Page 26 - 1875-08

de rosiia. Asia ea se oppune la totu ce nu e ro- de stătu cu mai multa eficacitate. Yenitoriulu Plo­ nulu dintre cele mai principale diuaria russesci, re-
siu. De aceea o vediuramu venita in conflicte dese iesciloru, intielesu oricumu, este pusu in s c 6 1 e , lativu la rescăl’a din Hiertiegovin’a. Russi’a, dice
cu t6te guberniele, pana ce in fine începuse a mur­ in instrucţiune. Ploiescenii se-si cunăsca lungulu făi’a „Golos,* nu doresce se accelereze caderea tur­
mură chiaru si asupra Brateniloru, Golesciloru. Cu- nasului, dăra nici gubernulu se nu persecute comun’a cului. Germanica si Austri’a s’au intielesu in ces-
riăsa populatiunea „cu ori-ce pretiu.* De n’am sci, intrăga din caus’a unei fracţiuni de malcontenti; tiunea orientala asia, că se lase sărtea Turciei in
ca oppositiunea vechia, din ainte de foculu celu este in man’a gubernului, că se faca din ploiesceni poterea naturalei desvoltari a lucruriloru. Diplo­
mare din dilele lui Alex. D. Ghica, nu trecuse pre­ patrioţi de modellu. — Liceu de frunte si scăle matica nici nu va acceleră n i c i n u v a î m p i e ­
sto optu mii de suflete, te-ai miră si nu prea; asia comerciali la Ploiesci. d e c ă sărtea acăsta ! —
inse cauta se te intrebi, cumu se face, ca aceşti Se ne intărcemu la capitala. In fine acăsta Dăca ne aducemu aminte, ca asia-numit’a con-
colonişti, care cumu dau de ap’a cea buna si de dete preste unu primariu prea cumu se cade. Oo- glasuire a Austriei cu Russi’a in căuşele orientali
vinulu celu tare aiu Ploiesciloru, se si arunca in lonelulu G-. Mânu, fostu ministru, bunu romanu si se datăza dela întrevederea imperatiloru in Petro-
oppositiune. Unu Pacala -mi esplicâ lucrulu asiâ, patriotu, scie se desvălte si prudentia, si energia, pole, dăca consideramu mai departe, ca Russi’a a
ca acolo pe langa ce se bea vinu fărte multu, apoi că cei mai buni Burgermaisteri din Austri’a. Con- ajunsu a dă astadi tonulu in politica si ca mai cu
se si mananca căpa, prazu, arpagicu si usturoiu siliulu seu administrativu (că senatulu DV.) nu’lu săraa in cestiunea orientului a jocatu totu-deaun’a
(aliu) in cantitati enorme, care t6te făcu sânge iute cnnoscu; este inse prea de doritu, că membrii sei pe prim’a violina, dăca notamu in fine impregiura­
si producu irritatiuni in organismu. Mie inse se fia totu unulu că unulu, ămeni laboriosi, pru­ rea, după care Prussi’a inca din vechime a urmatu
mi se pare, ca căuşele cele adeverate se potu denţi, energiosi. Vei fi aflatu, ca populatiunea ca­ in cele orientale unui sistemu deosebitu de curtoasia
explică si altumentrea, din trecutulu acestei po- pitalei trece preste 250 de mii si cresce neincetatu, politica vis-ă-vis de Russi’a, dandu-i primulu cu-
pulatiuni amestecate. Partea cea mai însem­ dăra nu prin propagatiunea locala, ci că si alte ventu in totu-deăun’a, atunci nu ne va fi greu a
nata a Ploiesciloru stă din comercianţi si specu­ capitale, prin imigratiuni. Mulţime de familii mol­ vedă in cabinetulu din Petropole pe adeveratulu ur-
lanţi mari, din negutiatori cu boite • (prăvălii, du- dovene s’au stramutatu si se mai strămută incăce, ditoriu alu politicei de neutralitate.
