoriu contra corruptiunii, câ inimicu de m 6rte adiutoriu dela Constantinopole. Nici respunsu nu i
celu pucinu unu capu intregu de armata, câ se nu’lu alu dmeniloru stricaţi, caror’a li place a trai numai s’a datu. Nu suntu bani. Elu a voitu se orgaui-
p6ta scdte la Itali’a. Napoleonu nu voiâ se scia, din munc’a si suddrea altor’a. Inse după ce cori- seze redifii din Bosni’a, inse in aceeaşi causa n’a
ca boierii si classea comerciantiloru s’au oppusu la feulu oppositiunii a pusu man’a pre potere, si-a potutu face nimicu. Asia ddr’, bancrutulu nu este
asemenea întreprindere cutediatdria, ba ce e mai uitatu de totu ce a disu si a scrisu mai inainte. de inlaturatu. Chartiile turcesci nu mai gasescu
multu, dupace se adunâ ceva oştire la Ploiesci 6resi- Elu s’a apucatu acum cu totu adinsulu a face or- nici unu cumparatoriu. Banc’a otomana a depusu
cumu câ spre demonstratiune, dumnealoru d e t e r a ganisatiuni si totu feliulu de straformari noue nu­ dilele trecute unu nou imprumutu pe piati’a Pari­
f o c u l a g ă r u l u i ! *). — mai câ se afle ocasiune a scdte din t pane pre cli- sului Din 600,000 obligaţiuni au remasu mai tdte
Tieneti minte 6meni buni, ca atatu in conjun- casii si nepoţii loru de mai inainte si se-i inlocuidsca neatinse, cu tdte reinoitele promisiuni de reforme
ce se trambitia din Constantinopole. Chiaru pom-
cturele presente, catu si in viitoriu patri’a romana cu clicasi, nepoţi si cortesi noui. Cu demissionarea
posulu actu alu Sultanului prin care declara, ca va
are trebuintia f 6rte mare de bun’a vointia si de vo- unoru bieţi adjuncţi de couceptu crede a se. infundâ
construi cu cheltuieleie sale drumulu de feru dela
tulu Britaniei mari; si candu dicemu Britanii, in- gur’a publicului, precandu pre de alta parte se
Belgradu (o lungime de 1600 kilometri), n’a pro-
tielegemu nu numai ministeriu si parlamentu, ci si numescu in posturi grase create de nou totu dmeni
dusu nici unu efectu in lumea financiara, ca-ci ni-
pe poporulu Britaniei, a cărui vointia este dacide- noui, cari n’au nici zelaiu de a lucră, nice capaci­
mine nu pdte crede un’a câ acdst’a. Totu drama-
tdria câ nicairi pe territoriulu Europei. tatea pentru lucrările ce ar avd de a implini. Si
tismulu ce se desvdlta acum la Constantinopole,
Asiu mai avea se’ti scriu multe, ddra afface* precandu domnii dela guvernu vreau se-si sature devine fdrte comicu, ca-ci Europ’a vede astadi alt­
rile mele abia ’mi laşa cate d 6ue 6re libere, denia- pre flamandii clicasi si se redice pre nepoţii cufun* felu de Catu înaintea resbelului din Crimea. In
ndti’a, pana se sc61a alţii. N 6ptea nu mai pociu daţi in detorie, pre atunci foiele loru esclama, ca aceste impregiurari, nu ne surprinde a audf, ca se
scrie. Poimane plecu si eu la Sinaii, unde intre este tempulu, câ si civele maghiaru si mai vertosu făcu concentrări de trupe din partea Puteriloru ve­
altele este adeverata plăcere a vedd pe Domni cu ungurulu genuinu se se familiariseze cu platirea cine' la hotarele loru spre Turci’a. Austri’a cere
damele si domnisi 6rele de curte imbracate cum se dariloru si a impositeloru si se nu considere pre
unu nou creditu pentru complectarea artileriei sale.
