Page 24 - 1875-08

si nu mi-o potu esplicâ nece chiaru după legile briloru si sumeb incurse la amintitele serate lite- Houtati diverse,
militari; mâ chiaru după regulamentulu de servitiu rarie. Capitalulu se urca aprâpe la dâue sute fi.
militariu si după spiritulu ce se predica acolo cu si este depusu spre fruptificare iutr’o banca d’aici. — ( P r o c e s a u d e p r e s a a.) Iu „Magy.
atata pondu, ar’ trebui neconditionatu, câ medali’a Cartecic’a se afli la d. presiBd. interim. Polgăr“, descrise reneg. Gfregoriu Moldovanu pe
memorata se decorâza flamur’a,. sub care servescu Bibliothec’a contiene pucinu pana acum’a, inse preoţii romani de prin locurile acele câ pre nisce
descendenţii celor’a, ce au cascigatu-o, adeca la re- cu finea, acestui anu a iuceputu a cresce prin fro- răpitori si hoţi storcători de poporu prin mari că­
gimentulu Niederlande. < i ; , mos’a donatiune de 30 brosiure, făcută de Dlu mătării. Acum totu „M. Polgar*, scrie, ca una
Atatu principiulu de justiţia, catu chiaru si Ionu Tanco, asciltatoriu la facultatea filosofica. parte diu preuti au redicatu in contra calumnia-
scopulu iualtu alu statului militariu pretindu in Aici este loculu se esprimemu multiumifa torelui Moldovanu processu de pressa.
tonu imperativu transmutarea medaliei memorate la „Juliei*, Dloru redactori ai diuarieloru „Gazet’a — ( A l e g e r i l e d e 1 a S a b e s i u) in 4/16 Aug.
regimentulu 63 cu atatu mai vertosu, ca-ce reg. Transilvaniei*, „Federatiunea*, „Romanulu*, „Re- se finiră; in cerc. I. s’a alesu A. Zay, unu concip.
9
nr. 51 Baden, după cum sum informatu, se afla in formV, „Orientulu Latinu*, „TransilvaniV, „Gur’a de advocatu; in cerc. II. B. Kallay, redact. lui
ajunulu disolverei sale, in loculu caruia se va in- Satului* si „Priculiciu*, cari n’au pregetatu prin „Kelet nâpe*, a buna sbma, ca romanii voru fi
fientiâ unu regimentu nou in Ungari’a. Ei e frica, tramitterea gratuita a cate unui essemplariu a in- remasu pelunga conclusulu naţionale passivi.
ca cu disolverea reg. Baden va se trdca medali’a curagiâ si inaintâ nobilele nisuintie ale junei si
la nou infientiandulu regimentu. activei nostre societăţi. — In B o n n s’a tienutu o conferintia, de
Ar’ fi o laşitate din partea romaniloru si spe­ Ne dore, ca nu potemu avă onorea d’a esprime prelaţi pentru a 88 incerca se si faca una uniune
confessionale, câ contrapondu infalibilitatii papali:
ciale dela Naseudeni, candu ar’ mai permite si a- la mai mulţi autori si redactori romani sincer’a Catolicii vechi, anglicanii, luterani, prelaţii gr. or.
câsta abnormitate. Naseudenii suntu chiamati si multiumita a societăţii; inse cutediamu a speră, ca romani, şerbi, ruşi, toti voru se faca intre sene
singuri indreptatiti de a-si reclamă memorat’a me­ inoirea repetirei rogariloru cu tempu voru avb re- uniune confessionale.
dalia. Sum informatu despre unele încercări, ce sultatulu imbucuratoriu.
s’au facutu anulu trecutu, si anume: ca represen- Membrii casinei romane asemene primesca — Serbarea de o suta ani ai nascerii lui
tantii comuneloru si-ar’ fi alesu o comissiune in af- multiumifa „Juliei* pentru bunavointi’a, dovedita O ’ C o u n e l l , marelui Catholicu in Irlandia iu dilele
facerea acdst’a. Nu sciu ce a lucratu respectiv’a in interesulu societăţii. aceste a produsu la Dublinu si mai vertosu la
comissiune, mie mi se pare, ca nimica. Glascov afara de mari manifestaţi uni in onbrea
Nu potemu a nu esprime in deplina rnesura
Ar’ fi bine se nu se intardia lucrulu, ci se multiumifa „Juliei* Domnului Dr. G r e g o r i u jubilatului si antagonie politice de partitulu naţionale
se faca in scurtu tempu paşii necessari la locurile S i l a s i , profesaoriu de limb’a si literatur’a romana irlandezu, care provocă confuaiuni si protestări,
competente, câ medali’a de auru aflatbria la Baden la universitate, care, inflaccaratu pentru totu ce pentruca la massa se redicâ de catra primariulu de
se se transpună la 68, Niederlande, âr’ pre viitoriu este nobilu, sublimu si folositoriu, prin zelulu si Dublinu primulu toastu pentru papa si nu pentru
la acelu regimentu, unde voru fi in servitiu descen­ activitatea sa ssidua, a fostu mentorulu societăţii, regina. — Reîncepe dâr’ antagonismulu catholicu
denţii granitiari dela Naseudu. D'ixi. pre care pana asta-di a condusu-o câ unu adeveratu si naţionale irlandesu si in m. Britania.
