Page 25 - 1875-08

i .av un lom £*.- etmn'i eb ueo
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prennmera Ia poştele c. si r., si pe is
F6i'a, «sandu eoncedu ajatdriale. — Protiulu: ismlu XXXm DD, corespondenţi. • — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 fi., pe 1 / l 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
v . e. pe una ana sdu 2 /# galbini mon. sunatdris, blicare. s'
1

Ir. nemţi Brurlovn 26(14 Augusta 1875.

Itif.rtfi iJjOJ
statului maghiaru sunt inca de a se face organisatiuni totu ce afla cu scopu pentru impregiurari. A opritu
Braşiovu, 25 Augustu st. n. 1875. clădiri, reforme reparaturi si cate alte tdte, si afara emigrarea cu ajutoriu in Hertiegovin’a, inse nu si
■ de acâst’a este se se duca la. unu finitu si lupta cele de privaţi. —
Avendu si noi multe de a face cu potestatea j . .;
r
de stătu, ce se datdza dela anulu 1000 d. Chr. a- cu inimiculu superbu si incapecinatu, dela care
dnoa dela priraulu rege, care a pusu fundamentulu ungurii trebue se recâştige cu incetulu basele bunei Desvoltarea situatiunii interne in Serbi’a devine
regatului ungurescu si a cărui nume a fostu Ste- stări materiali. Er pre de alta parte la confiniele din di in di totu mai interessanta. In restempulu
fanu, — trebue se luâmu notitia de diu’a de 20 de catra sudu ale statului s’a aprinsu unu focu,
, ; i v: ai catu a lipsitu principele Milanu de acasa, occupatu
Augustu, care in totu anulu se serbdza in Ungari a ale cărui 'fiacare ajungu pana la acoperementulu • fiindu in Yien’a cu fidantiat’a sa, in Belgradulu
si mai vertosu ih capitalea Budapest’a cu o pompa edificiului ce se numesce stătu ungurescu, si cine Serbiei s’a clocitu caderea guvernului actualu si
si solemnitate, ce se p6te vedd numai la serbatori scie, ddca, ostenelele ndstre de astadi nu sunt me- venirea la potere a nationaliloru roşii. La reintdr-
naţionali de mare insemnetate. In. acesta di publi­ nite pentru resbelulu de mane. Triste tempuri, cerea sa in tidra principele fh intempinatu indata
cul u maghiaru din apropiare si depărtare aldrga la grea situatiune." la debarcare de pre naia de 300 voluntari erzego-
•
Budapest’a spre a vedd man’a drdpta a glorificatu­ — In Croati’a se deschide diet’a in 23 Aug. vineni, cari i strigară: Se traiesci Mari’a Ta, inse
lui rege si intemeiatoriu alu statului maghiaru, care prin rescripsu regescu si indata după constituire, se ne conduci in resbellu contra turciloru 1
mana se pastrddia inca si astadi, câ un’a dintre după rescriptu, va alege pe cei 34 deputaţi pentru Este de insemnatu ca nouele alegeri pentru
cele mai pretidse reliquie naţionali. Si intru ade­ diet’a comuna din Budapest’a, spre a fi facia la a- Scupcina au esitu aprdpe preste totu in partea na­
verii, ddca voimu se damu fia-caruia ce este a lui, legerile delegatiunei dualistice pentru Yien’a. tionaliloru pronunciati; pentru aceea ministoriulu
apoi trebuie se marturisimu, ca memori’a unui ase­ Diet’a Ungariei va tiend in 30 Aug. prim’a actualu a trebuitu se-si de demissiunea, si Risticiu,
menea barbatu, care pre de o parte a intemeiatu siedintia si in 31 regele o va deschide in Curi’a r. renumitulu corifeu alu nationaliloru declaraţi, adeca
unu stătu, care in restempu de aprdpe n6ue secuii din Bud’a cu solennitate; se scrie,j. ca mesagiulu cu­ alu asiâ numitei partite de acţiune, este chiamatu
a trecutu prin multe tentatiuni si vicisitudini, si prinde si puncte de programu, care piromesce aş­ prin depesia telegrafica dela Praga acasa.
