Page 23 - 1875-08

tatulu de Pariau din an. 1856, câ se -si revindice bra in esentia cuprinsulu epistolei re da probe în­ tibr’a Ungurbsca scapata d’in nevoi. Ei, dbr’
Besarabi’a. Grermani’a ar’ capetâ Belgiulu, Oland’a, vederate, ca d. preotu cu crucea in sinu au lucratu lucrulu e cu totulu altmentrea. Celu invescutu
in contra § 96 alu legii electorale XXXIII 1874, cu potere mare de aici si care astbpta câ tota
si Austri’a vecinele provincie, la unu casu de im-
si se-mi crbda d. preotu, ca eu des>re paşii illegali romanimea- se i se inchine, a cadiutu câ Saulu la
partire intre aliaţi, credu prepuitorii neutralitatii.?—
ai dsale nici nu luamu notitia, ca nu voieamu a lumin’a focului si tribunalulu a remasu (panacandu,
descoperi — spre bucuri’a adversariloru nationali- ast’a e treb’a celoru dela marele caminu din Buda­
tatii romane, — ca ar’ esiste intre romani si ast- pesta) si nici comitatulu nu s’a disolvitu inca, fien-
Hrasiovil* La g i m n a s i u 1 u p u b l i c u
feliu de călcători de legi, — după ce inse domni’a duca, după cum credu eu, celi-ce nu respectbza
r o m a n u gr. or. si la celelalte institute de inve- sa a crediutu a fi indreptatitu a compromite si lbgea, trebue se faurbsca una lege, in poterea careia
tiamentu publicu împreunate cu acesta ( s c b l a s e - pre 1 1 1 . Sa archiereulu nostru, care e o p e r s b n a se pota disolve unu comitatu ce susta de secuii.
c u d a r i a cu 3 classe, sc61’a r e a l a i n f e r i b r a s a c r a a c l e r u l u i s i p o p o r u l u i r o m a n u , Au adusu potere armata si au incercatu tote
a i s c b l ’ a p r i m ă r i a cu 4 classe pentru copii si nu potui a-mi include ochii din aiitea unui aten- midilbcele, prin care n’au potutu face alta decatu
tatu criminalu in contra demnităţii inalte a prea unu duplu fiasco, asia, catu acumu după cum sum
5 classe pentru fetitie), se incepu prelegerile anu­
bunului nostru părinte si episcop], care a datu informatu, acel’a, care a cerutu potere armata, nu
lui scol. 1875/6 cu l-a (13) Septembre 1875. —
pana acuma — dela ocuparea s. scaunu — cele e iu stare se demnstre, ca pentru ce a facutu
înscrierile pentru classele gimnasiali, comerciali si mai invederate probe, ca este si voiesce a fi unu asia ceva, decatu numai prin nesce mistificatiuni
reali, precum si pentru cl. IV-a si V-a de fetitie părinte adeveratu, si conducatoriu intieleptu si cir- ridicule, ca in cutare tempu, ia cutare comuna s’ar
se făcu, incependu din 29 Augustu pana in 5 Sep- cumspectu alu clerului si poporului romanu! — fi aprinsu una casa si ca poporulu din comunele
, ■ ii
tembre st. v. in tbte dilele dela 8—12 bre a. m. 1 1 1 . Sa d. episcopu chiaru si cu ocasiunea sinodului urbariali se opune comissariloru esmisi la segregare.
din Oct. 1874 au desemuatu pre deplinu pre toti Si bre in care comuna s’au folositu de miliţia? Nice
in cancelari’a Directiunei gimnasiale; bra examenile
aceia, cari erau preocupaţi, si dubita despre inten- intr’una! Si in adeveru dbca cunoscu eli ace’a ce
de primire si de repetiţie se voru tienb din l-a
tiunile bune parentesci ale 1 1 1 . Sale si despre înal­ se dîce „absurdu" prin provocarea la atari midilbce
pana in 6 Sept. st. v. in brele 3—5 p. m. — tele calitati. de o conducere si guvernare intie- au comisu mai multu, decatu absurditate. Inse ce
Fia-care scolariu se presenta la înscriere insocitu lbpta! făcu ei, tbte suntu bune. după a loru judecata,
de parenti sbu de representantulu acestora. Tinerii, Ori credi dta d. preotu, ca relatiunile de sânge svercolinduse câ odinibra Calligula in auri.