dice, tieranesce, adeca in unulu din cele mai fru- esecutorii de dare totu câ pre emissari ai lui Bach Russi’a concentrdza trupe in Basarabi’a pentru ma­
mdse porturi romanesci, caruia voiescu se’i faca locu si Schmerling, facia de 'cari si-au tienutu chiaru
nevre. Acdsta concentrare are dre-care semnifica-
in sal6ne, alaturea cu cate si mai cate costume mo­ de detorintia patriotica a nu-si implini detorinti'a. tiune, ca-ci cabinetulu din St. Petersburg a decla­
derne inventate de speculanţii si speculantele euro­ Acele tempuri au trecutu si acum chiaru patri’a ratu Porţiei, ca nu va suferi câ acdst’a se interprinza
pene. Portrete in costumu romanescu se vedu ex­ maghiara cere sacrificia. Astfeliu se schimba tern- celu mai micu atacu contra esistentiei Serbiei si a
puse pe la unele magasine de cele mai elegante. purile si dmenii; eri alalta eri erâ virtute patriotica Muntenegrului. Christianismulu imposantu si impe-
Se vedi ce bine le stă. Audiu ca tieranele de pe a nu plaţi darea, dra astadi asemene este virtute riosu are se cdra socotdla unui barbarismul seculariu.*
la Comarnicu, Brdz’a etc. se ducu la Sinaii de-a patriotica a o plaţi, fia catu de mare si de apesa- $cca ce scrie in acdsta privintia si „Gazet’a
minunea, câ se vddia „pe Ddmn’a si pe cocdne tdria. Romanii potu m ’ t u invetiâ din acdsta doc­ de Petersburg*:
imbracate câ ele,* apoi ridu uni de alfa, ca abia trina ungurdsca.
„Aflarnu, ca Pdrt’a ar’ dori se ab' Scze de oc-
le potu distinge dintre alte şatene. „Tu Marino,
casiunea ce ’i presinta rescdl’a din Hertiegovin’a,
da de uDde or fi alea?* „Or fi pdte oltene, ca
Austri’a mai tramite truppe in Dalmati’a, Ba- spre a face se Valoreze pretensiuui necuviintidse
p’acolo se pdrta asia.* Uite, uite, Florico, ddra
talionulu de venetori din St. Polten inca e ordonatu vis-â-vis de ddue State pe Peninsul’a Balcanica, din
aia’i D6mn’a, dieu dieu! Ddra fetitiele alea? Ca
la Budua si eventualmente o brigada intrdga se pre- care unulu n’a stătu nici-odata sub suveranitatea
ddra n’oru fi si alea dela Bucuresci. Hai se le
gatesce spre acelu scopu. — Porţiei, pe candu celalaltu a fostu chiamatu in
vedemu mai de aprdpe.* —
La „Klek* au sositu 2 vapdre cu trupe tur- vidtia prin reusit’a armeloru russesci si a capetatu
La rrvedere mai tardiu. 12 Augustu.
cesci, inse insurgenţii Hertiegovinenj au occupatu autonomi’a s’a (Muntenegru si Serbi’a). Nu încape
strimtorile muntiloru spre ai intempinâ fora veste. nici o îndoiala, ca aceste pretensiuni nu voru avea
Insurectiunea se totu latiesce, foile croate re­ successu; ddr’ s’ar’ potd intemplâ, ca Pdrt’a ar’ voi
*) Totu pe atunci Kossuth, Klapka, Ttir et lata, ca dealungulu „Savei* si a apei „Unna* in se incerce puterea armatei sale de trei sute de mii
Comp. inca promittea lui Cusa-voda regularea fru- Dubika si Predor* toti au apucatu armele, casele dmeni, si atunci ambele State ar’ fi singure prea
tarieloru asia, câ Bucovini, districtele Fagarasiu si de vama si ceardacele Begiloru le aprinseră, com- slabe pentru a resiste cu successu. In acestu casu,
Omlasiu pana la P 6rti-de feru se trdca la Roma­ fara nici o indoiala, Puterile le voru veni in adiu­
nii.* Cusa le rise in nasu dicundule: „Yoi astadi merciulu telegraficu si pe calea ferata e intreruptu.
nu aveţi unde se ve plecaţi capulu, si ’mi promit- Dela „Q-radiska pana la Oostainitia* poporulu toriu. Pe Russi’a inse, ele voru potd comptâ in
teti mie tieri. Cusa erâ fdrte sarcasticu in vor­ e suptu arme. — t o t u t i m p u l u s i f a r a n i c i o c o n d i t i u n e . *
bele sale. Yoluntari Muntenegreni veniră la „Novibazar,* După „Aper. L.* Russi’a vre se denuncie trac-