cu t6te aceste esiste inca si astadi, dra pre de alta teptările. — Astfeliu diariulu *Istok“, organu alu lui
parte a plantatu chiaru si religiuuea creştina in si- In foile vienese, Hertiegovin’a si Orientulu oc- Risticiu, scrise intre altele, ca principele va trebui
nulu poporului seu, — memori’a unui asemenea cupa tdte coldnele, ca-ce versarea de sânge se con­ se faca aceea ce voiescu serbii. Yointi’a poporului
barbatu dicu, merita a fi celebrata, drdpt’a lui, pa- tinua si după „Obzor* inca cu înfruntarea turci- serbescu este, a merge in resbellu contra turciloru,
strata din generatiune in generatiune,. merita a fi loru in 20 la Maxic lenga Jablaniti’a si Bistrica. si principele trebue se respecteze si se implindsca
portata pre bratie si sarutata, dra nUihele lui tie Turcii legara de cdd’a cailoru pe preotulu bosniacu aedsta vointia.
nutu in suprema ondre, in santa aducere aminte. Tadics ducundulu la Novi, unde-lu decapitară; dra De aici se vede, ca lucrurile in Serbi’a au
Si naţiunea, care nu-si uita de fii sei cei buni si basibozucii inca prdda totu. „Fremdenblatt“ din ajunsu Ia unu stadiu, de unde abiâ mai este evi­
mari prin faptele loru, este nu numai ddmna de a Yien’a publica din Constantinopole scirea din 21/8, tabile isbucnirea.
avd asemeni fii, ci este ddmna si de a se bucură ca Port’a ar’ fi primitu midiulocirea paoificat6ria
de fructele fapteloru mari seversite de catra acei a poteriloru de nordu, după ce ambasadorii loru au Conferintiele dela Bonn, ce s’au tienutu sub
fii ai sei. Nu dicemu aceste, câ se magulimu ddra aYutu vorba seridsa cu m. Viziru, si celu rusu Ig- presiedinti’a lui Ddllinger cu scopu de a mediuloci o
fratiloru unguri, dela cari nice nu potemu si nice natiofu si cu sultanulu. u n i u n e intre catolicii vechi, intre anglicani si
nu vremu a aşteptă vre unu bine sdu vre unu fa
Russi’a tiene manevre si la Odessa, unde se resaritenii ortodossi, s’au inchiatu in 17. Aug. fora
voru pentru poporulu romaheson, ci constatamu nu­
concentrară trupe si unde va asistă si princ. Serbiei vre-unu resultatu essentialu.
mai faptele Împlinite si voimu se damu adeverului
Milanu. Cu resaritenii s’a mediulocitu o intielegere in
tributulu seu.
Romani’a e inca fdrte bântuita de locuste. cele mai essentiali puncte ale doctrinei despre spi-
Avemu si noi Romanii barbatii noştri, barbati
Sute de falei de papusioiu aflara stricatiune, pe la ritulu santu. Conferintiele se voru continuă la vd-
cari au luptatu pentru redicarea natiunei loru din
Riulu seratu, Bolgrad, Huşi s. a. Ma si in nor- r’a venitdria. A. Episcopulu Licurgu si episcopulu
pulberea ignorantiei si cari si-au sacrificatu vidti’a
dulu Germaniei făcu stricatiune, precandu in Ame- de Gibraltaru -si esprimara speranti’a, ca in fine
pentru salvarea ei din catenele tiraniei, ce fraţii
ric’a ambla pana in genunchi in locuste pe une totu va succede o uniune a acestoru beserice, de
unguri i le aruncaseră de gutu, inse de cate ori ve
locuri. atat’a tempu desbinate. Episcopulu Rainkens tienit
nimu si noi la rondulu nostru de a serbâ memori’a
In Ispani’a gener. alfonsistu Martines Campos in fine unu Te Deum si pronunciâ in limb’a latina
aceloru barbati, de atate ori trebue se suferimu in­
a luatu cetatiui’a din Seo-d’Urgel si carlistii se afla o rogatiune pentru unirea in credintia si iubire.