cari n’au cercetatu in anulu scoL trecutu scblele te ar’ îndreptat! pre dta a atrage in complicitatea Li-au fostu la disposetiune in atari caşuri 24
aceste, au se producă la înscriere atestatele sbu cer­ călcării de lege pre acea inalta persbna, care din persecutori bine inarmati, — de prisosu — fora
darulu cerescu preainaltu si din vointi’a Maiestatii de a se provocă la batalionu, li erâ destulu celi
tificatele de scbla, ce le voru fi posedendu.
Sale suntemu fericiţi alu vedb de pastoriulu turmei de antai pentru de a pote prinde la peşti cu
Didactrulu pe anulu scol. intregu este in cla­
sale, in 600 parochii aprbpe Y 2 milionu de suflete, dîlele intregi, ca-ci pentru opunere numai cei ce nu
sele gimnasiale inferibre (cl. I—IV) si in classele numai câ se-ti poţi motivâ pasiuiu de cortesire in pricepu si jura poporulu ciocoiesce potu face obiec-
reali 4 fi. v. a., in clasflele gimnasiale superibre dragutiulu coconasiului Andrâs, la care te ai de- tiuni sinistre. Apoi ce se le faci, ca-ci acbst’a e
(cl. V—VIII) si in classele comerciale 8 fi., bra misu cu atata imprudentia? da facundu acbsta nu manier’a loru pastrata dela strabnni si tarita din
in cl. IV de fete 5 fi. si in cl. V 6 fi. — Elevii, ai cugetatu la consecintiele amare ale legii, care desiertulu Globi.
cu atata temeritate ai calcatu-o, — nu ai cugetatu
cari intra antai’a bra in aceste scble, mai platescu Acumu după nenorocitulu incidentu cu neree-
la urmările triste si pentru acei venerandi dd. pro­ sirea la alegeri, veniră la ideea, câ se faca protestu
pe langa didactru si tax’a de primire cu 2 fi. De
topopi si preoţi, pre care ai voitu ai seduce la căl­ in contra alegeriloru, de bra ce eli n’au fostu bine
didactru si de tax’a de primire se scutescu acei carea legiloru sancţionate de Maiestate, din acaruia pregătiţi, asia fusionistii liberali numai decatu
şcolari, cari, pe langa atestatulu scol. cu calcululu prb inalta gratia mananci panea de tbte dilele, — convocara una siedintia in Bai’a de Crisiu, pentru
de eminentia din class’a precedenta, producu si tes­ nu ai cugetatu la acelu poporu nefericitu, caruia câ intr’aceea se se consulteze despre paşii necessari
timoniu de paupertate. te ai obtrusu de unu prorocu mincinosu. in acestu obiectu, inse minune! candu sosi la ordine
Pentru tineri din afara, cari cauta cuartiru si Din parte-mi afirmu dle preotu si acuma, ca vbrb’a despre miliele floreni, ce pbte se receru la
1 1 1 . Sa n’au avutu cunoscintia despre paşii d-tale atari proteste, pre incetulu unulu cate unulu esira,
intretienere solida, este gata Direcţiunea a dâ in-
cei temerari si compromitiatori. — Si te intrebu, parasindu siedinti’a, inse asia de incuragiati, in
formatiuni verbale sbu in scrisu.
ce vei face, candu candidatulu regimului Desofi — catu-ti se parea, ca rostescu cererea penultima din
ca-ce pre acesta l’au spriginitu br. Desideriu Banfi, rogatiunea Dlui: Et ne nos inducas in tentationem.
corniţele suprerau — ’ti va acatiâ unu processu in Asia îndepliniră si ast’a opera ce abia erâ se se
Din c o m i t a t u l u S o l n o c u l u i grumadi, ca chiaru si in diu’a alegerii unu cliente incbpa! „ T i t u s “
i n t e r i o r u 8 Augustu 1875.
protopopu provocatu de d-ta iau rapitu dintre ale­
Reflexiuni sincere la apellulu d. prootu I. Pavelu nr. 52 si gatori 10 inşi, impartindule cate duoi fi. capatati
rectificarea corespondiutiei din nr. 47 alu „Gazetei." dela coconasiulu Andrâs? de unde vei plat! d-ta, Clusitl la inceputulu lui Aug. 1875.