Unu s o l d a t u N a s e u d e a n u l a părinte binevoitoriu. In fine societatea se sente — (Armat’a parlamentaria) Europ’a in 20
r e g i m e n t u l u 6 3 r . d e N i e ­ detoria cu reconosciintia onorab. publicu romanu de parlamente are 6000 representanti parlamentari:
d e r l a n d e . aprope si departe pentru spriginulu cu care a ono- Franci’a 750, Angli’a 658,* Itali’a 503, Svedi’a
ratu întreprinderile ei. Poterea acestui ajutoriu va 433, Prusi’a 432, imperiulu germanu 397, Bavari’a
contribui totu de un’a nespusu multu la desvoltarea 159, Austri’a 353, Ungari’a 448, Spani’a 346,
Report» generale. zelului si activitatii „Juliei* si la înaintarea inte- Romani’a 107, Greci’a 186, Elveti’a 128, Norvegi’a
i reseloru ei vitale. 111, Belgi’a si Dani’a cate 102, Portugah’a 107,
înmulţirea diu anu in anu a studentiloru ro­ fV " .; ; ; , ' ,
mani la universitatea d’aici a adusu cu sine necesi­ Cu acestea am inchiaiatu reportulu. Din partea Holandi’a si Saxoni’a cate 80, Baden 63 si unii
tatea infiintiarii unui foculariu, la care nobilii nostra repetimu propunerea forte salutaria, câ cu repres. din tieri mici germane, cu toti 6000.
surculi traianidi, veniţi din d’osebitele părţi ale anulu scolariu venitoriu tote societăţile romane li-
Transilvaniei, in orele libere se se intalnâsca, să i terarie se pună temeiu solidu împreunării loru spi­
se condsca si se db unulu cu altulu man’a câ fraţi rituale, se porte intre sine una regulata corespun- Pretiurile piacei
d’unu sânge si d’unu doru. dintia a supr’a d’osebiteloru materie de progresu
in literatura si sciintia. Lipsindu aceasta legătură, in 20 Augustu 1875.
S’a sentitu neincungiurat’a lipsa d’a intemeie
una societate romana de lectura, a caroru membrii lipsesce unulu dintre principalii factori spre ajun­ Pretiulu
se emuledie in nobil’a lupta d’asi imulti conoscien- gerea scopului maretiu, spre a cărui ajungere lucra Mesura optima. nuuitJioru fi. cr.
tiele, d’a se pregăti pentru viati’a publica si sociala, tote aceste societăţi de lectura.
d’a se desvoltâ in limb’a materna, cari tote la o Clusiu, in 1 Augustu 1875. ] fruntea . 4 __
lalta se contribue a formă din fia-care senguratecu C o m i s s i u n e a . Granu > midiulociu 3 80
j de diosu
unu caracteru naţionale romanu tare si neclatitu, CD Mestecatu . , 3 64
a.
3
—
unu bravu cive alu naţiunii si patriei. O 1 fromosa 2 20
66
„Scol’a . Sub acbsta numire voiu edâ Secara
Din aceste ponderose motive s’a infiintiatu so­ o 1 de midiulocu 2 8
cietatea romana de lectura „JuliV, a cărei mem­ dela l-a Octomvre a. c. stilulu nou un’a f6ia sep- câ Ordiulu 1 frumosu 2 66
bri au fostu si suntu toti tenorii romani de la temanaria, menita a tienb pre invetiatorii noştri CP / de midiulocu 2 54
cC
74
1
1 frumosu
universitatea d’aici. in curentulu desvoltarei si perfecţionare! toturoru h~* Ovesulu J de midiulocu 1 63
Dela infiintiarea acestei societăţi membrii au! scientieloru pedagogico-didactice si a le dă totu- 03 Porumbulu 3 20 .