ghene) deschise, din professionisti si din cativa ăra ardeleni si ardelene cu miile. Numai luteranii Limbagiulu celu părta astadi press’a russăsca
proprietari. Aceste classe de ămeni pana la 1859 trecu preste patru mii, ăra poporenii besericei cal-
are prin urmare o insemnatate îndoita. Elu se si
nu platea mai nimicu la stătu, se folosea inse de vinesci din ce fuseseră inainte cu 12 ani vreo miie,
deosebesce multu de acela alu pressei guvernamen­
protectiunea lui intru t6ta poterea cuventului, co- astadi au ajunau la dăue mii, afara de cei carii tale din AustroUngari’a. Precandu foile inspirate
merciulu le mergea de minune asia, incatu averile vinu numai că servitori si servităre, care nu se de catra contele Andrâssy se intrecu unele pe al­
ploiesceniloru au crescutu in vreo 25 de ani in potu inmatriculâ. Catholici suntu preste 10 m i i ; tele a totu mici in ochii lumei insemnatatea rescă-
proportiuni fabul6se. De 16 ani inc6ce ddioru tre- apoi pe romanii ardeleni nici nu’i mai păte tienă
lei din Hertiegovin’a, diuariale russo-slave se silescu
bue se platăsca că t6ta lume, platescu inse numai nimeni in sama, dăra pe cei mai mulţi ii cunosci a dovedi tocmai contrariulu si chiaru si „Golos“
in sila, tocma că maghiarii dvăstra, carii se sub- după portu, după tienut’a si mai alesu din pronun- precautu si diplomaticu, ne spune in circumscrierile
tragu pre catu potu, de sub orice impositu, si candu ti’a loru indata ce’ti votbescu. Vinu si alţi euro­ cele mai fine, totu acăst’a. Vorbindu despre in-
nu potu, înjura de sânt' si de angeri pe tăte tonu­ peni, dăra multu mai pucini. Suditi ruşi abia sunt surectiune spre exemplu nu sustiene ca dăr’ reşcă-
rile. Alta causa este, ca bulgarimea dă recruţi nu­ vreo optu sute. Proprietarii cei mari chiama mulţi l’a din Hertiegovin’a ar’ fi însemnata, ci numesce
mai de frica, ăra jidovimea nici de frica, ci de străini pe la moşiile loru, pe care au inceputu ale însemnata numai relatiunea in care sta Montene-
frica o şterge mai bine la sanatăs’a, ca-ci mai vir- cultivă cu totulu altmintrea, conformu reguleloru grulu cu acea rescăle si ajunge asia la frumosielulu
tosu de recrutatiune fugu si din tierele austriaco. scientiei, nu că mai inainte. resultatu, ca in Montenegru domnesce mare irrita-
Horrărea bulgariloru de arme se p6te esplicâ prea (Va u r m ă . ) tiune si ca prin urmare se se pazăsca turculu a
bine din impregiurarea, ca moşi de strămoşii loru provocă p’acăsta tiăra, ca-ce de va ajunge lucrulu
sub domni’a turcăsca, nu ca au fostu scutiti cu to- la incaierare, singura Turci’a va avă se părte res­
lia încurcăturile orientali:
tulu, dâra mai vertosu le-a fostu interdisa porta- ponsabilitatea ! ?
rea armeloru sub pedepsele cele mai grele. Tru­ Neutralitatea celoru trei imperatii si etfectele Va se dica cu alte cuvinte: d a ţ i n u m a i
pele turcesci au fostu recrutate numai din maho­ sale possibile. i n a i n t e b ă i e ţ i ! a c u m a e t i m p u l u , p o l i ­
medani si nici-odata din christiani. Celu care avea Revenimu la crisea orientale, fiindcă după t6te t i c ’ a c e l o r u t r e i i m p e r a t i v e d a m a n a l i ­
plăcere se p6rte arme, trebuea se trăca la legea presemnele ni se pare, ca de astadata e seriosu cu b e r a , nu ve temeti dăr’, ca-ci de nu adi, mane
mohamedana *). Chiaru astadi nu vei află unu erumperea ei. Rescăl’a din Hiertiegovin’a inaintăza cu atatu mai siguru va trebui se apuna stău’a pro­
singuru regimentu de christiani in armat’a sultanu­ intr’unu modu, incatu ni se impune convicţiunea,
fetului Mahometu la Bosforu si Tiarulu tuturoru
lui; vei află numai ici colea cate unii oficiari su­ ca este plănuită de multu si de mani lungi. Ati­ russiloru va fi cu voi!! —
periori, greci său europeni, dăra aceştia se perdu tudinea politica a celoru trei poteri imperiale, care
intre miile de oficiari mohamedani. - De aici vene, culminădia in neutralitatea loru facia de afacerile Ceea ce le sioptesce „Golos* incetisioru la u-
ca bulgarii dăca trecu in staturi christiane, se mira dise interne ale imperiului ottomanu, se păte con­ rechia, le-o striga „Ruski Mir“ in gur’a mare si
foile sudslavice respundu cu trambitiele de alarma.
de ce se’i ia si pe ei la servitiulu inilitariu, si sideră cu totu dreptulu mai multu că unu semnalu A sositu momentulu decidetoriu de sărtea. crestini-
candu nu potu scapă pe alta cale, părinţii mai bine alu resbelului decatu alu pacei orientale.