On. d. preotu I. Pavelu facundume atentu, ca si or plaţi clienţii d-tale cu poporulu mala fide se-
epistolele dsale tramise unoru protopopi si preoţi dusu acea mulcta banala, care o prescrie § 96 alu Domnule Redactoru! Un’a dintre frumbsele
le-asi fi publicatu falsificate, provocaiu pre impar- 1. electorale? Care suntu meritele coconasiului An­ virtuti, ce le-au ereditu Romanii dela străbunii loru
tasitoriulu de a cărui soliditate* de caracteru nu drâs facia cu caus’a natiunei romane, nu cumva de pre malurile Tiberului, este virtutea bellica.
avui ocasiune pana acuma a dubită, se-rni cominece corespondintele si paşii făcuţi in contra esistintiei Acestu adeveru l’au consantitu romanii la tbte oc-
epistol’a d. apell&nîu in originalu, din acbsta me municipiului romanescu din distr. Naseudului? pre­ casiunile, atatu in tempurile cele mai vechi catu si
convinseiu si eu insumi, ca s’au facutu o abatere cum se vorbesce» in ceste mai nbua. Nu voiu a citâ aci date, ca-ci
in forma, deci in interessulu adeverului si spre Sbu facutai'd-ta toti paşii aceştia numai pen­ am firma credintia, ca aceste suntu cunoscute flă­
rectificarea corespondintei nr. „Gaz.“ 47 iata aci tru acea, câ se spargi, se sferami solidaritatea ro­ cărui romanu. Nu numai autoritati militari inalte
urrnbza acea epistola din cuventu incuventu: „Prb mana pronUnciata in Sibiiu \ dbca d-ta ai aflatu si au recunoscutu si laudatu acesta virtute a romanu­
onarate Domnule protopopul V o i n t i ’ a I l l u s t r i - afli salutea natiunei romane in participarea la diet’a lui la diferite ocasiuni, dbr’ chiaru si primulu ge-
t a t i i S a l e e p i s c o p u l u i d i n c a u s e p o n d e - din Pest’a, pentru ce nu te-ai dusu la Sibiiu se neralu alu Austriei, adeca Maiestatea S’a impera-
r b s e a r ’ f i : c a d i n t r e c e i a l a l t i / c a n d i d a t i torele.
capacitezi cu intieleptiunea d-tale pre passivisti?
d e a b l e g a t i i n c e r c u l u a l e g a t o r i u a d . - Te incredintiadiu inse on. d-le preotu, ca nu Este cunoscutu, ca fostulu regimentu de gra-
v b s t r e s e s e a l b g a d . G r o f u B e t h l e n A n - nitia dela Naseudu, — ce si-a cascigatu atate me­
d r â s , d e c i a r ’ f i f b r t e c u s c o p u , c â p e n ­ d-ta cu patronarea si clientel’a d-tale, si nu pre rite si recunoscientie pentru bravur’a lui documen­
t r u r e e s i r e a a c e s t u i d o m n u s e f a c i s i acbsta cale, pre care ai apucat’o, vei inaintâ si e- tata atatu in multele lupte, lupte suportate in de-
soperâ deslegarea causei natiunei romane, mai stu-
d o m n i a t a t b t e c e l e c u p u ţ i n t i a. Cu ose­ dieza pucintelu caus’a romana, mai combinbza, si cursu de unu seclu, catu si in anulu remarcabile
bita veneratiune remanu in Gherl’a 26 Iuniu 1875. atuncia d-ta inca poţi fi unu ostasiu bravu in ta- din 1848 — 9, — a fostu decoratu cu o mare me­
P a v e l u m. p.“ Facia cu aceste in corespondin- ber’a naţionala, pana atuncia inse se remani langa dalia de auru, si acbst’a pentru fortitudinea si bra­
ti’a din nr. 47 s’au fostu scrisu urmatbriale: „Voi’a vur’a lui din anii memoraţi.