3
avutu d’a lucră multu la compunerea statuteloru odata si tâte cunoscientiele de lipsa cu deschilinita CtS Meiu t * 4 4 —
„Juliei*, cari d’abid in estu annu se inaintara spre privire la indigintiele poporului nostru si a desvol­ CD Hrişcă * * — —
3
40
intarire la locurile asta di competente. CD Mazerea nJ. . 5
tarei lui intelectuale, morale si materiale. Va esi a Lintea t •' • 34
In ultim’a siedintia de la 10 Iuliu a. c. so­ una data in sept. lunea, contienendu: Paseolea 4 —
cietatea a alesu una comissiune de trei membri, care l-o Articlii pedagogico-didactici deduşi pre Sementia de inu 8 —
se conducă trebele „Juliei* in tempulu ferieloru, si Cartofi • — 80
alfa, âra de trei membrii care se db publicităţii bas’a credentiei creştine, după cei mai renumiţi si 53 Carue devita ., .. 18
acestu reportu despre activitatea, ce societatea „Juli’a* esperti barbati de scbla intru tâte cu teori’a im- 53 „ de rimatoriu , — 28
a
!
a desvoltatu in annulu scolariu 1874/5. preunandu pracs’a cea mai aplicabila la starea si P-* » ' de berbece — 14
Constituirea societăţii, la inceputulu anului, s’a indigintiele nbstre. — Mai departe totu numerulu A .2 Seu de vita prospetu 20 —
Cu
publicatu in diuaristic’a romana. va contienb cate un’a catecheaa întocmită după pre- a £s ff ff „ topitu —
Au fostu inscrisi 30 membri ordinari, cari in ceperea prunciloru şcolari. 2-o T6te legile referi-
cea mai buna ordine si armonia au tienutu in fia- t6rie la invetiamentu — celea de pana acum’a, cari
care luna du6e siedîntie ordinarie. „...hi.
suntu inca in vigâre, in resumatu — celea de aici
Comitetulu societăţii asemene tienea siedintiele j la bursa in 20 Augustu 1875 stă asia:
sale pregatit6rie înaintea fia-carei siedîntie generale, J inainte edande, in totu cuprensulu; 3-o Articlii
din economi’a domestica si rurala, precum si trac­ G-albini imperatesci — — 5 fi. 28 cr. v, a.
In acestu annu espiratu „JuliV a datu una j
siedintia publica generala, împreunată cu jocu, in tate din alte scientie cum e: istori’a, fisic’a etc. Napoleoni —■ — —- 8 n 94 n n
ajunulu anului nou; apoi in redutulu orasiului unu 4-o Revist’a eveneminteloru cursive; 5-o Corespon­ Augsburg — — — 101 f f 55 n f f
concertu publicu cu dantiu ai in Maiu unu maialu, dente; Diverse; 7-« Afora de acestea in „Foisi6ra“ Londonu —- — — 111 ff 80 n tf
tâte in folosulu societăţii de lectura. i se voru publică articlii beletristici din sfer’a vietiei Imprumutulu naţionala — 73 f i 20 f f ff
Progamele acestoru productiuni publice, rosul-! scolarie. Pretiulu jentru trei-luniulu Octomvre — Obligaţiile metalica vechi de 5 °/ 69 t f 55 r > h
tatulu materiale pre cum si reporturile speciale j Decemvre elfi. 5 ) cr. solvindi antici-pative la Obligaţiunile rurale ungare 0 81 f f 60 f f
1
asupr’a succeseloru reportate s’au comunicatu in j ff
diuaristic’a romana. Redactiunea f6iei „Sc61’a* in Gherl’a (Szamosujvâr). * „ temesiane 80 ff 50 n P
Collectantii primescudela 10 essemplare prenumerate —
Cetirea si critisarea d'osebiteloru tractate si „ „ transilvane 80 f f f f fi
discursuri, esercerea in declamatiuni si peroratiuni, unulu in semnu de remuneratiune. t , „ croato-slav. 84 f f — ff 0
•ii .. 11 si J Q
precum si in cantarea orala, din cari piese apoi s’au Gherl’a la 10 Augustu 1875. Acţiunile bancei — — 922 f f — n f f
alesu si compusu programele amentite, au consu- A l e s a n d r u M i c ’ a . „ creditului — — 211 f f 90 f f
matu mai cu seama tempulu siedintieloru. ft
i
Cass’a societăţii s’a inmultitu prin taxele mem-

Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U B E S I A N ţ J , IOANE GOTT si fliu HENRICO.