sultele cele mai nemeritate si caîomniele cele mai
goniţi, si batuti si la Biscaia.
esagerate din partea acelor’a, caror’a noi le damu
bucurosu ce este a loru, inse nu lassamu si nu Franci’a, după votarea legiloru organisatdria SSucuresci) 18/6 Augustu. (Informatiuni
vomu lassă, câ se uimicdsca si calce in petidre ce se afla in linişte, si gubernulu a opritu diariele, se private. A ddu’a seria). Vediu, ca Dta aflasi cu
este alu nostru. Prin insulte si injurie ei nu ne nu cuteze a da sciri despre organisarea armatei cale a publică din informatiunile mele private. Fia
voru insuflâ frica si respectu, inse noi prin apre- francese, neci a vetamâ vreo potere străină. Gub. si asia; sciu inse, ca din una sdu alta parte mi se
tiarea fora ura si patima a evenimenteloru si fap republicei prepara unu banchetu, in care Gambetta voru aprinde paie in capu; ddra noi suntemu de­
teloru i vomu face se-si plece capulu si se rosidsca va tiend unu discursu importantu politicu. *Jbur. daţi cu de acestea, câ brdsc’a cu loviturele grin-
înaintea ndstra. de Debats* dice, ca Montrenegru, Serbi’a si Roma dinei.
Este deci bine se vedeinu si diurnalele, ca ce ni’a au unu efectivu de 291,000 armata, dr’ Tur- Pare-mi-se, ca in scrisdrea mea din urma iti
semtieminte de bucuria sdu dorere manifesta ele la ci’a vro 486,100 si adauge, ca asecurarea neutrali­ disesem, ca voiu merge si eu la Sinai’a. N’am
asemeni serbări naţionali. tăţii in caus’a Hertiegovindna e numai unu prelimi­ mersa, ci m’am opritu la Ploiesci, in aedsta urbe
Judanesculu „P. Lloyd“ declama: Unita poli nariu la erumperea causei celei mari a Orientului. baltiata, inchiagata din 3/5 romani, intre carii
ticesce, precum nice s’a potutu sperâ, tidr’a a ser- „Temps* diariu francesu asecura, ca poterile mulţi ardeleni, din 1/5 bulgari, fugiţi pe tempulu
batu astadi memori’a primului rege cu o solemni­ nordice se voru adressa la Franci’a, Marea-Britania bellului turco-russescu dela 1828/9 din Bulgari’a
tate rara. Lupta de partita, care a cerutu >mari si Italia in cestiunea hertiegovindna, pentru câ sei in Basarabi’a, dra de acolo stramutati in Romani’a
sacrificie, nu mai esiste, inimicitiele contra ideei de dd unu caracteru europdnu, câ asia se se redice di­ ai anume la Ploiesci, din causa, ca „regul’a* rus-
stătu maghiaru s’au restrinsu in cercuri mai mici ficultăţile prin t6te poterile europene, ca asia s'ar’ sdsca nu eră pe gustulu loru, restulu de 1/5 e
asiâ incatu acum cu dreptu cuventu se pdte dice incungiurâ pericululu unui resbellu europeanu, ca­ compusu din evrei, din vreo 7—8 sute secui si
ca este pace in tidra.“ rele e si in idea abominabilu acumu. —■ sasi, cu totulu preste 35 mii de locuitori.
Din contra „Ellenor" se plânge, ca cea mai — Imper. Germ. Wilchelmu merge in Octob. Lasa-me se petrecu pucintelu si in Ploiesci,
mare serbatdria naţionale se petrece anulu acest’a in Itali’a si va fi primitu de reg. Victoru Emanuele dra nu totu in capitala. Sciţi ca populatiunea de
intre cele mai seridse impregiurari. Iu internulu in fortardti’a Monza la Milanu. Itali’a tace si face aici se afla in oppositiune permanenta, si ca trecu