1 1 1 . Sale d-lui episcopu e, câ in cerculu acela se patra fir u! E bene, unde se aflla de presente memorat’a
staruiti câ toti votisantii se pasibsca la urna, dan- Espectoratiunile d-tale, ca de patronarea si medalia? Ce întrebare bizara, ni se va respunde.—
dusi votulu ablegamlui Grofu Bethlen Andrâs,* — clientel’a mea facia cu naţiunea, ar’ usturao pelea? Medali’a se va fi aflandu in possessiunea celoru ce
luandu eu la întrebare pre impartasitoriulu cum au le respingu câ insinuatiuni neprecugetate, tenden- au meritatu-o prin riuri de sânge, adeca in Nase­
cutediatu a face atatea strămutări stilistice, mi se tibse, prin care nu-ti vei spalâ nici odata paşii cu udu sbu celu pucinu la regimentulu, la care apar-
escusâ cu acea, ca dinsulu au crediutu in pripa de atata imprudentia făcuţi! "j A r g u s . tienu fetiorii descendinti dela fostulu regimentu ro­
bine ami cominecâ numai esenti’a acelei epistole. manescu II de granitia.
I * 11 t i / \ ? o, • r . f j * , • 1 s 1 • * o h ! • ' u i ■ • ' f i » ■ ! V 1 f I > n
1 Ăi ly<u*o » v a) l • . ' — o A- *>•> 1' *• v » # 10 1
Eu dbra fui indusu in erbre prin acestu co- Inse dorere si de trei ori dorere, ca nu este
municatu in estrasu, si voiescu prin acbsta rectifi­ D e l u n g a m o r m e n t u l u l u i neci. un’a neci alta. In Naseudu se afla numai una
care ai dâ d. apellantu deplina satisfactiune, obser- A . I a n c u 12 Aug. 1875. simpla copia, cu care li s’au astupatu gur’a, candu
vandu, ca ultrazelulu inprudentu si nesocotitu alu „Et ne nos înduiaa In tdntatlonem/' au cerutu-o, dicunduli- 80, câ se se lase originalulu
informatoriului au datu numai ansa la diferintia Oredu, ca su cunoscute on publicu cetitoriu la regimentulu, la care servescu fii de granitiari.
stilistica, care l’au uurburatu pre d. apellantu pana cearlataneriele si falsele promisiuni, ce le facea Naseudenii atunci s’au aflatu multiumiti, la-
la acelu gradu, de s’au folositu de nesce spressiuni antagonii si boierasii noştri poporului muntenu, sandu copiiloru sei din activitatea militaria prin
atatu de inconveniente cu starea si chiamarea dom­ dbca la alegeri vâ tienb cu eli, ;â se pbta reesi cu acest’a unu scumpu clenodiu de mandria si de in-
niei sale. — mantuitoriulu de disolvere a trbunalului si comi­ curagiare la virtuti bellice. Inse ce se vedi, astadi
Din aceste comunicate se pbte convinge acuma tatului, câ si candu ar’ fi depiisu si ar’ depinde stă lucrulu cu totulu altcum. Fii de foşti grani­
on. publicu cetitoriu despre paşii, form’a si modulu, dela unu singuru individu unguri reformarea lumei tiari servescu la regimentulu nr. 63, br’ medali’a
cum s’a incercatu d. preotu I. P. a influintiâ ale­ intrege. O! si candu ar’ fi asii, apoi celi, cari se afla la regimentulu Baden nr. 51.
gerea deputatului din cerculu Desinlui, — din par- numai mai eri asceptâ portfoliuu de miniştri, nu Cu ce dreptu se intempla acbst’a, ni-ar’ placb
temi in esentia nu aflu nici o falsificare, ci numai s’aru leganâ câ frundi’a ci ar’ dâ cu veslele si se ne respunda autoritatile competinte si respective
abatere stilistica eronata intru adeveru in forma, numai decatu s’ar’ deştepta la limanulu doritu, ministeriulu de resbellu. Eu unulu nu o intielegu