dau sume exorbitante pentru fiii loru. Coloniştii Neutralitatea Austriei, Russiei si Germaniei va loru in Orientu! Ast’a e convicţiunea, care se es-
din Eulg<'.ri'a s’au invoitu cu statulu, că se dă una se dica nici mai multu, nici mai pucinu decatu: prima in tăta press’a slavica. Se nu o lasamu din
ochi. —
suma anuale, cu care se se păta tienă intre ei gar- vedeţi ve de capu, mei turcule si voi popăreloru de
ni86na romanăsca. Raţiuni de stătu si naţionali au sub guvernulu turcescu, noi, marile poteri, deocam­ Insurectiunea din Hertiegovin’a iea intr’aceea
facutu că propositiunea bulgarăsca se fia acceptata. dată nu avemu nici o causa se ne amestecamu in dimensiuni din di in di mai mari, numerulu insur-
Ploiescenii mai au si alta causa de nemultiu- trebele văstre! gentiloru cresce cu sutele si cu miile. Cete de vo­
mire, adeca concurenti’a cea mare in comerc'u, si Nu va potă negă nimenea, ca faptulu unei a- luntari muntenegrini, dalmatini si şerbi alearga
fiindu-ca acuma nu se mai Castiga miile de galbini, sem^nea dech'aratiuni tacite din partea celoru trei mereu in ajutoriu fratiloru hertiegoveni. Aci se
siediendu cu ciubuculu la cafenea, ei credu ca a- imperatii, tocmai intr’unu momentu, candu a isbuc- anuntia, ca unu preotu eroicu, aci ca unu vităzu
cestu reu imaginatu vine totu dela guberne si dela nitu foculu revolutiunei intr’unu unghiu alu penin­ voivodu muntenegrinu a plecatu in capulu ăstei
legislative. Din tăte acestea inse nu urmădia, că sulei balcanice, este de cea mai mare importantia sale la batalia si ca a plantatu stendartulu insur-
cineva se sara indata cu sabiia si glăntie asupra si de o valăre politica catu se păte de positiva. rectiunei in Hertiegovin’a. Oştea insurgintiloru,
loru. Ploiescenii -si au si ei meritele loru pentru Cu t6te aceste inse vomu trebui se intielegemu, ca după scirile ce le avemu, este catu de bine orga-
patria; preste acăsta excessele loru trebue se fia fiindu interessele cele ce dau tonulu in politica, nisata, are arme si munitiune si victualii de ajunsu
judecate după gradulu civilisatiunei la care au po- talmacirea acelei neutralitati va fi atatu de varia, dela fraţii vecini, nui lipsescu nici cateva tunuri,
tutu ajunge pana acilea. Ei au facutu multe, la pre catu de multe si varie suntu interessele din de cari li voru sosi multe si din afara; se bucura
de conducători probaţi, vechi ostasi, si se scrie, ca
cate iau taiatu capulu. Ploiescii, orasiulu norăie- jocu. — ar’ fi impartita in patru corpuri mari, cari operăza
loru, nu mai innăta in norăie, nu se mai inglăta Nu aceea, ce ar’ vedă mai bucurosu Austri’a concentricu. Insurgenţii au reportatu deja pana
carale in midiuloculu piatieloru, hotarulu loru e spre exemplu, său Russi’a, ori Germani’a, este a se acuma successe importante contra garnisăneloru tui*-
cultivatu că ori-care altulu de ex. din Transilva­ luă de indreptariu la judecarea effecteloru ce le cesci. Fortarăti’a Trebinje însemnata din punctu
nia; corpulu de pompieri este din cele mai bune; păte avă politic’a neutrala a numiteloru state in de vedere strategicu ăe afla incungiurata de multu
politi’a locala mai buna decatu cele unguresci; orientu. Cabinetele singuratice potu se tientăsca cu de vreo trei mii insurgenţi si păte le va fi successu
scălele primărie si gimnasiali ridicate din averea neutralitatea loru un’a, si apoi alfa se iăsa. Acă- de a o luă in assaltu.
loru, si acestea ar’ merită, că se fia subvenţionate st’a e claru. Ceea ce ne păte interessâ pentru mo­
mentu este dăra insesi impregiurarea, ca poterile Fraţii hertiegoreni nu glumescu dăr’ nicide-
vecine Turciei afla de necesse a fi simple specta- cumu, — lea ajunsu si loru cutitulu amaratiunii
*) Romaniloru că c h r i s t i a n i li s’au inter-
disu prin legi de ale Transilvaniei nu numai por- tărie ale processului de discompunere, caruia e fara la osu. Seriositatea insurrectiunei loru este după
tarea de arme, dăra si tienerea de cai si amblarea mila supusa imperati’a mosleminiloru. tăte semnele necontestabile, si se maresce prin aju-
calare. Adeca si mai reu decatu la turci, Red, Nu potemu trece cu vederea ceea ce scrise u- tăriaie continue, ce le sosescu din tierele vecine si